Venituri mici pentru fermieri

Deşi 2014 se anunţa un an foarte bun pentru agricultori, producţiile obţinute, la cea mai mare parte a culturilor, nu s-au ridicat la nivelul aşteptărilor, iar preţurile nici pe atât. În atare condiţii, dacă în cazul marilor agricultori vorbim de venituri mai mici, pentru cei cu venituri modeste este un an agricol greu. Cât despre preţuri, nivelul este cel de acum 10 ani.

Cu puţin noroc, dacă şi vremea ar fi ţinut cu agricultorii, în anul 2014 s-ar fi putut face performanţă în România. Din păcate însă, fie a plouat prea mult, fie mai deloc, cu efecte devastatoare asupra nivelului producţiei şi, drept urmare, şi asupra veniturilor agricultorilor, după cum susţine Laurenţiu Baciu, preşedintele LAPAR. Iar opinia lui este împărtăşită şi de alţi fermieri. „Anul acesta spunem noi că a fost bun; cu puţin noroc puteam face performanţă cum nu am mai avut demult în România, dar, din cauza intemperiilor – ori a plouat mult, ori deloc – producţia s-a diminuat simţitor. În calitate de fermier sunt mai necăjit decât anul trecut, veniturile pe care le voi obţine anul acesta fiind mult mai mici faţă de cele din 2013. Mă raportez la rezultate financiare ca să pot continua un an agricol, nu la cantitatea producţiei. Regret că în 2014 preţurile la porumb şi grâu sunt la aceeaşi valoare ca acum 10 ani“, a declarat Laurenţiu Baciu, preşedintele LAPAR, la Ziua Porumbului.

Şi Nicolae Sitaru, un agricultor important din judeţul Ialomiţa, susţine că 2014 este un an greu, mai ales pentru fermierii cu venituri modeste. Dacă la fermele mari, cu producţii de 9-10 tone la hectar, se poate vorbi de rentabilitate, în cazul celor cu producţii de câteva tone, cu totul alta este situaţia. Potrivit datelor oficiale, producţia medie la hectar se situează în România undeva la 3,7 tone la hectar, respectiv 5 tone la porumb. „Să ne uităm la media raportată de MADR: la grâu suntem la 3,7 tone la hectar, la floarea-soarelui ne-am lăudat că am obţinut două tone la hectar. În 2014, la rapiţă, ministrul a ieşit şi a zis că am realizat cea mai mare producţie de când se pune rapiţă în România. De fapt, de când a început să se repună rapiţă în România. Dacă ne uităm la producţiile medii, raportate la preţurile medii care se obţin, vedem că, oricât de mică tehnologie ar face un om, afacerile medii din agricultură – şi, din păcate, multe dintre ele, sunt pe minus“, a declarat Nicolae Sitaru.

Declaraţia era făcută la sfârşitul lunii august, când Sitaru vorbea de preţuri de 500 de lei tona de porumb, 700 de lei tona la grâu de panificaţie, sub 600 de lei tona de grâu furajer şi 580 de lei tona orz, preţuri în general sub cele de anul trecut.

„Faţă de anul trecut, orzul este mult mai jos, s-a vândut cu peste 700 lei tona, rapiţa în acest an se vinde cu până la 1,3 lei pe kilogram, faţă de anul trecut, când se vindea cu 1,7 lei pe kilogram. Dacă la rapiţă am avut o producţie asemănătoare cu cea din 2013, la grâu a fost mai mică“, a declarat Sitaru. Acesta susţine că, indiferent de ce imagine are ministerul în acest an, veniturile fermierilor sunt mai mici, iar pentru mulţi dintre fermierii cu venituri mai modeste anul 2014 este unul tare greu.

Cauzele care au condus la această situaţie sunt, pe de o parte, nopţile foarte reci din aprilie şi mai iar, pe de alta, ploile din aceeaşi perioadă care au determinat apariţia unor boli care au necesitat tratamente şi erbicidări. Efectele s-au văzut şi la el, producţia de grâu ridicându-se la 5,5 tone la hectar, un nivel mai mic faţă de cel din 2013.

O producţie mai mică de grâu a obţinut în acest an şi Dimitrie Muscă, fondatorul CAI Curtici, un agricultor cunoscut pentru producţiile mari obţinute în fiecare an.

„E cea mai proastă producţie din ultimii 8 ani. Am obţinut doar 6.500 kg/ha, deşi în ultimii opt ani n-am obţinut sub şapte tone la ha, dar am avut calamitate naturală – pe câteva suprafeţe am avut 29% grin­dină. La rapiţă am pierdut trei tone pe hectar, dar, totuşi, în zonele necalamitate am realizat o producţie de 4.200 kg la rapiţă“, afirmă Muscă. În ceea ce priveşte grâul, cel recoltat înainte de ploaie a avut o greutate hectolitrică de 83-84, pe când cel recoltat după ploi are o greutate hectolitrică de 13,7-14,2. În acest caz este vorba de 6.000 de tone, grâu care este folosit pentru hrana animalelor.

Porumbul şi rapiţa, culturile rentabile în 2014

În opinia lui Nicolae Sitaru, culturile rentabile în acest an, cel puţin în ceea ce îl priveşte, sunt porumbul şi rapiţa, dacă ne raportăm la preţurile practicate pe piaţă la începutul lunii septembrie. În rest, celelalte culturi se situează la limita profitabilităţii, în condiţiile în care a obţinut totuşi o producţie bună. La grâu, de exemplu, cheltuielile s-au ridicat la 70 de bani pe kg, motiv pentru care nici nu vrea să vândă grâu deocamdată. Şi aceasta pentru că ţine la preţ, mai ales că îşi şi permite, având spaţii de depozitare. „Ţin producţia în depozite, ţin la preţ şi nu este rău că fac aceasta, pentru că am spaţiile mele. Ele n-au venit aşa pur şi simplu, le-am făcut în timp. Ca investiţii, spaţiile de depozitare, cel puţin cei care s-au trezit mai la început, şi probabil că mai durează, au fost cele mai uşoare investiţii de amortizat, pentru că au fost nişte ani în care preţurile au fost uriaşe, diferenţa de preţ fiind foarte mare. Doar un exemplu recent: în vara lui 2010, când grâul s-a vândut în perioada recoltării cu 88 euro tona, iar în ianuarie s-a ajuns la 250-270 de euro tona, s-a mărit de trei ori aproape preţul într-o perioadă în care nu i-ai mai făcut mare lucru“, a precizat Sitaru.

Pe de altă parte, agricultorul din Ialomiţa este optimist în ceea ce priveşte evoluţia preţului la grâu în perioada următoare, mai ales că producţia de grâu de panificaţie în acest an a fost mică. „Eu văd grâul că se va aprecia mult, nu este exclus să semene cu ce s-a întâmplat în 2010, pentru că este foarte puţin grâu de panificaţie. La celelalte culturi preţurile depind mult de ce se întâmplă în lumea largă. Dacă se face mult porumb, preţul s-ar putea să fie jos în continuare, dar şi aşa porumbul, având în vedere productivitatea lui, este o cultură care se menţine în nişte parametri buni. Nu vorbim de cei care fac patru tone la ha, cât este producţia naţională, care e o ruşine până la urmă pentru noi toţi că e atât – vorbim aici de fermierul care obţine 10 tone“, a mai precizat Sitaru.

Ioana GUŢE