Romania

Prin colaborarea cu Casa Olandeză a Pomicultorului, la Mărăcineni se testează noi soiuri

Prin colaborarea cu Casa Olandeză a Pomicultorului, la Mărăcineni se testează noi soiuri
Distribuie:  

La 50 de ani de activitate, Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură de la Mărăcineni, poate singura unitate care nu a cedat niciun metru pătrat din terenul pe care îl deține, își intensifică activitatea de cercetare prin dezvoltarea unor parteneriate cu instituții străine dornice de cooperare. Așa se face că de doi ani, împreună cu Casa Olandeză a Pomicultorului, mai multe firme din Țara Lalelelor au creat loturi demonstrative pentru câteva specii pomicole de interes pentru piața fructelor din România și nu numai. Am stat de vorbă cu Ioana Groza, consultant pentru a afla detaliile acestui proiect în România.

La măr – densități mari, producții ridicate

– Ați înființat un lot demonstrativ de măr, cireș, afin și coacăz la Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură de la Mărăcineni. Cum ați ales aceste soiuri și de ce au ales olandezii acest institut?

– Casa Olandeză a Pomicultorului este o inițiativă public-privată, un cluster de firme olandeze care produc diverse inputuri pentru sectorul pomicol sau oferă servicii. În același timp, sunt sprijinite de Statul Olandez în sensul acțiunilor de promovare și transfer de cunoștințe. Există de asemenea un Comitet Consultativ care este reprezentat de Universitatea Wageningen, una dintre cele mai bune agricole din țară, și Agenția de Certificare a Materialului Săditor din Olanda. În contextul în care s-a constituit acest cluster, un prim aspect pe care l-am considerat esențial a fost acest parteneriat cu Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură de la Mărăcineni, având în vedere că este singurul institut cu specific pomicol de la noi. Am venit, am discutat, am văzut că există o nevoie de a înființa loturi demonstrative noi. Așa se face că am înființat o livadă cu câteva soiuri de măr, iar anul trecut am extins loturile cu alte trei specii: cireș, coacăz și afin. Scopul a fost în primul rând de a testa sistemul de portaltoi M9, un tip de portaltoi care reduce vigoarea soiurilor și care permite distanțe mici între pomi pe rând (1 m), ceea ce înseamnă densitate mare la hectar, o producție ridicată și ușurință la cules.

– Ce ar trebui să știe producătorii români despre aceste soiuri olandeze?

– În primul rând, înainte de a înființa o livadă ar trebui să știe cui i se adresează, fructele ajung pe piața internă sau la export?

maracineni 6

– Dacă au de gând să exporte se schimbă situația, de ce? Cum trebuie să fie fructele?

– Vă dau un exemplu, la noi se preferă un Golden, care este o clonă B și care asigură o rețea un pic rugoasă peste fruct, pe când la export lumea preferă un Golden Delicious. Fiind clona aceluiași soi, nu diferă la gust, însă coaja este fină, netedă.

– Câte soiuri aveți în testare la Mărăcineni?

– Lotul demonstrativ cuprinde 11 rânduri, cu soiuri diferite de măr. Pe de o parte am vrut să testăm cum se comportă în climatul de deal, pentru că relieful este diferit față de Olanda și, în plus, vrem să arătăm celor care vizitează aceste loturi cam ce soiuri sunt solicitate în partea de vest a Europei.

Este un amestec de soiuri nu foarte timpurii, mai degrabă semitimpurii și târzii, care se pot păstra de la 3-4 luni în depozit, până la recolta următoare, cum sunt soiurile de iarnă. Nu am plantat soiuri foarte timpurii pentru că piața noastră nu este obișnuită cu un măr de vară. Plantația de măr are deja 1 an de la înfiinţare, însă trebuie să avem în vedere că s-au plantat pomi de 2 ani sau cu ramuri anticipate.

– Ar fi de dorit ca la înființarea unei livezi să alegem pomi de 2 ani?

