Reconsiderarea raselor locale româneşti (ll)

O soluţie pentru păstrarea raselor locale – nişa de market

Toate argumentele expuse în numărul anterior sunt pentru reconsiderarea importanței raselor locale de animale domestice. Dar cum să menții aceste rase la crescători, în afara crioconservării în Băncile de gene sau câteva stațiuni de cercetare?

O concluzie la cele prezentate ar fi aceea că una dintre căile de menținere a acestor rase este nișa de market. Sigur, despre aceasta este mult de scris despre cum se pot realiza importanța, avantajele și dezavantajele. Această nișă de market trebuie să reprezinte una dintre componentele strategiei pe cale ecobioeconomică a zootehniei românești pentru perioada 2014-2020, ceea ce înseamnă produse multe și de calitate. Prin dispariția raselor locale se pierde identitatea comunităților care le-au creat. Pierderea unei rase nu înseamnă doar dispariția unor gene, ci și a unei civilizații. Păstrarea unor mâncăruri, a unui ritual de servire a acestora în timpul sărbătorilor sau la mesele de duminică constituie un mijloc de menținere a legăturii membrilor unei comunități rurale. Aceste mâncăruri au la bază însă produse obținute de la rasele locale de animale domestice, lucru demonstrat prin studiul relației om-animal-mediu, adică printr-o nouă știință introdusă în România, și anume etnozootehnia. Aceasta îmbină ceva arhaic „etno“ cu ceva modern, zootehnie; reunește elementele de comparație, reflexie și informații utile celor care se interesează de istoria și viitorul animalelor domestice. Termenul de etnozootehnie este de proveniență franceză, de unde a fost preluat și introdus apoi în România prin înființarea Asociației Transilvanian Rare Breeds și a revistei proprii Journal d’Ethnozootechnie de Roumanie.

Păstrarea raselor locale este importantă pentru asigurarea securității alimentare a populației României. Legat de schimbările climatice, nu se cunoaște ce provocări pot apărea în viitor. Probabil specia taurină este cea mai expusă la acestea; din acest motiv rasele care astăzi nu sunt apreciate economic în viitor pot reprezenta o alternativă eficientă. De dată recentă, în țările asiatice s-a cerut pentru import un număr mare de taurine, Bălțată Românească de exemplu. De asemenea, sunt cerute carcase de porc sau hibrizi vii care să aibă un strat mai gros de slănină. Există modificări mari ale orientării preferințelor consumatorilor, de exemplu în India (un mare importator) pentru produse din carne după rețete europene. Rasele locale de animale domestice sau produsele acestora pot susține exportul României. Orientarea economică a României trebuie să fie și spre țările BRIC (Brazilia, Rusia, India, China), care au un potențial de import foarte mare.

Menținerea raselor locale, a identității comunităților rurale, diminuarea sărăciei rurale și creșterea competitivității economice a acestora se realizează și prin dezvoltarea industriei manufacturiere. Prea ușor s-a renunțat la prelucrarea lânii sau a produselor lactate. Într-o revistă de specialitate a apărut un articol în care se scrie că este demn de urmat faptul că o asociație de crescători de animale exportă laptele la o firmă italiană unde acesta se prelucrează. Demn de urmat ar fi faptul dacă s-ar prelucra laptele în comunitatea respectivă.

Deținătorii de rase locale de animale pot apela la asociația Transilvanian Rare Breeds pentru consultare în domeniu în cadrul programului de extensie universitară, pe care-l utilizează în vederea promovării menținerii acestor rase, a produselor din zonă și de promovare a programelor pentru reducerea sărăciei din zonele rurale. 

În fiecare comunitate ar trebui să existe cel puțin o unitate de prelucrare a produselor din zonă. Pentru comercializarea acestora ar mai trebui înființat un lanț de magazine, după exemplul Aldi sau Lidl, în care se vând mai ales produse manufacturiere din diferite comunități rurale ale Germaniei și Austriei.

