Vocea satului

Maria Drăghici, comuna Ciorani, Prahova

„Avem 1.414 ha, dintre care 730 ha le-am însămânţat în toamnă cu grâu, orz şi rapiţă. Muncim din zori şi până în seară, ca orice sătean dornic de reuşite mai mari în 2015. Dar pentru rezultate mai bune avem nevoie de bani. Am vrea să achiziţionăm utilaje, să construim silozuri pentru depozitarea cerealelor, fără de care nu ne putem asigura o valorificare optimă a recoltei. Aşteptăm subvenţia care ni se cuvine şi despre care ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, ne-a asigurat că va veni la timp. Când anume? Asta-i întrebarea. În plus, avem nevoie de sprijinul administraţiei locale, e cazul Primăriei din comuna Boldeşti-Grădiştea, în mai buna utilizare a terenurilor arendate.“

Samoilă Necula, ing. zootehnist, comuna Hălchiu, Braşov

„Domnule, suntem zdrobiţi de taxele care s-au pus în ultimii ani pornind de la impozitul pe teren, pe vacă, pe venit, pe stâlp. Şi-apoi distribuirea laptelui este o altă problemă. S-a tot vorbit de tancurile de răcire a laptelui, dar 5.000 euro este foarte mult pentru micii fermieri. Ar trebui să se facă mici cooperative care să negocieze cu procesatorii, iar aceştia să ofere preţul corect pe litrul de lapte. Dacă eu produc litrul de lapte cu 0,8-0,9 lei, cum să-l dau spre procesare la acelaşi preţ, şi-apoi să-l văd în raft la 5,5 lei litrul? Nu sunt în faliment? Şi culmea că, dintr-un litru de lapte de 4% grăsime, procesatorul face aproape 3 litri de lapte la 1,5% grăsime. Ca să nu mai spun că pasteurizarea ar trebui să se facă la o temperatură medie, nu la temperatură înaltă, pentru că se pierde tot aportul nutritiv şi bacteriile sănătoase.“

Ing. Adrian Constantin, comuna CA Rosetti, Buzău

„La  această dată, câmpurile noastre arată cum le stă bine în acest anotimp, cele 220 ha de grâu au o dezvoltare vegetativă normală, aşijderea şi orzul şi rapiţa. Avem în vedere să achiziţionăm utilaje noi, să amenajăm şi alte spaţii de depozitare. Asta fiindcă, vrând-nevrând, stăm la mâna angrosiştilor de cereale. Sper totuşi ca anul acesta să putem valorifica cerealele la un preţ corect. Bine ar fi să ne asociem într-o cooperativă agricolă sau să ne  asociem cu alţi fermieri din judeţ la achiziţionarea îngrăşămintelor chimice şi a pesticidelor, aşa cum procedează fermierii din judeţele vecine, Ialomiţa şi Călăraşi.“

Ing. Vasile Irinel Costan, directorul Direcţiei Agricole Suceava

„Preţul laptelui a scăzut pentru că producătorii nu mai au desfacere pentru produsele lactate, în special caşcaval, care este principalul produs din procesare. Pentru a creşte preţul la lapte este necesară o educaţie pentru a consuma produse româneşti. Dacă s-ar consuma caşcaval românesc, produs în fabricile româneşti, normal ar creşte şi preţul laptelui, pentru că ar creşte cererea de lapte din partea procesatorilor. Noi, consumatorii, nu încurajăm consumul de produse autohtone, deci noi suntem vinovaţi de preţul scăzut al produselor fabricate în România. Cu o schimbare de atitudine putem ajuta fermierul, procesatorul, comunitatea, pentru că în felul acesta sunt menţinute locurile de muncă, este susţinut bugetul localităţii.“

Iulian Iancu, comuna Fulga, Prahova

„Avem mari necazuri cu băltirile la grâu. După topirea zăpezii apa ne-a afectat 20% din suprafaţa însămânţată cu grâu şi nu avem ce face. Canalele de desecare nu mai sunt de mult funcţionale. Cultura este afectată. Nici anul trecut nu am valorificat niciun fel de recoltă, în schimb am plătit impozit şi pe terenul băltit. Acum avem probleme cu ANAF la plata impozitului pe venit din cauza sistemului de calcul practicat în prezent. Cum APIA Prahova ne-a dat teoretic subvenţia de 1,1 milioane lei pe 2014 abia pe 29 decembrie, ANAF ne cere în acest an un impozit de circa 100.000 lei. Este corect? Plecăm deja în 2015 cu un handicap, pentru că nu avem bani suficienţi. Aş vrea să măresc efectivele de ovine şi caprine cu încă 200 de capete, dar cu ce?“