PAC 2014-2020, subiect de dezbatere între reprezentanţii statului şi fermieri

La jumătatea lunii februarie, a avut loc dezbaterea „Politica agricolă comună şi contribuţia sa la realizarea obiectivelor Strategiei 2020 din perspectiva României“, organizată de Biroul de Informare al Parlamentului European în România, la sediul Facultăţii de Management din cadrul USAMV, ce a reunit, în vederea facilitării interacţiunii dintre instituţiile prin care se derulează fondurile europene şi beneficiarii acestora, reprezentanţi ai mediului academic, ai autorităţilor naţionale şi europene şi ai asociaţiilor de fermieri. Evenimentul face parte din planul de informare cu privire la reforma PAC 2014-2020, ce urmează adoptării bugetului PAC pentru viitorii şapte ani. Dezbaterea i-a avut printre protagonişti pe secretarul de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu, directorul general adjunct al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, Nicolae Popa, consilierul prezidenţial Adrian Rădulescu şi pe preşedintele LAPAR, Laurenţiu Baciu, alături de alţi reprezentanţi ai asociaţiilor profesionale din agricultură.

Eficienţa noii abordări ţine de simplificare

Principalele subiecte abordate au vizat atât problematica distribuţiei fondurilor în viitorul exerciţiu 2014-2020 (subvenţii, plăţi directe şi fondurile de dezvoltare), cât şi problema alocării unor finanţări în această proiecţie PAC, inclusiv accesibilitatea în raport cu birocraţia pentru obţinerea fondurilor europene. Astfel, în ansamblu, la nivelul întregului buget de 17,5 miliarde de euro, alocat României pentru agricultură, se va permite o mai mare flexibilitate a distribuţiei fondurilor între cei doi piloni componenţi: „S-a obţinut ca 25% din pilonul unu, adică ceea ce înseamnă plăţi directe, să poată fi transferat pe investiţii fără a mai trece pe la Comisia Europeană“, după cum a declarat consilierul prezidenţial Adrian Rădulescu. Totodată, pe partea de investiţii ce revine PNDR-ului, fermierii au cerut ca viitorul program de dezvoltare regională să simplifice procesul de acordare a finanţării europene. În acest sens, Nicolae Sitaru, agricultor, membru al LAPAR, a considerat că în noul PNDR nu ar trebui să se regăsească situaţii precum cea în care, pentru a achiziţiona utilaje agricole, îţi sunt necesare avize de la SANEPID şi DSVSA.

Oficialii consideră că toate aceste modificări negociate la Bruxelles nu sunt suficiente dacă, la rândul lor, băncile şi firmele distribuitoare de inputuri nu îşi modifică politica de creditare a investiţiilor, respectiv de comercializare a produselor achiziţionate prin fonduri europene. „Vreau să avem o discuţie cu firmele care vând utilaje în România deoarece acestea ar trebui să reducă preţurile utilajelor când există o cerere atât de mare, nu să le crească cu 20%, cum au făcut. De asemenea, am avut o discuţie cu băncile, care se duceau numai pe pilonul I, unde nu aveau niciun risc. Problema majoră este pe pilonul II, unde, până acum, băncile s-au ferit să ofere beneficiarilor cofinanţare deoarece există riscul ca proiectul să nu se finalizeze. În acest context, am chemat băncile şi le-am zis să facă un pachet – pilonul I şi pilonul II – şi să reducă dobânda de la 14 la 7%, deşi şi aşa este mult peste ce se întâmplă în Vest, unde se creditează cu 3,5%“, a explicat secretarul de stat în Ministerul Agriculturii.

Priorităţile noului PNDR – modernizarea fermelor, infrastructura şi tinerii fermieri

În perioada 2014-2020, dezvoltarea rurală va beneficia de 7,1 miliarde euro, cu un miliard mai puţin decât în prezent, fapt care creşte presiunea asupra distribuirii fondurilor în noul PNDR. În acest sens, noul program va fi simplificat prin reducerea numărului de măsuri: „În perioada 2007-2013, am avut în jur de 15-20 de măsuri, iar acum încercăm să eficientizăm utilizarea fondurilor astfel încât toţi aceşti bani să nu mai meargă pe măsuri care nu au relevanţă sau care nu sunt atractive pentru beneficiari“, a precizat directorul adjunct al APDRP, Nicolae Popa.