Capitalul teritorial

Scriam în numărul trecut despre nevoia conservării raselor locale şi a produselor acestora. Implementarea strategiei de dezvoltare ecobioeconomică pentru perioada 2014-2020 nu se poate face decât prin primul pas, care trebuie urgent făcut, și anume acela de a face un inventar, de a se cunoaște capitalul teritorial al fiecărei regiuni din România. În Baza de date a asociației Transilvanian Rare Breeds există informații privind capitalul teritorial agricol al Banatului, adică ce resurse agricole are fiecare localitate rurală din zonă. Dezvoltarea Euroregiunii Banat ar trebui să se facă împreună cu celelalte regiuni europene din valea Dunării, adoptând o strategie de colaborare între învățământ-cercetare-producție.

Fiecare comunitate rurală trebuie ajutată să se dezvolte, deoarece de competitivitatea economică a tuturor comunităților în parte depinde competitivitatea fiecărei regiuni și a fiecărei țări din Europa, mai ales în fața puternicelor economii ale SUA și China. Asociația Transilvanian Rare Breeds a prezentat segmente din Strategia de Dezvoltare a Euroregiunii Banat (concepție proprie) la diferite simpozioane sau conferințe. Cea mai recentă a fost în 5-7 septembrie la Facultatea de Medicină Veterinară Timișoara, unde s-a desfășurat conferința anuală a asociației DAGENE (Alianța Țărilor Dunărene pentru Protejarea Genetică a Speciilor de animale).

Această conferință a avut următoarele teme: conservarea raselor de animale din regiunea dunăreană, controlul și certificarea producțiilor de la taurine, transabilitatea acestora și, în premieră, conservarea biodiversității cinegetice.

Rezultatul conferinței s-a concretizat prin elaborarea unei Strategii de conlucrare între mediul academic și asociațiile de creștere a animalelor în vederea protejării biodiversității zoogenetice în regiunile dunărene, inclusiv în euroregiunea Banat.

Agroparcul ecologic, o soluţie pentru dezvoltarea bioeconomică

La conferința DAGENE de la Timișoara a fost prezentat Proiectul inovativ Agroparcul ecologic, absolut nou pentru România și care reprezintă munca unei echipe formate din specialiști din diferite domenii sub managementul unei companii specializate în proiecte, GNIR Holding SA. Existența Agroparcului înseamnă un ciclu energie-reziduu-apă. Implementarea acestor forme ale viitorului poate fi facilă datorită existenței unor cunoștințe acumulate de-a lungul vremii pentru respect și prețuire a naturii la nivelul comunităților rurale, în care se utilizează toate bioresursele din zonă, creând abilitatea Banatului de a rezista economic în fața noilor provocări – schimbări de climă, restrângerea rezervelor de apă și hrană, energie scumpă, catastrofe, boli, bioterorism. Proiectul a fost prezentat la Comisia Europeană pentru Dezvoltare Bioeconomică la Bruxelles în noiembrie 2012, unde a fost apreciat ca fiind inovativ în domeniu, reprezentând una dintre modalitățile pentru ridicarea competitivității economice regionale. În 14-15 februarie 2013 proiectul a fost prezentat la Dublin (Irlanda), unde a fost acceptat de asemenea pentru finanțare europeană. Acest proiect, care respectă toate normele Uniunii Europene în domeniu, poate constitui un model pentru Europa de Răsărit, inclusiv prin faptul că pentru realizarea acestuia se propune un larg consorțiu.

Proiectul acestui parc este format din trei componente principale: de procesare a produselor animale, procesare a produselor vegetale și de reciclare a reziduurilor vegetale și animale.

Agroparks reprezintă un Ecological modernization pentru zonele rurale din Euroregiunea Banat, reprezentând una dintre căile de dezvoltare bioeconomică, de reducere puternică a poluării mediului și a consumului de materiale, minerale, energie, promovând implementarea unei agroindustrii ecologice. În aceste agroparcuri se poate efectua un control mai eficient asupra calității produselor și al siguranței alimentare a cetățeanului.

Dr. ing. Marcel MATIUŢI
Facultatea de Medicină Veterinară Timișoara
Președinte fondator al asociației Transilvanian Rare Breeds