Festivalul Fanfarelor de la Cozmeşti

Pentru cei mai mulţi dintre locuitorii satelor, sărbătoarea de Rusalii înseamnă Pogorârea Sfântului Duh peste apostoli. Pentru locuitorii comunei ieşene Cozmeşti, însă, Rusaliile au însemnat un dublu motiv de bucurie, deoarece cu această ocazie aici a avut loc cea de a treia ediţie a Festivalului Fanfarelor.

Un regal al fanfarelor

La acest adevărat regal al fanfa­relor au fost invitate formaţii din jude­ţele Iaşi, Botoşani, Suceava şi Vaslui. Fanfare de adulţi şi de tineri, fanfare mai vechi sau mai noi, cu abordări muzicale de la rapsodie la simplitatea specific populară, toate au făcut o demonstraţie în sprijinul tradiţiei şi a ideii de frumos.

Dată fiind vechimea fanfarei din satul-gazdă, Cozmeşti, de mai bine de o sută de ani comuna ieşeană poate fi considerată un punct pe harta României în care fanfara a cântat neîncetat.

Formaţia din Cozmeşti a deschis festivalul, după care au urcat, rând pe rând, pe scenă fanfarele Rotaria Vaslui, Cordăreni Botoşani, fanfara Fântânele Suceava, Litenarii din Belceşti, Banta Iacobenilor din Vorona şi fanfara din Cozmeştii de Vaslui.

Formaţii diferite ca abordare muzicală

Abia început spectacolul deschis de fanfara-gazdă, celelalte trupe îşi găsesc cu greu un loc de aşteptare la umbră.

Toate fanfarele vin să aducă ceva nou, fiecare dintre ele are câte un punct forte şi ceva specific. Astfel, dacă fanfara de la Cozmeştii de Iaşi se laudă cu interpretări care amintesc rapsodie şi muzica cultă, „Rotaria“ din Vaslui va avea un stil mai „electric“, mai modern, iar Literanii din Belceşti sau Fanfara de la Fântânele vor pleda pentru stilul tradiţional, frust, de fanfară, fără alte elemente de împrumut.

„Într-adevăr, fanfara de la Cozmeşti se remarcă, are stilul ei, dar şi noi suntem aparte şi originali. Reprezentăm zona Dorohoi-Botoşani într-un stil autentic, a adăugat Vasile Bratu, şeful fanfarei de la Cordăreni, judeţul Botoşani. Am abordat piese din zonă, piese populare, melodii care se pretează a fi cântate în zile de sărbătoare, cu acest repertoriu am venit aici.“

Ce spune primarul comunei Cozmeşti

„Eu sunt locuitor al comunei Cozmeşti, spune Valeriu Enciu, primarul acesteia. În muzică m-am născut, în muzică de fanfară. Toate distracţiile şi tot ce se întâmpla în sat era cu muzică de fanfară. Pe atunci erau foarte mulţi muzicanţi, dar, în timp, muzica de fanfară a început să fie neglijată. Mi-am dat seama că va dispărea, aşa că am găsit că trebuie să ne organizăm, să facem ceva pentru fanfară, cu atât mai mult cu cât viitorul este al acestui gen. Muzica aceasta modernă apare şi dispare, pe când la fanfară vorbim de lucruri trainice.“

– A aduna atâtea formaţii nu este un lucru uşor. Cine v-a ajutat în demer­sul dumneavoastră, de unde aţi avut banii?

– E a treia ediţie. Am reuşit să strâng banii cu ajutorul Consiliului Judeţean Iaşi şi chiar vreau să-i mulţumesc preşedintelui pentru înţelegere şi efort. Tot domnia sa mi-a mai promis că are în vedere extinderea acestui festival la nivel naţional.

– Vă văd ataşat de fanfară. Aţi fost cândva tentat să cântaţi la vreun instrument? Ştiţi să cântaţi?

– Sincer, părinţii mei – tata în special – şi-au dorit să cântăm. Neavând însă niciunul dintre noi, copiii, ureche muzicală, nu am ajuns muzicanţi.

Despre vechimea Fanfarei de la Cozmeşti se spune că ar ţine de timpurile în care se scria istoria. După unii, muzica lor îşi are rădăcinile în cântecele fanfarelor militare ale Imperiului Otoman din secolul al XIX-lea. Există însă în repertoriul actual al formaţiei şi o importantă masă de cântece autentice populare, cum ar fi „Cântecul miresei“, „Bătuta“ ori „Sârba verişorilor“. De cealaltă parte, inspiraţia din muzica cultă împrospătează repertoriul într-un mod fericit şi dinamic. Un punct important în palmares ar putea fi cel din 1961, la Bucureşti, când formaţia a câştigat Festivalul Fanfarelor de amatori. La fel, turneele efectuate în Franţa, Olanda, Germania şi Belgia titrează fanfara de la Cozmeşti drept una de referinţă.

Răzvan SCURTU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.15, 1-15 AUGUST 2013