Producţii compromise sub pârjolul arşiţei

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, a spus, la o emisiune a TVR 1, că seceta pedologică, dublată de cea atmosferică, de-abia de aici înainte creează adevăratele probleme la floarea-soarelui, porumb şi cartof, refuzând însă, graţie unei înţelegeri cu asociaţiile de producători, să avanseze cifre, pentru a nu influenţa piaţa. Oficialul a declarat că la culturile de toamnă (grâu, orz, rapiţă), exceptând câteva suprafeţe din Moldova, recolta a fost salvată, fără diferenţe foarte mari de recoltă în comparaţie cu anul trecut. De partea cealaltă, fermierii, acolo unde se adună paguba, poate şi pentru faptul că nu s-au făcut paşi semnificativi pentru irigarea suprafeţelor agricole, au anunţat culturi calamitate între 50 şi 100%, pe cel puţin 300.000 ha. În schimb, unii dintre specialiştii Autorităţii Naţionale de Meteorologie au anunţat că luna iulie a fost printre cele mai călduroase din 1961 încoace, iar toate mediile lunare maxime s-au înregistrat după anul 2000 (2007, 2011, 2012 şi 2015).

Ar mai fi de precizat că, la ora la care scriem (jumătatea lunii august), în teritoriu nu erau foarte clare procedurile de constatare a calamităţilor: o versiune vorbeşte despre comisii constituite pe lângă inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă, din care vor face parte şi specialişti ai direcţiilor agricole judeţene, care vor merge din localitate în localitate; o alta spune că fermierii notifică primăriile, comitetele pentru situaţii de urgenţă locale, merg la faţa locului să evalueze pagubele, întocmesc apoi o adresă oficială cu situaţia din comună şi o trimit la prefecturi şi direcţiile agricole judeţene. De aici încolo, unele prefecturi vor să verifice prin sondaj dacă evaluările sunt corecte, altele vor ca o comisie judeţeană să meargă iar din fermier în fermier, ca să fie sigure că nimeni nu profită de situaţia pentru a primi apoi nemeritat ajutoare.

Aşadar, o centralizare a pagubelor la nivel de judeţ ori naţional nu există în clipa de faţă; comentariile se fac pe bază de aproximări. Până atunci însă să vedem ce spun fermierii despre această vară foarte, foarte secetoasă.

Agrifarm SRL Dolj (3.500 ha, din care porumb – 300 ha, floarea-soarelui – 600 ha), ing. Nicolae Antonovici: „În zona noastră – Radovan, Întorsura şi Cioroiaşi – n-ar fi apărut probleme dacă nu s-ar fi instalat arşiţa. Temperatura atmosferică foarte ridicată din ultimele trei săptămâni a ars, ca să mă exprim în termeni pe care să-i înţeleagă şi nespecialiştii, culturile, astfel că ştiuletele a rămas mic, iar boabele, câte sunt, se coc forţat. Estimez pierderi de 50%. La floarea-soarelui minusul de producţie este cam la 30%.“ Cât despre irigaţii, în lipsa unor decizii la nivel zonal, societatea îşi va realiza propriul sistem, cel puţin aşa au administratorii în plan; rămâne de văzut şi dacă, din cele 435,2 milioane de euro, fonduri europene pentru amenajări de irigaţii, în perioada 2014-2020 vor ajunge suficienţi bani şi-n această zonă a ţării.

Arad, ing. Ioan Andru, preşedintele Asociaţiei producătorilor agricoli Aragra 2008: „În Arad nu sunt lovite de secetă zonele unde pânza de apă freatică este la suprafaţă, respectiv câmpurile situate la graniţă cu Ungaria, apoi Nădlac, Curtici; porumbul s-ar putea să mai reziste în aceste perimetre. În general însă cam 80% din suprafaţa agricolă a judeţului este afectată în procent de 30-50%. Sunt zone unde din luna mai n-a mai plouat aproape deloc. Vorbind despre porumb şi fără să ne referim la extreme, sunt pierderi de 30-50%, iar acolo unde s-a semănat mai târziu ori nu s-a aplicat vârful tehnologiei paguba poate să meargă până într-acolo încât nu mai rentează să faci cheltuieli cu recoltarea. Chiar la noi în asociaţie ştiu cazuri de fermieri care introduc porumbul pentru furaje masă verde. La floarea-soarelui apreciez pierderi de 30%. Dacă producţia medie ar fi de 3.000 kg/ha, cine face 2.000-2.500 kg/ha în acest an deja e bine.“

