Sunt șanse ca să nu se repete istoria anului trecut, din prima decadă a lui aprilie când mulți cultivatori de rapiță au fost cu inima cât un purice. Temperaturile minime au fost specifice, mai degrabă lunii decembrie. Cu o zi înainte au fost coduri portocalii de viscol, inclusiv în sud-estul țării. La momentul în care a venit acest val de frig, rapița era în faza de îmbobocire sau cu 10-20% din flori deschise.

Acest episod hibernal a venit cum nu se poate mai prost, când mulți fermieri au

În articolele trecute am scris despre sistemele automate de monitorizare și rolul lor în combaterea de precizie a dăunătorilor culturilor agricole. În acest articol voi scrie despre adaptarea acestor sisteme la realitățile de pe plaiurile mioritice. Ce șanse sunt ca aceste sisteme inteligente să fie folosite, pe scară largă, de către fermierii din România?

Avantaje: combatere țintită a dăunătorilor, tratamente exact când trebuie și numai unde este nevoie. Caz concret, cultura rapiței la

Într-un context în care tot mai mulți tineri se îndepărtează de mediul rural, agricultura rămânând pentru mulți un domeniu de evitat, există și exemple care demonstrează contrariul.

Diana Elena Aneculăesei, în vârstă de 27 de ani, din comuna Scânteia, județul Iași, a ales să rămână aproape de pământ și să își construiască viitorul profesional în agricultură, nu ca soluție de rezervă, ci ca opțiune asumată.

Drumul ei este strâns legat de familia din care provine. Activitatea agricolă a început

Într-un județ unde tradiția agricolă se împletește cu inovația, un tânăr de doar 23 de ani demonstrează că pasiunea și ambiția pot transforma o fermă de familie într-un model de dezvoltare sustenabilă. Alex Andone, din Floreni, Vaslui, reușește să combine studiile universitare cu administrarea unei ferme de 200 de hectare, pregătind terenul pentru investiții și noi spații de depozitare.

Fermier încă de la vârsta adolescenței, Alex a absolvit Liceul Teoretic „Al. I. Cuza” din Iași, profil