Scris de Lumea Satului în 01 Iunie 2016. Publicat în Agrotehnica.

Gunoiul de grajd, „transformat“ în argint

Distribuie:

Ca să schimbi lumea este suficient uneori doar să ieși din rând. Asta și-a spus acum cinci ani și Puținelu Dobre, un fost profesor de istorie din comuna Izbiceni, județul Olt, care are pe deasupra și o jumătate de secol de experiență ca legumicultor. Un „recidivist“ al inventicii, cum se autocaracterizează, pentru că de-a lungul vieții a făcut tot felul de descoperiri. Însă invenția care i-a adus recunoașterea este un îngrăşământ natural lichid, complex, concentrat. Interlocutorul nostru spune că prin folosirea lui agricultorii pot reduce cu aproximativ 40% cheltuielile cu fertilizarea solului. Iar eu aș completa că agricultura superchimizată de acum are nevoie de produse bio. Chiar și doar pentru a „respira“ din când în când.

Cinci ani de experimente, patru medalii de recunoaștere

După 50 de ani de agricultură în care a văzut că excesul de îngrășăminte chimice duce la distrugerea solului și la sărăcirea micilor agricultori care atunci când trag linie constată că nu le-a mai rămas nimic, dl Puținelu și-a propus să realizeze un fertilizator natural din gunoi de grajd. Ceva simplu de obţinut și să nu coste mult. Primele încercări au început în 2011 și, încurajat de rezultatele experimentului desfășurat „băbește“, și-a propus să facă acest lucru „după știință, după carte“. Așa că a început să cântărească și să folosească în anumite proporții gunoiul de grajd de la mai multe specii de animale. Prin fermentare a obținut, spune legumicultorul de la Izbiceni, un fel de „mraniță lichidă“ cu proprietăți extraordinare și care poate concura cu succes îngrășămintele chimice. Un fapt confirmat, completează interlocutorul nostru, de analizele de laborator care au arătat o concentrație bună a raportului azot-fosfor-potasiu și a celorlalte microelemente. Nu a trecut mult și faima fertilizatorului foliar bio obținut în gospodăria din Izbiceni s-a răspândit. A fost brevetat în 2012 și mai târziu premiat.

„În 2015 am obținut două medalii de argint, una la Salonul de Invenții de la Geneva și alta la Concursul de Inventică de la Bruxelles – Eureka 2015. Am primit și o diplomă de excelență și medalia de aur cu mențiune specială la Salonul Internațional de Inventică PRO INVENT din 2014 desfășurat la Cluj-Napoca. În același an am fost onorat cu diplomă și medalie de argint la cea de-a 16-a ediţie a Salonului de Invenții și Inovații Inventica. Este un succes pe care l-am căpătat prin faptul că le-am dat oamenilor un produs bun, cu rezultate deosebite și cheltuieli minime.“

O „mraniță lichidă“ pentru toate plantele

Despre procesul de obținere a acestui îngrășământ dl Dobre spune că este atât de discret încât vecinii nici nu cred că-l produce în gospodărie. Totul începe cu combinarea gunoiului de grajd colectat pe timpul iernii de la diferite specii de animale (5-7% balegă și urină de vacă și oaie, 7,5% găinaț de pasăre și 2,5% găinaț de porumbel și 75% apă). Gunoiul de grajd este pus apoi în saci de rafie sau material textil care să permită pătrunderea apei, este scufundat în apă și menținut așa 72 de ore la o temperatură între 15-30 grade Celsius. Apoi lichidul rezultat este extras, iar amestecul decantat este sterilizat cu un pistol cu flacără și folosit tot ca îngrăşământ natural, dar amestecat cu turbă. Folarex-ul, spune inventatorul său, are proprietățile unei „mranițe lichide“, cu mențiunea că acesta nu încurajează îmburuienarea terenului, ci dimpotrivă. Poate fi folosit pentru toate categoriile de plante, iar prescripția de administrare pentru plantele aflate în vegetație este de 200 ml la 15 litri de apă cu repetiție la aproximativ opt zile. Acest îngrășământ natural oferă plantelor aproape toate elementele de care au nevoie pentru a-și crea un sistem imunitar puternic.

Fără efecte adverse

Fiind un produs natural, ce poate înlocui în totalitate îngrășămintele chimice potrivit legumicultorului din Izbiceni, Folarex-ul nu are efecte adverse asupra pământului și a biodiversității. Dimpotrivă, menține un grad ridicat de fertilitate a solului și îi reglează ph-ul la un nivel corespunzător. Alte proprietăți sunt reducerea îmburuienării, faptul că poate fi aplicat înainte de a începe creșterea, dar și în timpul acestui proces, stimulează dezvoltarea organelor florale, nu fermentează și nu necesită condiții speciale de păstrare. Astăzi Puținelu Dobre s-a dedicat aproape exclusiv producerii acestui îngrășământ pentru că, spune el, există o cerere destul de mare. Mai mult decât atât, recent s-a întâlnit cu un german din Hamburg pentru a vorbi despre posibilitățile de promovare a folarex în landul de domiciliu. Totuși, inventatorul din Izbiceni mai are de bifat pe lista reușitelor omologarea produsului și apoi menținerea pe o piață în care firmele mari dețin monopolul. „Dacă nu ar fi și în acest domeniu o mafie, invenția mea ar fi îmbrățișată de tot mai mulți oameni.“

„Invenția“ legumicultorului din Izbicieni are mare căutare în rândul agricultorilor, de aceea și producția lui este pe măsură. În prezent realizează până la 60 tone anual, însă spune că ar putea produce peste 120 tone.

Printre proiectele de viitor ale dlui Puținelu se numără și obținerea unor fonduri nerambursabile de la Ministerul Mediului cu ajutorul cărora să achiziționeze panouri foltaice și solare pentru energie electrică și apă caldă. Astfel producerea îngrășământului său ar fi mult mai ușor de realizat.