Leacuri din „copacul Domnului“

La începutul acestui an, cei interesaţi au putut găsi în librării cartea Flora medicinală a României – Atlas. Volumul masiv, apărut în condiţii grafice de excepţie, este a 33-a carte semnată de prof. univ. dr. Constantin Milică, un specialist de renume în domeniul plantelor, pe care media îl mai numeşte şi „stăpânul buruienilor de leac“.

Specialist în fiziologia plantelor, dl profesor s-a simţit atras de virtuţile vindecătoare ale acestora, le-a studiat şi încă le studiază cu pasiune de peste 35 de ani, iar rezultatul cercetărilor s-a concretizat de-a lungul timpului în realizarea a peste o mie de produse, ceaiuri, tincturi, uleiuri, siropuri, unguente, extracte, toate realizate în laboratoarele USAMV „Ion Ionescu de la Brad“.

„Zilnic, ne spune domnia sa, tot mai mulţi oameni ni se adresează pentru ameliorarea sau vindecarea a numeroase boli. Pe lângă aceştia, şi mulţi medici apelează la serviciile noastre şi ca pacienţi, dovadă că reîntoarcerea la principiile medicinii naturiste câştigă teren.“

De altfel, site-ul profesorului ieşean este vizitat de peste 600 mii de vizitatori din 140 de ţări, „unele dintre ele nu le-am localizat încă pe hartă“, toţi solicitând informaţii legate de utilizarea plantelor medicinale.

În cabinetul de medicină naturistă condus de profesorul Milică lucrează opt oameni. Este o muncă ce nu se încheie niciodată pentru că, explică profesorul, „biochimiştii cu care colaborăm, studiind cele peste 350 de plante cu virtuţi vindecătoare de pe teritoriul României, descoperă noi proprietăţi terapeutice pe care noi le valorificăm în interesul celor suferinzi.“

Plantele medicinale, o afacere

Materia primă pentru produsele obţinute în laboratoarele de aici este asigurată de plantele cultivate pe terenurile universităţii, dar şi de unii producători particulari. Cele din flora spontană sunt oferite de culegători şi supuse unui exigent control înainte de a fi utilizate în fabricarea produselor naturiste.

Cultivarea plantelor medicinale e o afacere? Fără îndoială, vine răspunsul. Un simplu calcul arată că, de pe un hectar cu gălbenele la o producţie de cinci tone, cu un preţ mediu de 10 lei pe kilogram, se poate obţine un venit de şapte-opt ori mai mare ca de pe aceeaşi suprafaţă cultivată, de pildă cu porumb. Mai mult, foşti studenţi ai profesorului au reuşit să cultive în zona subcarpatică plante medicinale valoroase de la munte, cum ar fi, de pildă, arnica şi acţiunea continuă.

Magazinele naturiste, ca ciupercile după ploaie

Interesul pentru medicina naturistă, pentru virtuţile plantelor vindecătoare are şi o altă latură. În toate oraşele, magazinele care comercializează aceste produse se găsesc la orice colţ de stradă.

Dar ce garanţie prezintă, se întreabă retoric profesorul Milică, calitatea produselor oferite celor suferinzi, dacă la nivelul ţării nu există niciun control oficial, în condiţiile în care nerespectarea strictă a proporţiilor dintr-o plantă sau alta utilizate în fabricarea unui remediu nu are niciun efect sau poate face rău pacientului?

Aşa-numitele magazine naturiste apărute ca ciupercile după ploaie pot ascunde de multe ori şi alte preocupări, cum ar fi comercializarea substanţelor interzise, ceea ce impune cu atât mai mult un control strict.

Dai cu vagonul, iei cu sticluţa

Virtuţile plantelor medicinale româneşti nepoluate au atras atenţia şi producătorilor de medicamente naturiste din afara ţării. În loc să valorificăm, accentuează profesorul, această uriaşă bogăţie cu care am fost binecuvântaţi, trimitem în Occident zeci de vagoane sau cisterne de cătină albă, măceşe etc., pentru care luăm te miri ce şi primim, în schimb, sticluţe pentru care plătim de o mie de ori mai mult. Toate acestea când avem materia primă atât de preţioasă şi condiţii să fabricăm şi, de ce nu, să exportăm aceste medicamente. Că este aşa o dovedesc realizările obţinute de colectivul nostru şi prestigiul de care se bucură cercetările româneşti în acest domeniu în tot mai multe ţări ale lumii.

Stelian Ciocoiu
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.3, 1-15 FEBRUARIE 2013