Bacău, ing. Daniel Ciobanu, preşedintele Asociaţiei producătorilor agricoli: „Vorbind despre întreg judeţul, mai mult de jumătate din suprafeţele cultivate cu porumb şi floarea-soarelui sunt calamitate. La floarea-soarelui – iar ca an de referinţă luăm 2013, nu 2014, care a fost foarte bun, cum rar se întâmplă – sunt pierderi de 30%, iar la porumb... nici nu ştim ce recoltăm! Dacă obţinem 2-3 t/ha, şi mă refer la exploataţiile care folosesc tehnologie şi au făcut cheltuieli de producţie serioase, e bine. Cred că gradul de afectare este 65-70%, ca să numai vorbim despre pierderile de sută la sută, fiindcă sunt şi acelea. La noi n-au fost decât ploi de 10 litri/mp, acolo unde au mai căzut precipitaţii, şi nu au avut cum să compenseze deficitul de apă. Dar chiar şi unde a mai plouat nu cred să se realizeze 4-5 tone porumb boabe/ha.“

Preşedintele Ciobanu este contrariat de faptul că nimeni nu vrea să asculte, autorităţi în legătură cu asiguratorii, deşi în zonă este instalată cam din 2012 seceta pedologică, iar deficitul de apă este sever. „Chiar dacă a plouat, precipitaţiile au fost rapide şi de scurtă durată şi toată apa a plecat pe şanţuri. În stratul 0-40 cm să zicem că există umiditate după un interval ploios, dar până la 100 cm, stratul care ne ţine cultura în viaţă, n-a mai fost refăcută rezerva de apă. Acest lucru ne îngrijorează şi pentru anul agricol următor.“ Cât despre irigaţii, fermierul din Bacău spune că, în privinţa realizării infrastructurii primare, acesta este un subiect de campanie. Ing. Ciobanu nu este foarte optimist nici în legătură cu proiectele individuale pentru irigaţii, în sensul în care ghidul pune uneori condiţii pe care mulţi fermieri nici nu visează să le îndeplinească.

Vaslui, ing. Ioan Nechifor, preşedintele Asociaţiei producătorilor agricoli: „Dacă la grâu, cu puţine excepţii din centrul judeţului, unde situaţia a fost rea, şi la cerealele de toamnă am ieşit fără prea multe avarii, la porumb şi floarea-soarelui producţia va fi sub 50% faţă de ceea ce fermierii îşi planificaseră. Estimez că în jur de 60-70% din suprafaţa cultivată cu cereale de primăvară este afectată de seceta pedologică şi atmosferică, cele mai multe terenuri fiind concentrate în jumătatea de est şi de centru, unde a plouat foarte rar şi puţin. Sunt fermieri unde gradul de afectare este de 100%. Cred că la floare recolta va fi diminuată la 1.000-1.500 kg/ha, iar la porumb, în loc de 8-10 tone boabe/ha, în cel mai fericit caz ajungem la 3-5 tone la hectar.“ Din punct de vedere economic, cel puţin în ferma ing. Nechifor producţia mai bună de la cerealele păioase nu poate compensa pierderile de la floare şi porumb.

Ialomiţa, ing. Marian Nedu, preşedintele Asociaţiei producătorilor agricoli de cereale şi plante tehnice: „Exceptând estul judeţului, unde sunt probleme mai mari, în restul Ialomiţei să ştiţi că porumbul a cam scăpat de efectele secetei. Diminuările de producţie vor veni de la şiştăvirea boabelor şi de la faptul că ştiuletele nu se va dezvolta în totalitate aşa cum ar face-o în condiţii optime de umiditate şi temperatură. Acestea nu vor fi însă mai mari de 15%. La floarea-soarelui planta s-a dezvoltat până acum foarte bine. Mai mult de 5% nu estimez să fie pierderi.“

Maria Bogdan