De la manager în SUA la fermier de succes în județul Harghita (1)

„Cel mai important e să îți placă ce faci! Când alții se uitau la mașini pe Internet, eu căutam informații despre animale, ferme și tehnologii…“

Acesta este exemplul tânărului fermier Țăpuc Lóránd care, după mai mulți ani în care a încercat activitatea de birou la firma proprie în România sau la firme din SUA, a recunoscut că cea mai favorabilă afacere pentru el ar fi în agricultură, unde poate valorifica cunoștințele aprofundate în liceul cu profil agricol și la facultatea pe care a urmat-o, de asemenea cu specializarea în agricultură. Pentru a-și lansa afacerea de succes a avut nevoie de inițiativă, cunoștințe în domeniu și de sprijinul primit de la Uniunea Europeană prin proiectul depus pe Măsura 112 din Programul Național pentru Dezvoltare Rurală, Instala­rea Tinerilor Fermieri. Spe­răm ca următorul inter­viu să stârnească interesul tinerilor și să contribuie la lansarea unor activități în agricultură de către tinerii din mediul rural și urban al zonelor montane din România.

– De unde a pornit totul? Care au fost etapele prin care a trecut ferma și care este situația actuală?

– Am început de la zero! Nu am avut chiar nimic, nici teren, nici animale. Singura mea avuție a fost pregătirea în domeniul agricol, deoarece am terminat liceul agricol, mai apoi facultatea în același domeniu. Ideea pe baza căreia m-am ghidat mereu în viață a fost că, dacă te apuci să faci un lucru, trebuie să faci să fie în așa fel încât să fie sustenabil. În agricultură această regulă apare și mai accentuat, aici trebuie să ai un număr de animale sau teren cu ajutorul căruia te poți dezvolta. Din acest motiv nu am început cu numai câteva capete, așa nu prea merită, doar dacă vrei să ai o activitate de subzistență sau semi-subzistență, astfel eu am început cu 160 de miei tineri, după care am mai cumpărat o sută, deoarece în cazul oilor schema este că la un număr de 200 se mențin singure, iar la 300 ai și un pic de profit, ca să poți da salarii și să achiți cheltuielile aferente. Prima dată am investit deci în mine, în know-how, după care am știut ce trebuie să fac.

– Care au fost sursele prin intermediul cărora v-aţi informat în legătură cu lansarea și funcționarea unei ferme, eventualele surse de finanțare? Aţi cerut consultanță de specialitate?

– Consultanță de spe­cialitate nu am cerut, dar tot timpul, în loc să am un hobby ca alți tineri, să mă uit la mașini străine, eu când aveam timp mă uitam pe Internet la ani­male, la tehnologia creș­terii oilor sau la ferme, zootehnie, agricultură și eram foarte pregătit teo­retic, știam ce trebuie să fac. În anul 2012 aflasem de proiectele euro­pene și apăruse o cerere de pro­iecte pentru insta­larea tinerilor fermieri, Măsura 112, și mi-am zis că aceasta este oportunitatea pe care o așteptam; acum trebuie să depun un proiect, dar nu am avut teren sau moștenire și a trebuit să achiziționez tot, să fac construcția. Investiția inițială pentru a accesa a fost 40.000 de euro. Am investit circa 100.000 de euro, aproape tot ce am strâns eu toată viața mea, nu mi-am luat nici mașină sport neagră, nici termopane la casă, eu mi-am făcut construcția asta și apoi mi-au intrat și banii în procent de 60%. Acum urmează să iau și cei 40%, iar suma rambursată o voi investi din nou în achiziționarea de teren. M-am informat singur și în ceea ce priveşte proiectele europene; fiecare persoană în parte este un caz aparte, nu poți să faci copy-paste, că atunci când ajungi la punctajele de calificare nu obții punctaj îndeajuns. Și la proiect am fost foarte atent, eu realizând planul de afaceri al fermei, etc. Subliniez încă o dată că este foarte important să știi ce faci.

Interviul este realizat în cadrul proiectului PACINFO. Citiți continuarea în numărul următor al revistei!