Ziua grâului şi a rapiţei la Caracal

Staţiunea de Cercetare - Dezvoltare de la Caracal a găzduit Ziua grâului şi a rapiţei, o manifestare care a reunit 13 companii furnizoare de seminţe şi pesticide prezente pe piaţa din România. Din cele 2.500 de hectare aparţinând staţiunii, 8 hectare de grâu şi 8 de rapiţă, aflate de o parte şi de alta a drumului, au fost etichetate pentru a marca loturile demonstrative. Astfel s-au aşternut la picioarele fermierilor prezenţi la eveniment cele mai noi soiuri de grâu şi ultima generaţie de hibrizi de rapiţă. Totul pentru a putea compara şi a lua o decizie corectă de cumpărare.

Fermierii au fost invitaţi să analizeze fiecare câmp experimental în acompaniamentul reprezentanţilor companiilor producătoare de sămânţă care şi-au prezentat noutăţile etalând fiecare beneficiu oferit de soiul sau hibridul însămânţat.

Pentru sezonul de toamnă 2015 oferta de cereale este extrem de bogată, acoperind tot spectrul de la grâuri timpurii, tardive, aristate, nearistate până la soiuri de triticale care încep să atragă tot mai mulţi cultivatori pentru că au o rezistenţă crescută la boli şi o evoluţie mai nepretenţioasă pe timpul vegetaţiei.

Deşi am participat alături de invitaţi la întreaga vizită în câmp, spicuiesc doar câteva dintre noutăţile aduse de furnizorii de seminţe, pentru că spaţiul nu permite prezentarea celor 80 de soiuri de grâu şi chiar mai multe de rapiţă câte am putut admira la Caracal.

Dacă vorbim de grâu, fermierii îşi doresc soiuri rezistente cu productivitate mare şi calităţi de panificaţie. Pentru ei am aflat de la reprezentanta firmei Donau Saat că au adus în România câteva soiuri de grâu Durum, destinat panificaţiei, în special pastelor făinoase. „Pe lângă soiurile Durum aş aminti de campionii noştri care oferă cea mai mare productivitate: Amicus – la grâu nearistat, urmat de Vulcanus şi Roland, două soiuri aristate care ating producţii de 6 tone la hectar. O altă noutate o reprezintă soiul de orz Carmina, aflat în primul an de cultură la noi în ţară şi care vine din programul propriu de ameliorare pe care firma îl implementează în România. Este un soi timpuriu de talie mijlocie, cu o rezistenţă îmbunătăţită la principalele boli şi caracteristici de calitate foarte bună“, a declarat Alina Volintiru, director de marketing la Donau Saat.

Strecurându-mă printre fermieri am avut ocazia să aud şi comentariile acestora. „La grâu am văzut câteva soiuri interesante, Renesansa, Mulano, Calazu, cu calitate şi producţie bună“, spune Vasile Laurenţiu Polojan, un fermier din judeţul Dolj. Dacă unii preferă soiurile străine, alţii insistă pe cele româneşti, nelăsându-se înduplecaţi de oferta multinaţionalelor. „Tot soiurile româneşti m-au atras. Soiul Glosa rămâne preferatul meu, pe acesta îl am în cultură şi nu m-aş despărţi de el. Ceea ce îmi place la el este constanţa producţiei“, ne explică Cristian Şuican.

Trecând strada pentru a vedea şi hibrizii de rapiţă, am ajuns la firma Maisadour al cărei reprezentant ne-a îmbiat nu doar cu informaţii tehnice despre „Cum să stăpânim cultura de rapiţă“ pentru a îmbunătăţi producţia la hectar, ci şi cu hibrizi noi. Unul dintre aceştia este Luki, un hibrid înregistrat anul acesta şi care a oferit o producţie cu peste 10% mai mare faţă de competitori, după cum spun specialiştii firmei.

Concluzia este, după cum spunea Constantin Soare, director la Adama, că interesul tuturor celor prezenţi este profitul. Iar Adama are soluţia prin care fermierii pot proteja cât mai economic culturile. „La cereale produsul cheie este fungicidul Zamir pe bază de tebuconazol şi procloraz şi adjuvantul Velocity. Apoi mai avem două insecticide Lamdacehalotrim şi Mavric, despre care puţini fermieri ştiu că este protectorul albinelor şi care se poate folosi atât la cereale, cât şi la rapiţă. De asemenea, avem 2 regulatori de creştere – Cicogan avânt ca substanţă activă Clormecoat şi Optimus, care are la bază Trinexapac.“

Patricia Alexandra Pop