Pansajul creşte cu până la 20% producţia de lapte

În perioada de stabulaţie, asigurarea unei furajări raţionale şi a condiţiilor optime de adăpostire a vacilor de lapte trebuie completată cu măsuri de aplicare corectă a igienei corporale. Prin îngrijirea corporală se înţelege aplicarea tuturor măsurilor ce se impun pentru menţinerea în stare de curăţenie şi bună funcţionare a pielii, ceea ce în final contribuie la realizarea unei stări corespunzătoare de sănătate şi a unor producţii sporite.
Funcţiile pielii
De aceea vom începe prin a reaminti funcţiile pielii. Prima, şi poate cea mai importantă, este aceea de apărare a organismului împotriva agenţilor vătămători din mediul exterior. Un rol deosebit îl are pielea în realizarea funcţiei de termoreglare a organismului. Datorită termoconductibilităţii sale reduse şi vasoconstricţiei capilarelor, în anotimpul rece se reduce pierderea de căldură din organism. În acelaşi timp, temperatura pielii oglindeşte activitatea organelor interne, fiind influenţată de circulaţia sângelui, secreţia de sebum şi ţesutul adipos. Pielea însă mai are rol secretor şi excretor, prin porii ei eliminându-se apa, săruri minerale şi substanţe azotate. Deşi reduse, prin piele se realizează în permanenţă schimburi de gaze, cu pătrunderea în organism a oxigenului şi eliminarea bioxidului de carbon. Tot în piele se desfăşoară o serie de procese chimice în urma cărora, prin aparatul reticulo-endotelial, are loc formarea de anticorpi şi a vitaminei D, sub influenţa razelor ultraviolete. Aşadar, pentru realizarea unei bune stări de sănătate a organismului şi a unor producţii mari, pielea trebuie să fie sănătoasă şi să funcţioneze normal.
Modalităţi de păstrare a igienei
Din cauza condiţiilor precare de întreţinere şi a unui microclimat necorespunzător din adăposturi pielea vacilor este murdărită de bălegar, urină, praf, noroi. La acestea se adaugă diferite excreţii şi secreţii, celule moarte şi fire de păr ce se detaşează permanent de pe suprafaţa pielii. O astfel de piele murdară favorizează apariţia bolilor cutanate parazitare sau iritative, care neliniştesc continuu animalele. În acelaşi timp, are loc şi o diminuare a calităţii pielii, fapt care duce implicit la micşorarea preţului în momentul valorificării.
Iată, deci, tot atâtea motive pentru a ne convinge de necesitatea îngrijirii şi menţinerii pielii vacilor de lapte, şi nu numai, în permanentă stare de curăţenie. Acest lucru se poate realiza prin următoarele operaţii: pansaj, tundere, băi locale, frecţii, masaj etc. Pansajul cuprinde operaţiile de ţesălare, periere, ştergere cu buretele umed sau bucăţi de postav. Vechii crescători afirmă că vacile la care pansajul şi îngrijirea corporală se execută bine şi la timp câştigă, din punct de vedere fiziologic, un sfert din raţia de hrană a animalelor.
Sănătatea pielii creşte producţia laptelui
Cercetările au confirmat acest adevăr, demonstrând că îngrijirea în bune condiţii a pielii vacilor duce la o creştere a producţiei de lapte cu până la 20%. Această importantă creştere, asociată cu realizarea unei bune stări de sănătate a vacilor, răsplăteşte efortul depus de crescător pentru executarea unui pansaj corect şi permanent.
Nu vom insista asupra modului de realizare a pansajului, el fiind cunoscut de către toţi crescătorii de animale. Vom specifica doar că, în perioada de stabulaţie, pansajul se recomandă a fi executat dimineaţa, după terminarea mulsului şi administrarea primului tain de concentrate. Deoarece praful şi microorganismele ce se ridică în aer în timpul curăţirii animalelor sunt vătămătoare pentru ochi şi tractusul respirator, atunci când temperatura exterioară o permite se va realiza maximum de ventilaţie, prin deschiderea uşilor pe o singură latură a adăpostului, evitându-se formarea curenţilor puternici de aer.
Pentru a împiedica răspândirea numeroaselor microorganisme în adăpost este bine ca părul, celulele descuamate şi praful colectate cu ajutorul ţesalei să nu fie aruncate la întâmplare, ci colectate într-o cutie de lemn, pregătită în acest scop, apoi arse.
Inconvenientele apărute în cazul practicării pansajului manual pot fi înlăturate prin introducerea pansajului mecanic, care se realizează cu ajutorul unor aparate bazate pe principiul aspiratorului de praf. În felul acesta pansajul se face de 2-3 ori mai repede, menţinându-se în adăpost un aer fără praf şi microorganisme.
Ing. Bogdan MACOVSCHI
- Articol precedent: La ATLAS Gherghiţa - Prahova un inginer de navigaţie dă lecţii în creşterea porcilor
- Articolul următor: Gestaţia rumegătoarelor mici şi complicaţiile acesteia