În perioada 2014-2020, România va beneficia de 39,8 miliarde de euro fonduri europene, dintre care 17,5 miliarde sunt destinate implementării PAC. Creşterea cu 27% a finanţării agriculturii româneşti nu este însă uniformă; pilonul I, ce cuprinde plăţile directe, are o creştere până la aproximativ 10,4 miliarde euro, în timp ce dezvoltarea rurală (pilonul II) pierde un miliard, ajungând la 7,1 miliarde euro. În acest context, se pune problema modului în care vor fi distribuite fondurile în următorii şapte ani, iar stabilirea unui nou Program Naţional

de Dezvoltare Rurală este crucială.

Infrastructura rurală, investiţiile în ferme şi încurajarea asocierii acestora, în special în cazul celor medii şi mici, susţinerea tinerilor fermieri şi dezvoltarea politicilor de agromediu sunt prioritare în vederea realizării programului de dezvoltare rurală aferent următorilor 7 ani. „Pe agromediu vor rămâne în continuare aceleaşi măsuri şi apoi ne concentrăm pe investiţii în fermă şi în infrastructură, precum şi pe susţinerea tinerilor. Eu pe acestea le văd ca priorităţi. Sigur, or mai fi două-trei în plus, dar ideea de bază este să ne concentrăm ca să ridicăm nivelul satului românesc până la urmă“, a spus Achim Irimescu. Acesta a mai subliniat şi că, în viitor, ar trebui să ne concentrăm asupra sectorului zootehnic deoarece valoarea adăugată generată de acest domeniu de activitate este mai mare decât în cazul culturilor vegetale precum cerealele.

Un element important al aplicării reformei PAC este diferenţierea finanţării în funcţie de zonare atât pentru plăţile directe, cât şi pentru fondurile distribuite prin PNDR. „Nu vor mai fi axe, vor fi doar măsuri şi vom da banii pe măsuri mai puţine, dar cu un impact cât mai mare. Vom face o analiză şi priorităţile le vom stabili pe baza acesteia şi dacă în judeţul X sunt deja 20 de abatoare, nu vom mai finanţa astfel de investiţii în acea zonă“, a menţionat secretarul de stat referindu-se la reformarea noului PNDR.

În ceea ce priveşte investiţiile la nivelul fermelor, se va pune un accent deosebit pe creşterea şi dezvoltarea fermelor familiale şi a celor de semi­subzistenţă prin consolidarea actualelor Măsuri 121 şi 141. Mai mult decât atât, secretarul de stat a subliniat că speră ca, inclusiv din acest an, proiectul Ministerului Agriculturii dedicat fermelor familiale să devină funcţional şi să poată fi aplicat pentru a încuraja creşterea efectivului de animale şi a suprafeţelor cultivate în cadrul acestora. De asemenea, asocierea fermierilor rămâne o prioritate în noul PNDR deoarece, în continuare, o problemă a fermierilor români, în special a celor mici şi mijlocii, inclusiv a celor care beneficiază de Măsura 141, este incapacitatea acestora de a avea producţii constante. „O să încercăm să îi ajutăm pe micii fermieri să îşi crească fermele, să fie competitivi şi să rămână pe piaţă, chiar dacă într-o zi subvenţiile s-ar putea să dispară“, a afirmat Irimescu.

