În ritmul de-acum cadastrarea agricolă se va face în 30 de ani

Suntem aproape de sfârșitul anului 2016. Mai sunt doar trei ani până în 2020, atunci când s-a impus termenul limită pentru cadastrarea suprafețelor agricole. Până în momentul de față doar 20% din terenuri au fost cadastrate, așa că presiunea de a recupera decalajul în doar trei ani este uriașă. De realizarea ei depind toți fermierii, pentru că începând cu 2020 se vor acorda subvenții doar pentru terenurile agricole care au cadastru și care sunt lucrate acolo unde figurează în acte. Nicolae Sitaru, vicepreședinte LAPAR și manager al societății Elesit este indulgent și spune că în ritmul de acum cadastrarea se va face în...30 de ani. Are totuși o propunere care ar reduce perioada la maxim 5 ani. Îl ascultă totuși cineva din conducere?

Legea 18 a făcut mai mult rău decât bine

– Dle Sitaru, care este situația cadastrării agricole acum?

– În primul rând trebuie să spun că legea 18/1991 a făcut mai mult rău agriculturii decât bine, prin faptul că a fărâmițat foarte mult proprietatea funciară. Există acum ocazia de a îndrepta această greșeală. Pentru a se întâmpla asta, cadastrarea agricolă trebuie să se facă la pachet cu o lege a comasării terenurilor agricole. Practic, să se facă o reformă a proprietății.

Au trecut deja 25 de ani de când Legea 18 a intrat în vigoare, iar proprietatea și-a schimbat foarte mult structura. Așa că este absolut necesară această reformă a proprietății. Care ar fi avantajele ei? În primul rând i-ar ajuta și pe agricultorii mici, dar și pe cei mari prin faptul că această comasare ar însemna un plus extraordinar pentru fermele lor. Le-ar crea astfel șansa să investească în terenuri, care să figureze ca fiind ale lor și pe titlu de proprietate. Cât despre fermierii mici, pe unii dintre ei i-ar aduce înapoi acasă din străinătate, pentru că prin comasarea tuturor terenurile ar putea să facă o investiție pe o suprafață mai mică și să o cultive cu ce culturi vor. Dar neavând comasat pământul, efectiv nu pot să facă acest lucru, pentru că ar trebui să cumpere sau să cedeze niște terenuri. Din punctul meu de vedere, dacă odată cu cadastrarea agricolă s-ar face și această reformă a proprietății, lucrurile s-ar petrece mult mai simplu, mai repede și cu costuri de multe ori mai mici decât se va face acum în baza legii 18.

20% din suprafața agricolă are cadastru

– Ce avantaje are această variantă propusă de dvs?

– Cadastrarea agricolă ar trebui să fie gata în 2020. Însă dacă se va face după Legea 18 părerea mea este că va fi un proces sortit eșecului. Nu se va putea realiza tocmai din cauza divizării terenurilor. Dacă într-un interval, stabilit de legiuitor, să zicem de un an, toată lumea ar duce la unitatea administrativ teritorială titlurile actuale de proprietate și o comisie, stabilită tot prin lege, ar pune cap la cap toate documentele, ar putea ca proprietarii să aibă aceste terenuri comasate. Sau dacă proprietarul vrea să aibă terenurile divizate, atunci să plătească o diferență. Mai mult decât atât, pentru anumite suprafețe de teren care depășesc anumite dimensiuni nu ar mai trebui să plătească statul. Deci ar fi un avantaj și pentru stat, pentru că ar plăti mult mai puțin pentru cadastru. Un alt câștig pentru stat ar fi că prin comasarea terenurilor ar crește mult rentabilitatea producției agricole. Ulterior impozitele redirecționate către bugetul de stat, ar fi mult mai mari. În plus și agricultorii ar fi mai eficienți, ar câștiga mult mai bine și le-ar crește bunăstarea. Toată lumea ar avea de câștigat. În momentul de față cadastrarea agricolă este făcută doar pentru cei care au cumpărat terenurile în ultimii 20 de ani sau de când s-a permis vânzarea terenurilor agricole. Aceștia sunt singurii care au cadastrat suprafețe agricole. Probabil că în ansamblu doar 20% din suprafața țării este cadastrată în momentul de față, însă acest proces s-a făcut cu costuri foarte mari. Practic aceste cadastre ar trebui anulate și făcută o cadastrare de la zero. Și repet! Să se facă ținând neapărat cont de o reformă a proprietății prin comasarea terenurilor agricole. Acolo unde sunt deja comasate terenurile nu trebuie să se umble, dar trebuie să se ia măsuri acolo unde acestea sunt foarte fărâmițate. Este drept, unele suprafețe sunt comasate de noi pentru a le putea lucra eficient, dar această comasare este făcută fără lege și fără acordul proprietarilor. Și nu este în regulă.

Cum e mai bine, 30 sau 5 ani?

– În ritmul actual în cât timp se va face cadastrarea?

– De fiecare dată când am avut o tribună la care să mă exprim am vorbit despre cum ar trebui să se facă această cadastrare și o să continui să fac acest lucru. La auzul acestei propuneri au fost foarte mulți politicieni care mi-au spus dintr-o dată că nu se poate face așa. Nu se poate, pentru că nu vor ei să se poată. Eu cred că este posibil acest lucru. În Franța cadastrarea agricolă s-a făcut după acest model, deci se poate. Dacă s-ar face o astfel de comasare a terenurilor, agricultura ar primi un restart și ar beneficia toată țara de o productivitate mult mai bună. Cred că ceea ce am spus eu a ajuns la urechile cui trebuie, dar cred că simplitatea propunerii mele îi sperie pe unii. E atât de simplu și ar putea fi atât de eficient, încât oamenii aproape că nu iau în considerare acest model de cadastrare. Dacă în baza Legii 18 cadastrarea agricolă se va face în 30 de ani este bine. Având în vedere că oamenii sunt plecați în toată lumea asta și că aducerea documentelor ar dura, cred că este nevoie, și în cazul variantei propuse de mine, de niște termene generoase. Dar în orice caz nu vorbim despre zeci de ani, ci cred că s-ar putea face în 3-5 ani.

Laura ZMARANDA

Revista Lumea Satului nr. 21, 1-15 noiembrie 2016 – pag. 22-23