– Bineînțeles, când înființăm o livadă ne dorim să intre cât mai repede pe rod și nu trebuie să ne pierdem timpul luând pomi de 1 an și formând noi coroana, când putem să îi luăm direct din pepinieră, cu o coroană deja formată și care încep să producă din al doilea an de la plantare.

– Dar se prind la fel de ușor?

– Absolut, pentru că prinderea pomilor nu ține de faptul că pomii sunt de 1 sau 2 ani, ci de condițiile de pregătire a terenului și îngrijirea ulterioară.

– Ce producții oferă aceste soiuri?

– În funcție de soi, se pot obține de la 40 la 80 de tone/ha în sistem intensiv, cu 3.000 de pomi/ha, în cazul în care aplici o tehnologie corectă, cu apă și elemente nutritive, îl protejezi de boli și dăunători.

Trendul european, afina cât cireașa și cireașa cât caisa.

– Dacă vorbim de cireș, afin, coacăz, olandezii spun că noi, românii, am putea scoate fructe cu 2 săptămâni înaintea lor. Ce soiuri propun olandezii în acest sens?

– La coacăz am testat timpurietatea a două soiuri – Rovada și Junifer, pentru că aici, fiind situați mai în sudul Europei față de Olanda, am putea avea un avans de 2 săptămâni la coacere și în comerțul de astăzi contează enorm, pentru că obții prețuri mai bune. La afin am vrut să testăm noile soiuri care sunt dorite pe piață. Oamenii acum nu mai vor fructe mici, ci afine mari, frumoase, iar producătorul vrea soiuri cât mai productive și ca atare s-a investit mult în alte părți ale lumii în crearea unor soiuri adecvate care să aibă și fructe mari, și producții ridicate.

– Și la ce performanță s-a ajuns din punct de vedere productiv?

– Sunt soiuri care dau 25-30 tone/ha, dar mai nou contează mult mărimea fructului, pentru că acum cumpărătorul vrea afina cât cireașa și cireașa cât caisa.

Vigoare mică, producție ridicată

– La cireș am văzut că se merge pe portaltoiul Gisela, dar și acesta are mai multe variante Gisela (Gi) 3, 5, 6, până la 12. Care este diferența între acești portaltoi?

– Specia cireș este destul de viguroasă. La noi se altoia în principal pe Mahaleb, ceea ce determina creșteri foarte mari și era greu de condus, de manageriat, dar apariția acestui portaltoi Gisela a creat o revoluție și la cireș, pentru că a permis scăderea vigorii pomului, astfel încât să se poată cultiva în sistem intensiv. Așa cum îi spune și numărul Gisela 3, este un portaltoi care imprimă vigoarea cea mai mică, iar Gisela 12 imprimă o vigoare mai mare. Bineînțeles, în funcție de zona în care ne aflăm și de solul pe care îl avem, putem să optăm pentru diverse tipuri de portaltoi. Dacă suntem la câmpie și avem un sol fertil vom merge pe Gi 3, pentru că are o vigoare mai scăzută, iar solul ne va ajuta foarte mult să creștem pomul, pe când într-o zonă deluroasă, unde nu avem un teren atât de favorabil, putem folosi Gi 12. Ca noutate testăm Wegie 2, un portaltoi creat în Germania, care sperăm să se adapteze în zonele deluroase, având în vedere că țara de origine are zone asemănătoare cu climat mai răcoros și soluri mai grele. Ne dorim să vedem dacă acest portaltoi va reuși la noi cum a reușit în Germania.

– Portaltoiul imprimă și timpurietatea?

– Bineînțeles, cu cât se reduce vigoarea pomului, cu atât și timpurietatea fructelor este mai bună, dar în același timp contează și soiul. Pentru că există soiuri cum este Burlat, care este foarte timpuriu, până la soiuri foarte târzii, cum este Cordia sau Redgina.

Clienţii vor cireșe închise la culoare

– Dacă tot vorbim de cireș, care sunt fructele preferate ale străinilor, cele mari, mici, deschise sau închise la culoare?

