Ambalajele alimentare, risc de dezechilibru hormonal și creștere în greutate

Știm cu toții că, în zilele noastre, cele mai multe alimente sunt ambalate în ceea ce generic numim plastic. Cercetătorii germani au reușit să demonstreze că plastifianții – substanțe care au proprietatea de a mări plasticitatea ambalajelor, făcându-le mai flexibile – pot migra în produsele alimentare și astfel pot ajunge în organism, ducând la perturbarea producției hormonale și determinând creșteri în greutate. Mai ales alimentele grase au capacitatea de a dizolva acești plastifianți și de a le facilita migrarea în alimente.

Cercetătorii de la Centrul Helmholtz pentru Cercetare a Mediului (UFZ) și Centrul Integrat de cercetare și tratament (IFB) aparținând de Spitalul Universitar din Leipzig au fost în măsură să demonstreze, pentru prima oară, că plastifianții folosiți în unele ambalaje alimentare pot avea aceste efecte asupra organismului. „Unul din doi germani adulți este supraponderal și un număr alarmant, în jurul valorii de 15%, dintre copii suferă de probleme de greutate“, a declarat prof. dr. Martin von Bergen, de la UFZ, Leipzig. „Riscul de boli cardiovasculare, inflamații cronice și cancer crește cu fiecare kilogram în plus“, a mai precizat el, adăugând că sursele acestor boli sunt nu doar factorii genetici, obiceiurile alimentare proaste și lipsa de exerciții, ci și plastifianții (ftalații) din ambalajele alimentare.

Cercetătorii și-au testat teoria pe șoareci, adăugând plastifiant DEHP în apa cu care erau hidratați șoarecii. Rezultatele au arătat creșteri în greutate, mai ales la șoarecii de sex feminin. Testele de sânge, de asemenea, au relevat perturbarea metabolismului glucozei și creșterea nivelurilor de grăsimi nesaturate.

„Ftalații afectează echilibrul hormonal foarte mult. Chiar și în concentrații scăzute, aceștia pot provoca modificări semnificative, cum ar fi creșterea în greutate“, a mai spus von Bergen. Ceea ce nu este deocamdată foarte clar este mecanismul chimic prin care plastifianții afectează echilibrul hormonal, de aceea studiul continuă și azi.

Von Bergen și colegii săi doresc să investigheze și efectul plastifianților asupra dezvoltării bolilor copilăriei. Rezultatele sunt menite să ajute atât autoritățile germane, cât și pe cele ale Uniunii Europene să evalueze mai exact riscurile privind substanțele chimice care afectează hormonal organismul uman, așa-numitele substanțe endocrine active.

Printre produsele în care se găsesc ftalați (plastifianți) care intră în contact cu corpul uman se află: jucăriile, husele, hainele de ploaie, lubrifianții, detergenții, cosmeticele (cum ar fi oja de unghii), șampoanele, spray-urile pentru păr etc. Codificarea ftalaților poate fi găsită pe ambalajele sub codurile: DEHP, DBP, DIBP și BBP.

Patrik Antonio Scoruș, student USAMV