Județul Neamț, comuna Săbăoani: Ciupercărie cu Pleurotus, în prag de subzistență

Ciupercăriile sunt considerate, în general, afaceri cu câştig garantat, având în vedere cererea de pe piaţă. În mod special, ciupercile Pleurotus sunt avantajoase pe suprafețe mari pentru că sunt mai uşor de cultivat şi se pot vinde la preţuri mai mari, fiind apreciate de gospodine. În schimb, pe suprafețe mici, ca de exemplu pe 300 mp, această cultură nu este rentabilă, fiind perisabilă și pot apărea probleme majore în procesul tehnologic, ne spune Claudiu Doboș, care are o mică ciupercărie în comuna Săbăoani, județul Neamț.

„Am căpătat alergii la spori şi fungi!“

„Cultura Pleurotusului nu este la fel de rentabilă ca cea a Champignonului, unde pe metru pătrat de suprafaţă producţia este mult mai mare. Nu vreau să creez iluzii deşarte cititorilor. Efectiv merg din inerţie, am căpătat şi alergii la spori şi fungi, iar în campania de toamnă am venit cu bani de acasă. A fost invazie de ciuperci din flora spontană şi, în plus, am avut probleme majore în procesul tehnologic, o bacterioză; am avut compostul puţin mai umed şi de aici s-a declanşat boala. În campaniile care merg bine, abia îmi scot salariul mediu pe economie şi doar în perioada recoltării din cele două sezoane anuale, adică două luni primăvara şi două luni toamna, câștig mai bine. Afacerea ar fi profitabilă doar producând pe suprafață mare. Pe cei 300 mp ai mei este aproape muncă voluntară. Dacă nu ar fi pasiunea și faptul că nu-mi pot converti spațiile de cultură în alte destinații, aș abandona mâine. În rest, muncă voluntară, iar ciuperca nu se vinde“, specifică cultivatorul.

Producătorii de succes din acest domeniu încep să dispară

Pe lângă problemele deja enunțate, nemțeanul ne-a vorbit și despre perisabilitatea ciupercilor. „Trebuie să amintesc și de perisabilitatea incredibilă a produsului dacă păstrezi ciuperca la 2 grade Celsius în camera frigorifică, după 12 ore pierde aspectul comercial şi cca 5-10% din greutate prin evaporarea apei. Scoasă la tarabă, în spaţiu deschis, dacă nu se vinde în aceeaşi zi, a doua zi abia mai scoţi preţul de cost, mai ales în lunile calde, apoi efectiv se aruncă. Fac acest lucru deoarece îmi respect clienţii. Practic, se franjurează pălăria şi îşi pierd aspectul comercial. De ce credeţi că nu sunt producători de succes în domeniu? Legat de desfacere, eu produc ciuperca cu 8 lei/kg. Gândiţi-vă că marile magazine îmi oferă 3,5-4 lei pe caserola deja cântărită la 500 grame; caserola şi manopera reprezintă un cost suplimentar, nu? Automat, dacă aş lucra cu ei, trebuie să vin cu bani de acasă. În sezonul următor aş vrea să testez alte ciuperci care au aproximativ aceeaşi tehnologie dar cu un preţ mai ridicat, tip: pleurotus galben, pleurotus roz, pleurotus eryngii. Cam aşa văd eu luminiţa de la capătul tunelului,“, adaugă Claudiu Doboș.

Tehnologia de cultură a ciupercilor Pleurotus

Cu privire la tehnologia de cultură a ciupercilor Pleurotus, substratul poate fi din paie de grâu, fân, scoarță și frunze de la arbori foioși, orice reziduuri celulozice de la plante precum soia, rapiță, muștar, mazăre, cartofi, stuf etc. Materialele se toacă sau se zdrobesc de la 4-6 cm în cazul paielor la 1-2 cm la ciocălăi de porumb. Se introduc în apa fierbinte la 80 grade C și se mențin 4-6 ore, apoi se scot, se scurg bine și se lasă să se răcească până la 25 grade.

Un calcul empiric ar fi următorul: dintr-un kg de paie uscate obțineți 3 kg după opărire și cca 1 kg ciuperci la recoltare. Înainte de însămânțare se recomandă să se aplice 2 kg de ipsos la 100 kg materiale scurse și 3 sau 4 kg miceliu românesc. Se amestecă bine și se introduce materialul în saci perforați la 15 cm între orificiile cu diametrul de 2 cm. Dintr-un kg de miceliu de calitate se pot însămânța

3-4 saci cu greutatea de 10 kg fiecare. Un kg de miceliu poate costa între 10-15 lei. Dacă la 100 kg de substrat adăugați și 2 sau 3 kg de mălai randamentul este de 3 sau 4 kg de ciuperci pe sac cu substrat cu o greutate de 10 kg.

Crescătorul nemţean mai spune că ciupercarii din alte ţări sunt ajutaţi într-un fel sau altul de stat, românii fiind singurii care nu beneficiază de niciun fel de sprijin. „S-au închis ciupercării în România tocmai pe motivul că se aduce ciupercă ieftină din Polonia. Toate supermarketurile cumpără din import pentru că e mai ieftină, fiind subvenţionată.“

Beatrice Alexandra MODIGA