– Așa cum spuneam, străinii vor o cireașă cât o caisă, deci contează mult diametrul și vor o cireașă de un roșu închis, lucru pe care l-am observat din ce în ce mai mult și pe piața noastră. Culoarea aceasta este probabil dată de concentrația mai mare de antociani care dau un alt gust fructului și apoi este senzația de mai copt, pentru fructele închise la culoare. Așadar, europenii vor cireșe cât mai mari și închise la culoare.

– Olandezii pe care îi reprezentați au implementat la Mărăcineni un sistem inovativ de fertirigare, despre ce este vorba?

– Este vorba despre un sistem de fertirigare complet containerizat, adică toate instrumentele și computerul sunt într-un container, protejate de factorii de mediu și orice intrus care ar dori să interfereze este monitorizat on-line de la distanță, chiar și prin telefon. Practic printr-o cartelă GSM putem monitoriza sistemul și noi din Olanda, dar și fermierul prin telefon, tabletă sau telefon. Sistemul este prevăzut cu senzor de umiditate în diverse locuri din livadă, deci știe când să dea mai multă sau mai puțină apă, are o stație meteorologică și poate de asemenea să oprească sistemul de irigații. Cu acest sistem am dorit să arătăm nu doar că este esențial să îi asiguri unui pom apă și elemente nutritive, ci și faptul că i le poți asigura într-un mod bine controlat și monitorizat. Avem deja în România un fermier care a implementat acest sistem la el în livadă.

Sistemul olandez de fertirigație dublează producția

– În ce măsură un astfel de sistem se reflectă apoi în producție? Cât se câștigă la producție având implementat acest sistem de fertirigație?

– Ne dublăm sau chiar triplăm producția și, în plus, având în vedere schimbările climatice din ultima vreme, este important să ne asigurăm că putem da pomului tot ce are nevoie când dorim și cât dorim. În asemenea livezi superintesive este esențial să și ajuți pomii să ofere producție. E clar că se impune și un sistem antigrindină, antipăsări, iar în funcție de locație, o protecție împotriva rozătoarelor. Un sistem cu plasă antigrindină costă mult, dar se poate face etapizat. Se poate monta sistemul de susținere pentru plasă, dar pentru că în primii 2-3 ani nu este o producție atât de mare care să conteze, se poate amâna instalarea plasei când se intră cu adevărat pe producție, tocmai pentru a eșalona costurile unei livezi. La comandă această plasă antigrindină poate fi mai mare, astfel încât să acopere lateralele și să ofere protecție împotriva păsărilor.

– Am văzut că la cireș și coacăz ați folosit pentru susținere stâlpi din lemn.

– Da. Există o mare cerere pentru plantații ecologice și din punctul nostru de vedere un stâlp din beton nu este ecologic. Dacă ești într-o zonă care nu prea este afectată de grindină este posibil să folosim și stâlpii de lemn. La nivelul fiecărui pom am pus ca sprijin bambus pentru a fi siguri că va crește drept și va avea o susținere bună. Pomii au fost plantați cu ajutorul GPS-ului, pentru a avea rânduri drepte și cât se poate de uniforme.

– Ce spun fermierii care vin și văd aceste loturi? Sunt interesați de noile soiuri?

– Sunt interesați și în primul rând este interesat institutul, care a fost de acord să facem aceste loturi, pentru că realizează că lumea se orientează spre soiurile noi de pe piață, care sunt solicitate în străinătate. În acest moment, cum la noi nu sunt testate, au fost de acord să ne ofere spațiu unde să plantăm aceste soiuri. Pe de o parte testăm dacă la noi cresc și produc la fel de bine cum produc în Olanda și pe de altă parte fermierii pot veni să vadă soiul, tehnologia de cultură, sistemul de irigații, iar colegii de la institut sunt deschiși să îi primească. De altfel, cu sprijinul lor monitorizăm și îngrijim acest lot.

Patricia Alexandra POP

Revista Lumea Satului nr. 14, 16-31 iulie 2017 – pag. 24-27

pomicultura, ICDP Maracineni, Casa Olandeza a Pomicultorului, Maracineni, soiuri pomicole

Alte articole: