Începe numărătoarea inversă pentru laptele neconform

Începând cu 1 ianuarie 2014, pentru ca numărul de germeni şi de celule somatice să se încadreze în normele stabilite de Uniunea Europeană, laptele trebuie muls în condiţii de igienă ridicată şi depozitat imediat în tancuri de răcire. Deşi despre aceste condiţii se ştie, iar fermele medii şi mari lucrează deja de câţiva ani cu aparate de muls şi tancuri de răcire, cei care cresc câteva vaci în gospodăria proprie nu se pot gândi la astfel de investiţii, mai ales că nici nu sunt rentabile pentru câţiva zeci de litri de lapte obţinuţi zilnic.

Laptele conform impune respectarea condiţiilor de igienă

De la inginerul Cornel Costeliuc, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Taurine „Noua Fermă“, asociaţie înfiinţată în 2003 şi care numără peste 2.000 de membri activi în Bazinul Dornelor şi zona Câmpulung Moldovenesc, am aflat că nu doar păstrarea laptelui la rece este esenţială pentru ca acesta să ajungă conform la procesator, ci mai ales igiena celui care mulge animalul, a adăpostului pentru animale, igiena animalelor, a ustensilelor de muls şi a vaselor în care este colectat laptele şi, bineînţeles, răcirea imediată a acestuia pentru a reduce înmulţirea bacteriilor.

„Din ianuarie 2014 laptele neconform nu va mai putea fi procesat în România. Lucru firesc, pentru că toţi ne dorim să consumăm produse cât mai curate, cât mai igienice. Această măsură a fost multă vreme amânată, dar mai devreme sau mai târziu trebuia pusă în practică. Nu trebuie să ne speriem. Dacă efortul în a face fânul, a creşte animalele, a asigura funcţionalitatea fermei este foarte mare, pentru igienă nu trebuie investit foarte mult timp şi nu este foarte complicat. Sunt nişte reguli minimale pe care fiecare fermier trebuie să le respecte şi astfel se poate obţine lapte conform fără nicio problemă“, ne-a spus Cornel Costeliuc (foto).

Tancul de răcire devine rentabil de la 10 vaci în sus

Tot Cornel Costeliuc, preşedintele celei mai mari asociaţii a crescătorilor de bovine din zona de munte a judeţului, spune că, în urma analizelor făcute, laptele conform poate fi obţinut şi fără tancuri de răcire. Laptele poate fi menţinut la o temperatură optimă cu o sticlă cu apă îngheţată sau introdus imediat după ce este muls la frigider, la o temperatură între 0 şi 4 grade Celsius. Soluţii ieftine şi la îndemâna crescătorilor cu 2-3 vaci, care nu vor putea face şi nici nu au de ce să investească într-un tanc de răcire. Însă, pe măsură ce numărul de animale este mai mare, iar cantitatea de lapte creşte, se impun aparatul de muls şi răcitorul.

Fermierii vor avea obligaţia să facă analize de laborator pentru laptele care va fi vândut pe piaţă, iar cei care vor fi prinşi că îl vând în afara spaţiilor autorizate sanitar-veterinar vor fi amendaţi, iar marfa confiscată.

„Soluţia de viitor pentru fermele medii şi mari este tancul de răcire, vanele de răcire. De câţiva ani explic colegilor mei crescători de taurine, în ferme mai mari sau mai mici, că pentru a ajunge pe piaţă cu lapte conform noilor cerinţe UE trebuie respectate nişte norme de igienă. Majoritatea au înţeles ce au de făcut pentru a obţine un lapte conform“, a precizat ing. Cornel Costeliuc.

600 de ferme zootehnice sunt ecologice

În anul 2003, odată cu înfiinţarea Asociaţiei Crescătorilor de Taurine „Noua Fermă“, Cornel Costeliuc a promovat necesitatea înfiinţării primelor ferme ecologice din România. Ajutat de prevederile Ordonanţei 865 din 2003 şi a faptului că Jean Valvis punea bazele proiectului biofermelor ecologice, pentru a asigura Grupului „La Dorna“ lapte şi carne ecologică, inginerul Costeliuc a iniţiat construcţia fermelor ecologice în judeţul Suceava.

„Actualmente, în asociaţie sunt 600 de ferme ecologice, la nivel de ţară judeţul Suceava fiind fruntaş. Aceasta pentru că suprafeţele de teren din Bucovina au fost mai puţin sau deloc chimizate, nu sunt pretabile pentru marea cultură şi se folosesc îndeosebi îngrăşăminte naturale. Acesta a fost şi unul dintre rolurile asociaţiei noastre, să-i încurajăm pe oameni pentru acest pas. Facem agricultură ecologică pentru că avem nevoie să transmitem copiilor noştri, generaţiilor următoare un pământ sănătos, o apă curată, alimente sănătoase.

În ultima perioadă sunt şi foarte mulţi fermieri care au trecut şi pe creşterea oilor. Personal am peste 300 de oi, le cresc nu pentru că ar fi mai rentabile ca vacile pentru lapte, dar pentru zona noastră, unde avem păşuni montane, este cel mai bun medicament pentru sol târlirea şi păşunatul cu oaia. Folosim un animal pentru a îmbunătăţi condiţiile de păşunat pentru altul. Permanent m-am întrebat cum trebuie să fac să mă coste mai puţin şi să fie mai benefic pentru sol“, ne-a spus Cornel Costeliuc.

Fermierii preferă vacile de lapte în locul celor de carne

Preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Taurine „Noua Fermă“ a încurajat şi a sprijinit în urmă cu 10 ani primele importuri de animale, pledând pentru rasa Bruna de Austria. Chiar dacă de multe ori s-au făcut metisări şi chiar dacă nu toţi crescătorii au reuşit să păstreze o rasă curată, se cunoaşte o îmbunătăţire a raselor din gospodăriile din Bucovina. De trei ani au pătruns în fermele de la poalele Rarăului sau din Ţara Dornelor rasele de carne Charolaise şi Angus, ca o alternativă la vacile cu lapte, dar numărul fermelor profilate pe vaci de carne este foarte mic.

„De fiecare dată zootehnistul caută şi alternative. O alternativă ar fi vaca de carne, dar e la fel de costisitor sau chiar mai costisitor ca la vaca cu lapte, pentru că acel fermier trebuie să aibă o potenţă financiară. De regulă aştepţi mai mult de un an de zile să poţi preda un tăuraş şi nu de fiecare dată te satisface preţul cu care reuşeşti să-ţi vinzi produsul. Deşi sunt rase de carne, Charolaise şi Angus nu au o piaţă la ora actuală care, prin preţul oferit, să satisfacă crescătorul de animale. De multe ori fermierii care au investit în rasa de carne nu sunt foarte încântaţi, dar este o alternativă. Actualmente, nu există diferenţă de preţ pe piaţa locală între o rasă specializată pe carne şi o rasă indigenă. Or, ar trebui să găsim separarea aceasta la procesator, pentru că altfel descurajăm investiţia într-o fermă specializată pe carne“, ne-a spus Cornel Costeliuc.

Nevoia de asociere

Cornel Costeliuc a fondat Asociaţia Crescătorilor de Taurine „Noua Fermă“ în urmă cu 10 ani. Atunci considera că o asociere fizică în zona de munte este aproape imposibilă, pământurile şi satele fiind răsfirate, dar era necesară pentru apărarea intereselor, pentru consultanţă, pentru sprijin în obţinerea de fonduri europene şi guvernamentale, pentru realizarea de proiecte şi aşa mai departe.

„Ai nevoie de o asociere în care tot timpul să-ţi regăseşti şansele pentru că este o luptă permanentă pentru un preţ mai bun la lapte, pentru a accesa proiecte, pentru a obţine o păşune în care nu poţi să izbuteşti de unul singur. Intri la un moment dat într-o relaţie cu autorităţile statului pe care altfel o abordezi când eşti într-o asociere“, a concluzionat ing. Cornel Costeliuc.

Silviu BUCULEI