Măsura 112, dedicată sprijinirii tinerilor fermieri, va suporta cele mai multe îmbunătăţiri în noul PNDR, intenţia autorităţilor fiind de a creşte sumele alocate beneficiarilor de la 40.000 euro în prezent la 70.000 de euro în viitorul exerciţiu financiar, alături de care să dezvolte şi alte scheme de sprijin. „Dacă nu vom face nimic pentru tineri, România va dispărea de pe harta producţiei agricole. Am propus în reformă acordarea a 25% din plăţile directe suplimentare tinerilor fermieri şi am mai cerut să creştem suprafaţa la 100 de hectare. Comisarul a acceptat doar 25 de hectare, dar suntem în discuţii. Cu toate acestea, reprezentanţii fermierilor, prin vocea preşedintelui LAPAR, Laurenţiu Baciu, consideră că cei 40.000 de euro nu sunt suficienţi pentru a încuraja tinerii să înceapă o afacere în agricultură, soluţia eficientă, în viziunea lui Baciu, fiind la nivelul sistemului de impozitare: „Dacă sunt, într-adevăr, preocupate de tinerii fermieri, autorităţile statului ar trebui să îi scutească pe aceştia de plata tuturor impozitelor pe o perioadă de zece ani deoarece statul câştigă suficient de pe urma plusvalorii pe care aceştia o realizează.“

Proiectul viitorului program va fi făcut de o firmă străină

Acestea sunt liniile principale pe care PNDR 2014-2020 le va avea în vizor, alături de care un accent important va fi pus pe necesităţile naţionale. Achim Irimescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, a declarat cu privire la acest subiect că noul PNDR va suferi o reformă radicală pentru că, „în 2007-2013, am aplicat programul orbeşte şi nu ne-am raportat la ce este necesar României.“

Proiectul viitorului program naţional de dezvoltare rurală va fi realizat de către o firmă privată prin licitaţie publică, în prezent, conform oficialului MADR, fiind înscrise în cursă cinci companii, iar un prim draft ar putea fi prezentat cel mai devreme la începutul lunii septembrie. Acest lucru nu este văzut cu ochi buni de către fermieri deoarece aceştia consideră că o firmă privată, destul de probabil una străină, nu poate realiza un program naţional de dezvoltare rurală care să reprezinte priorităţile agriculturii româneşti. „PNDR-ul va fi făcut de o firmă prin licitaţie şi, cu siguranţă, nu va fi din România. Acest lucru mă deranjează pentru că românii trebuie să facă programul pentru ei. Este inadmisibil ca, după şapte ani de când suntem în Politica Agricolă Comună, guvernul să considere că România nu are specialişti care să creeze singuri PNDR-ul 2014-2020“, a adăugat Adrian Rădulescu.

Absorbţie de 1,6 miliarde pentru agricultură în 2013

În actualul exerciţiu, „75% din fondurile alocate României au fost deja contractate şi, prin ultimele sesiuni pe care le derulăm acum, pe Măsurile 121 şi 123, vom încerca să ajungem la un grad de absorbţie de 90-95%“, a subliniat Nicolae Popa, directorul adjunct al APDRP. Cu toate că rata de absorbţie în agricultură a fost mai mare decât în alte sectoare, în special datorită plăţilor directe, în domeniul investiţiilor în dezvoltarea rurală aferente pilonului II au apărut numeroase probleme care au determinat modificarea de zece ori a PNDR, existând riscul dezangajării de fonduri. „Pentru a avea un pachet de proiecte cât mai mare, am supracontractat cu 10% numărul acestora, astfel încât să depăşim riscul de a dezangaja fonduri. Vestea bună este că aceste proiecte ce rămân din actualul exerciţiu financiar vor putea fi finanţate cu fonduri din viitorul PNDR. Pentru nu a dezangaja fonduri, trebuie să cheltuim anul acesta 1,3 miliarde de euro şi chiar dacă, din cauza problemei deficitului negociat cu FMI anul trecut, nu s-au putut utiliza bani de la buget, începând din ianuarie am deblocat peste 600 milioane de euro pentru dezvoltarea rurală. Aşa că ne aşteptăm să utilizăm 1,6 miliarde, poate chiar mai mult în acest an“, a explicat Achim Irimescu.

Daniel PLĂIAŞU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.5, 1-15 MARTIE 2013