Tehnologia de cultivare a muștarului alb (Sinapis Alba)

Muștarul alb se cultivă pentru semințele sale care sunt utilizate atât în scopuri medicinale, cât și în industria alimentară. În ultima perioadă planta a câștigat tot mai mult teren în preferințele fermierilor datorită profitului și tehnologiei simple pe care o are.

Caracteristici și cerințe

În flora spontană, Sinapis Alba are o răspândire restrânsă, mai ales ca buruiană în culturile de in. Relativ puţin pretenţioasă la temperatură, sămânţa germinează chiar Ia +1°. Plantulele tinere rezistă la geruri de până la -5°, dar, odată cu înaintarea în vegetaţie (la 3-5 frunze), cultura poate fi compromisă la -3°. Dacă se seamănă târziu, temperaturile ridicate afectează dezvoltarea plantei.

Faţă de lumină, în zile scurte (primăvara timpuriu) se dezvoltă mai greu, dar se formează plante viguroase, cu productivitate mare, pe când în zile lungi (mai) se dezvoltă repede, dar creşterea încetează curând şi se formează plante mici, neuniforme şi cu fructificaţie slabă. Faţă de umiditate are două perioade critice: imediat după semănat (când seceta poate duce la compromiterea recoltei) şi la formarea seminţei, când este afectată recolta cantitativ dar şi calitativ (prin diminuarea conţinutului de substanţe grase). Faţă de sol este puţin pretenţios. Dă producţii mari pe soluri luto-nisipoase, revene, cu reacţie neutră sau slab alcalină (de aceea, dacă se cultivă pe podzoluri, solul va trebui amendat), bogate în humus şi calciu. Sunt contraindicate soiurile prea grele sau cele nisipoase. Este zonat în cultură astfel:

• zone foarte favorabile: Câmpia Timişului şi Câmpia Crişurilor;
• zone favorabile: Bărăgan, Câmpia Dobrogei, Câmpia Burnazului, Câmpia Olteniei (judeţele Dolj şi Olt).

Locul în asolament

Fiind o specie anuală, muştarul alb va fi inclus în asolamentul de câmp. Deşi nu manifestă cerinţe deosebite faţă de planta premergătoare, totuşi cele mai bune rezultate se obţin în cazul în care se cultivă după cereale sau după prăşitoare, care lasă terenul curat de buruieni. Muştarul alb nu trebuie semănat după crucifere şi după mac din cauza unor boli şi dăunători comuni, precum şi impurificării prin samulastră. Va reveni pe acelaşi teren numai după 4-5 ani.

Asolamentul

Nu se indică monocultura și nici amplasarea după alte crucifere sau după mac din cauza înmulțirii excesive a bolilor și dăunătorilor. Planta nu are pretenţii demne de reţinut faţă de premergătoare. Excepţie face însă faţă de plantele uleioase, precum şi faptul că pe acelaşi teren nu poate reveni decât după 5-6 ani.

Pregătirea terenului

Este în funcţie de planta premergătoare. Pregătirea patului germinativ se face imediat ce se poate intra în câmp, cu grapa cu discuri în agregat cu grapa cu colți reglabili. În general când muştarul alb urmează după o prășitoare, atunci se ară la adâncimea de 25-28 cm cuplat cu grapa stelată sau reglabilă, iar când urmează după o cereală se ară la aceeaşi adâncime, însă până în toamnă se menţine curat de buruieni prin discuiri repetate.

Fertilizare

Muştarul alb reacţionează bine la îngrăşăminte, în special când solul are umiditate. Gunoiul de grajd bine fermentat se va introduce în pămînt odată cu arătura de bază, în cantitate de 30 t/ha. În lipsa gunoiului de grajd se introduc 60-80 kg/ha s.a. fosfor, iar primăvara, înainte de semănat, se administrează 40-60 kg/ha azot s.a. Primăvara foarte devreme, imediat ce terenul permite, se lucrează cu combinatorul sau cu grapa cu discuri în agregat cu grapa cu colţi reglabili.

Epoca de semănat

Muştarul se însămânţează primăvara devreme, cu maşina SU-29 sau SUP-21, în rânduri, la distanţa de 12-14 cm, la adâncimea de 1,5 cm pe terenurile umede şi de 2,5 cm pe cele uscate. Sunt necesare 10-12 kg sămânţă la hectar, cu o puritate de 98%, germinaţie de 90% şi umiditate maximă de 12%. După răsărirea plantelor şi formarea primelor frunze, cultura se va grapa uşor pentru ruperea crustei, păstrarea umidităţii şi favorizarea pătrunderii aerului la rădăcină. Până la înflorire se va plivi ori de câte ori va fi nevoie, nu mai puţin însă de două ori. Pentru combaterea buruienilor pe cale chimică, rezultate bune dă Treflan 4-5 l/ha administrat înainte de semănat (în lipsa Treflanului se poate folosi Lasso şi Sutan).

Recoltare

Epoca optimă de recoltare este situată în faza maturizării depline a seminţelor, care se colorează în galben auriu, întreaga plantă fiind de culoare galbenă. Această epocă este recomandată în cazul în care cultura se recolteză cu combina. Dacă recoltarea se face în două faze, se va începe mai devreme de epoca indicată, prin tăiere cu cositoarea şi se va treiera pe brazdă.

Modul de recoltare – pentru evitarea pierderilor prin scuturare, muştarul alb se va recolta dimineaţa pe rouă. După unii autori, pentru economisirea cheltuielilor de uscare a seminţelor, evitarea pierderilor prin scuturare şi a cheltuielilor de uscare, se recomandă tratarea culturii cu Regflone 3 litri/ha înainte de recoltare, fapt ce creează posibilitatea recoltării muştarului cu 10 zile mai devreme. În urma aplicării desicantului în toate organele plantei, umiditatea s-a redus cu peste 50% comparativ cu martorul netratat. În urma aplicării desicantului, s-a obţinut o producţie de seminţe superioară martorului cu 200 kilograme.

Material realizat cu ajutorul Institutului Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Științe Biologice

Ruxandra HĂBEANU