Un psiholog sătmărean, deschizător de drumuri pentru cultura de afin siberian
Pe sătmăreanul Daniel Moiş viaţa l-a purtat prin diverse domenii... Deşi este absolvent de horticultură, acesta nu a prea activat în domeniu, fiind mai mult atras de psihologie şi coaching. Dar o veche pasiune l-a îndreptat spre cultura de afin siberian; a adus soiuri noi omologate în ţară și a înființat totodată o mică plantație, ca deschizător de drumuri.
Plante nordice adaptate la clima locală
„Am vrut să cultiv afin de cultură, dar perspectiva modificării solului și a adăugării unei mari cantități de turbă acidă m-a determinat să caut alte soluții mai simple şi, pe cât posibil, ecologice. Am ales să testez dacă plantele nordice se adaptează la clima locală deoarece aveam unele rezerve cu privire la posibilitatea de a le adapta pe acestea la clima României. La afinul siberian nu e nicio tehnologie complicată. Am plantat pur și simplu acele plante și le-am lăsat să crească natural, fără absolut niciun fertilizant chimic. E cultură înierbată, planta nu se sapă, rădăcinile fiind superficiale, la suprafața solului. Nu folosesc sistem de irigație, dar ud plantele dacă e secetă foarte mare şi fertilizez foliar cu diverse ceaiuri de plante. Plantația are doar 20 de ari, fiind prea mică pentru a accesa fonduri“, ne spune cultivatorul.
A ales să cultive soiuri moderne, Aurora și gama Boreal, produse de canadieni, care au creat unele combinații inspirate între soiurile japoneze și cele rusești. „Aceste soiuri sunt relativ noi, scoase pe piață în urmă cu 3-4 ani, și sunt mai viguroase mult mai productive decât cele clasice, producând chiar și 5 kilograme per plantă. Fructele lor sunt dulci, aromate, ideale pentru consum în stare proaspătă. Afinul siberian a devenit astfel un superfruct cu calități nutraceutice deosebite care este și foarte gustos“, a adăugat acesta.
În urmă cu 3 ani, Daniel a cultivat o suprafață de 4 ari, apoi încă 20 de ari în altă zonă, fiind un deschizător de drumuri, pentru că a adus noi soiuri dintr-o specie bine cunoscută. Producția a fost mică, între 50 și 500 de grame per plantă, urmând să ajungă la circa 2-4 kg per plantă în circa 2-3 ani, specifică cultivatorul. „Planta devine matură și productivă după vârsta de 5 ani, când atinge 1,80 – 2 metri înălțime.“
Plantaţie ecologică... doar extract de alge marine, de trifoi alb sau roșu și humus de râmă
Fiind plante semisălbatice, nu au nevoie de tratamente fitosanitare, mai afirmă Daniel. Acesta este unul dintre motivele pentru care o plantă are un preţ de achiziţie peste cel al unui măr sau păr găsit în pieţe, respectiv 3 dolari canadieni. Plantaţia lui Daniel Moiş se doreşte a fi una bio, motiv pentru care caută şi pune în aplicare diverse soluţii pentru a proteja plantele, fără să le distrugă. „Nu folosesc tratamente pentru că planta are foarte puțini dăunători. E sensibilă doar la arsurile solare şi reacționează bine la fertilizarea foliară cu ceaiuri de plante. Folosesc extract de alge marine, de trifoi alb sau roșu și humus de râmă. Plantele tinere sunt sensibile la șoareci, cârtițe sau rozătoare, care le pot afecta rădăcina în formare în primul an. O altă problemă este ritmul de creștere relativ lent, motiv pentru care plantația se va cosi mai des în primii ani, ca plantele să nu fie în competiție cu buruienile, care cresc mult mai rapid. Recoltarea e manuală, migăloasă, necesită atenție și răbdare, motiv pentru care plantațiile de familie, relativ mici, de 4-10-20 de ari, sunt o perspectivă mai interesantă decât cele industriale intensive, pe suprafețe mari“, a specificat sătmăreanul.
Fructe sensibile la transport
Afinele se coc timpuriu, în a doua jumătate a lunii mai, și fiind timpurii, sunt foarte căutate. Prețul este irelevant deoarece cantitățile disponibile sunt mult mai mici decât cererea, mai adaugă acesta. „Deci, prețul poate fi oricât de mare, iar distribuția se poate face direct la client. Fructele fiind suculente, cu coaja foarte subțire, sunt sensibile la transport și nu se pretează la vânzarea în magazine prin lanțurile tradiționale. Ideal e să fie culese în cursul dimineții și livrate imediat la consumatorul final. În cazul meu am oferit o parte din fructe persoanelor care le-au cules. Astfel încât nu am mai livrat fructe nici măcar la prețul de 50 de lei per kg! Am preferat să prelucrez fructele rămase, să fac un gem extraordinar de aromat, un sirop deosebit, afinată și vin. Toate aceste produse sunt de calitate, au o aromă unică, extrem de apreciată de cei care le gustă, iar posibilitatea vânzării produselor prelucrate tradițional este soluția ideală de conservare a fructelor și comercializare a lor. Prețurile vor fi mult mai mari deoarece sunt fructe ecologice, complet nechimizate, cu un conținut mare de resveratrol și antociani, și cu valoare terapeutică maximă.“
Cei care doresc să cultive afin siberian au de înțeles că valoarea acestei recolte stă în noile soiuri canadiene, productive, rezistente și cu fructe dulci și aromate. „Efortul de a cultiva e exact același și la vechile soiuri ca și la cele noi. Și atunci nu are rost să cumpere soiuri cu vigoare scăzută, cu productivitate mică și cu fructe mai acre. E preferabil să-ți investești eforturile în plante cu valoare genetică mare. În ceea ce mă privește, voi face efortul de a le aduce în țară, însă doar pentru uzul pomicultorilor profesioniști, dispuși să învețe tot ce e nevoie să știe despre noua cultură și să facă efortul de a înființa culturi de minimum 100 de plante“, a încheiat Daniel Moiş din Satu Mare.
Beatrice Alexandra MODIGA
afin siberian, cultura afinului
- Articol precedent: Dobre Puținelu, românului care a inventat îngrășământul-minune din dejecții animale
- Articolul următor: Boli de carantină la tomate