Macul alb, splendoarea din umbra Munţilor Trascău

Satul Colţeşti, comuna Rîmetea, judeţul Alba, este „leagănul“ cultivării macului alb. Aşezat în nordul depresiunii Trascăului, la umbra masivelor montane, acest sat se remarcă printr-o tradiţie transmisă din tată-n fiu. Deşi mai puţine decât odinioară, astăzi mai sunt în Colţeşti vreo 20 de familii care au plantaţii de mac alb. Despre cultivarea lui am discutat cu unul dintre sătenii locului, domnul Mihalcea Ştefan. Ne-a mărturisit că macul alb a făcut parte din viaţa lui dintotdeauna şi că nimic din cultura acestei plante nu îi este străin. Are o experienţă de mai bine de trei decenii în acest sens şi în fiecare primăvară însămânţează aproape jumătate de hectar cu mac alb. Anul trecut a obţinut o producţie de 370 kg de sămânţă.

Lucrări de toamnă

Pregătirea terenului pentru înfiinţarea plantaţiilor de mac alb începe din toamnă, atunci când se desfiinţează culturile premergătoare. Din experienţa sa, dl Mihalcea recomandă ca macul alb să fie însămânţat pe un teren cultivat anterior cu grâu. Explicaţia este că pentru această cultură se folosesc mai puţine substanţe chimice şi astfel plăntuţele răsărite nu sunt afectate. Au existat cazuri când, după cultura cartofului, spre exemplu, acestea aveau o culoare gălbuie, semn că erau afectate de reziduurile chimice din sol. Prima lucrare de pregătire a terenului constă într-o arătură adâncă de 20-30 cm. Urmează apoi discuirea. Deşi este opţional, dl Mihalcea spune că încorporarea unor îngrăşăminte în sol în timpul executării lucrărilor de toamnă poate ajuta la obţinerea unor plante mai sănătoase şi productive. La un hectar se pot folosi 300 kg de superfosfat şi 200 kg de sare potasică.

Însămânţarea se face la sfârşitul lui martie

Macul alb este o plantă foarte sensibilă, de aceea este important să se respecte perioada optimă de însămânţare, mai exact sfârşitul lunii martie şi cel mai târziu 10 aprilie. Este recomandată această perioadă pentru că astfel plantele sunt ferite de gerurile târzii (rezistă la temperaturi de -6° C, dar nu mai mult de două zile), pot beneficia de ploile de primăvară şi nu sunt afectate nici de temperaturile ridicate de la început de vară. În plus, dacă gradul de răsărire a macilor nu este satisfăcător, este suficient timp ca terenul să fie însămânţat cu o altă cultură - porumb, spre exemplu. Distanţa de semănare între rânduri este de 45-50 cm, iar adâncimea de 0,5-1 cm. Seminţele încep să germineze la o temperatură de 6-7° C şi răsar la două săptămâni de la însămânţare.

În plantaţii se fac doar lucrări manuale

Pentru că vorbim despre o plantă fragilă care nu suportă intervenţia unor utilaje agricole grele, în plantaţii aproape totul se face manual. Doar pentru a înlesni activitatea de însămânţare, dl Mihalcea a inventat propria lui semănătoare. În primăvară lucrările de întreţinere încep cu o grăpare uşoară, perpendicular pe direcţia rândului. Scopul este de a sparge crusta solului astfel încât plantele să răsară mai uşor. După răsărire se prăşeşte vegetaţia spontană, cu grijă pentru a nu vătăma macii. Mai târziu, când plantele au trei-patru frunze, trebuie rărite la o distanţă de 25-30 cm. Până la îmbobocitul plantelor se mai prăşeşte o dată sau de două ori, însă după apariţia bobocilor buruienile se îndepărtează doar prin plivit. Recoltarea se face în general la sfârşitul lunii august, atunci când capsulele şi tulpinile s-au îngălbenit. Un semn că este vremea recoltatului este şi dacă seminţele sună în capsule. După ce plantele au fost tăiate, sunt legate în snopi şi sunt puse la uscat. Când capsulele sunt foarte uscate se rup de pe tulpină şi se desfac fie prin lovire cu un obiect greu, fie se calcă cu picioarele. Apoi seminţele se trec printr-un ciur pentru a se elimina resturile rămase de la capsule.

l În Colţeşti cultivatorii de mac folosesc un soi autohton cu seminţe de culoare albăstruie şi flori albe, cu o istorie îndelungată în sat. Pentru perpetuarea lui, în momentul recoltării sătenii pun aparte, de cele mai multe ori în buzunarul unui şorţ, capsulele de mac cele mai mari. Au existat şi încercări de a folosi soiuri importate, în special din Ungaria, dar, potrivit dlui Mihalcea, rezultatul nu a fost încurajator.

n Pentru însămânţarea unui hectar sunt necesare 3 kilograme de sămânţă. Costul unui kilogram de sămânţă folosită pentru înfiinţarea culturilor de mac este de aproximativ 50 de lei. De pe aceeaşi suprafaţă se pot obţine aproximativ 900 kg de sămânţă. În pieţe kilogramul de mac folosit în scop alimentar este de aproximativ 30 de lei, un preţ peste ceea ce oferă cei din domeniul panificaţiei şi cofetăriei.

n Deşi cultivarea macului este foarte rentabilă, în România nu există suprafeţe foarte mari cu această cultură. Explicaţia poate ţine şi de faptul că aproape niciuna dintre lucrările agrotehnice nu poate fi executată cu utilaje agricole.

l Încadrat în categoria plantelor narcotice datorită opiului care poate fi extras din seminţele lui, macul se poate cultiva în ţara noastră în condiţii speciale. Agricultorii interesaţi de cultivarea macului trebuie să completeze o cerere, însoţită de o copie după buletin şi titlul de proprietate pentru terenul pe care urmează să se înfiinţeze plantaţia. Dosarul întocmit este depus la Direcţia Agricolă, cea care eliberează autorizaţia de cultivare, dar şi la Agenţia Naţională Antidrog, care va efectua controale regulate.

Laura ZMARANDA