Asocierea micilor fermieri, o cale spre succes

Mânaţi în special de numeroasele neajunsuri cu care se confruntă, o parte dintre micii fermieri din judeţul Iaşi încep să se intereseze şi să descopere avantajele cooperativelor agricole. Specialiştii spun că, din păcate, încă primează teama „reîntoarcerii“ la vechile CAP-uri.

Pentru a-i ajuta să înţeleagă cu adevărat ce presupun formele asociative şi, implicit, avantajele lor, Camera Agricolă Judeţeană Iaşi (CAJ) derulează, în continuarea proiectului „Susţinerea înfiinţării şi dezvoltării cooperativelor şi asociaţiilor agricole în judeţul Iaşi“, o serie de întâlniri la care sunt invitaţi să participe toţi cei interesaţi. „Când aud termenul de cooperativă, cei mai mulţi se gândesc la fostele CAP-uri şi intră în panică. Este destul de greu să mergi într-o localitate din mediul rural şi să spui cooperativă pentru că lumea devine reticentă. Sunt diferenţe însă foarte mari între adevăratele cooperative şi fostele CAP-uri“, precizează Eduard Elefteriu, consilier în cadrul CAJ Iaşi.

Potrivit textului de lege, cooperativa agricolă reprezintă o asociaţie autonomă de persoane fizice şi/sau juridice constituită pe baza consimţământului liber exprimat de părţi. „Această menţiune face una dintre diferenţele faţă de fostele CAP-uri. Acolo, voiai sau nu, trebuia să fii membru. Aici poţi intra când vrei, poţi să te retragi când vrei, inclusiv cu bunurile cu care ai intrat în cooperativă“, mai explică Eduard Elefteriu. Scopul cooperativelor este de a promova interesele membrilor săi, „în conformitate cu principiile cooperatiste, a implementării politicilor agricole de stimulare a asocierii producătorilor din domeniu.“

CAJ Iaşi a derulat o întâlnire informativă cu fermierii în luna noiembrie pe tema „Asocierea – o cale spre succes în dezvoltarea agriculturii“. Aproximativ 20 de reprezentanți ai formelor asociative, fermieri şi întreprinzători din judeţul Iaşi, s-au arătat interesaţi de dezvoltarea de asociaţii şi cooperative. Participanţilor li s-a vorbit şi oferit explicaţii, printre altele despre ce înseamnă o cooperativă agricolă, statutul acesteia, legislaţie, tipurile de cooperative, principiile asocierii şi cum este sprijinită activitatea cooperativelor de către Stat. „Astfel de întâlniri vor avea loc periodic, iar echipa noastră le-a conceput pentru a satisface în primul rând nevoile celor care au solicitat în ultima perioadă informaţii despre oportunităţile de asociere şi finanţare în viitorul Program Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), şi nu numai“, dă asigurări Monica Ionela Pandelea, directorul CAJ Iaşi.

Cursuri gratuite de iniţiere

O altă veste bună este că, pentru a avea continuitate, consilierii CAJ Iaşi vor susţine cursuri de iniţiere gratuită pentru toţi cei interesaţi de modul de înfiinţare, organizare şi funcţionare, după modele funcţionale, cu propuneri de scheme personalizate de dezvoltare pe domenii de activitate şi exemple de bune practici ale cooperativelor, asociaţiilor profesionale de producători şi ale altor forme asociative. „Sperăm că în acest fel o tânără generaţie de specialişti, administratori de cooperative să intre în contact cu noi oportunităţi, atât în ţară cât şi în alte ţări europene, schimbul de manageri pentru cooperative fiind pentru Camera Agricolă Judeţeană Iaşi o altă preocupare“, a mai declarat directorul CAJ Iaşi. Dovadă că iniţiativele instituţiei dau deja roade stă şi prezenţa tinerilor la aceste întâlniri. „Pe viitor aş vrea să înfiinţez o asociaţie, să fim un grup unit şi să ne dezvoltăm în special pe producţia de carne şi lapte. Momentan am nouă capete. Sper ca, odată cu înfiinţarea unei asociaţii, să ne putem sprijini unul pe altul. Aş vrea să accesez şi fonduri europene pentru a deschide un centru pentru realizarea preparatelor din lapte. Până acum, de unul singur, am întâmpinat diferite probleme, în special legate de păşuni pentru că nu am avut acces la acestea sau erau prost gestionate, nu se dădeau îngrăşăminte, nu se tăiau anumite plante care nu trebuiau să fie acolo. Poate cu ajutorul fondurilor europene vom putea să achiziţionăm utilaje cu care să putem face anumite lucrări pe păşuni, pentru a achiziţiona îngrăşăminte“, a precizat Dragoş Ciornei din comuna ieşeană Focuri, student la Facultatea de Zootehnie.

Cooperativele au apărut în ţara noastră cu mult înainte de înfiinţarea fostelor CAP-uri. În anul 1852, în Ardeal, se înfiinţează prima cooperativă din România, care se ocupa de servicii financiare. Trei ani mai târziu se înfiinţează la Brăila prima Asociaţie de tip cooperatist, pentru ca în anul 1873 să ia naştere cooperativa de consum „Concordia“ ce a servit drept model pentru cooperativele meşteşugăreşti din perioada regimului comunist. În anul 1875, Cooperativa din România devine membră fondatoare a „Alianţei Cooperatiste Internaţionale“ (ACI) cu sediul la Londra, alături de Anglia, Franţa, Italia şi Belgia. În anul 1902, în judeţul Vâlcea, comuna Boişoara, s-a înfiinţat cooperativa de consum „Deşteptarea“ – prima asociaţie organizată pe principiile cooperatiste care sunt valabile şi astăzi.

George COJOCARU-CIRNECI