„Întâlniri bucovinene“, o plimbare istorică de la sat la oraş

Cel mai mare festival de folclor din Europa s-a ţinut la Câmpulung Moldovenesc

Începând cu 19 iulie, timp de trei zile, în inima Bucovinei, la Câmpulung Moldovenesc, s-a desfăşurat cea de-a douăzeci şi patra ediţie a Festivalului Internaţional de Folclor „Întâlniri Bucovinene“. Evenimentul, prin întinderea sa, este considerat a fi cel mai mare spectacol de folclor din Europa.

Peste 500 de artişti din străinătate şi-au dat concursul într-un regal al muzicii populare cu reprezentanţi din Polonia, Slovacia, România, Ungaria şi Ucraina. Acest festival este cel mai mare din Europa şi se desfăşoară anual în fiecare din ţările participante. Ciclul festiv se deschide în Polonia, în luna mai, urmând ca iunie să fie pentru Slovacia şi iulie pentru Câmpulung Moldovenesc. „Întâlnirile bucovinene“ se încheie în lunile august şi octombrie cu Ungaria şi Ucraina.

Numitorul comun, muzica

Începuturile acestui festival îşi au originea în anul 1986, într-un orăşel polonez nu departe de Pila, când a luat fiinţă un grup artistic de amatori alcătuit din emigranţii polonezi din Bucovina istorică. Imediat, oameni cu iniţiativă şi spirit de observaţie au sesizat nevoia ca Bucovina să apară zugrăvită drept un spaţiu multinaţional şi multicultural, în care grupurile etnice diferite au trăit şi trăiesc în bună înţelegere, fără conflicte.

Desigur, liantul ideal pentru această uniune interetnică şi cu un singur numitor comun a fost muzica.

Din anul 1992 a fost aleasă denumirea de Festival Internaţional de Folclor „Întâlniri bucovinene“. Această denumire a creat posibilitatea de a reînvia şi de a prezenta prin folclor o stare de fapt caracteristică Bucovinei: relaţiile de bună vecinătate, stima, înţelegerea şi respectul între diferenţele etnice, culturale şi religioase.

Trei zile de sărbătoare

Aşadar, şi anul acesta Câmpulungul s-a bucurat de o participare foarte largă a artiştilor, în primul rând din cele cinci ţări participante: România, Polonia, Ungaria, Ucraina, Slovacia. Ca o menţiune, în 2013 a fost inclusă şi Republica Moldova. La acest număr de participanţi se mai adaugă încă 1.500 de artişti din zona Câmpulungului, angajaţi şi ei într-un spectacol intitulat „Comori de suflet românesc“, o secţiune a „Întâlnirilor bucovinene“, care a avut etapa finală la Câmpulung Moldovenesc.

„Fiind atâtea persoane implicate şi un număr atât de mare de invitaţi, e nevoie de un personal consistent. Fiecare grup din străinătate a avut un conducător care l-a însoţit în permanenţă pe toată durata evenimentului. Vorbim despre un real efort de organizare şi pentru zona meşterilor populari, zona produselor tradiţionale, zona de agrement sau cea comercială. Cel puţin 20 de oameni s-au ocupat de acest eveniment“, a declarat Oana Moroşan de la Centrul de informare „Europa“ al primăriei Câmpulung Moldovenesc.

Parada gospodarilor

Surprins diacronic, festivalul a început vineri la prânz printr-o paradă spectaculoasă a gospodarilor din zona Câmpulungului şi a grupurilor artistice participante la eveniment care au defilat pe o porţiune de aproximativ doi kilometri spre platoul din centrul oraşului pentru a fi primite de oficialităţi. Întreaga defilare s-a desfăşurat pe Drumul European 17, cel care leagă Moldova de Ardeal. În afară de Mihăiţă Negură, primarul oraşului, i-au mai primit pe artişti şi Cătălin Nechifor, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, prefectul Florin Sinescu, secretarul de stat din Ministerul Mediului Puiu Gelu, parlamentarii Neculai Bereanu şi Radu Surugiu.

„Dintotdeauna «Întâlnirile bucovinene» s-au desfăşurat pe durata a trei zile. Aşa sunt bucovinenii, le trebuie trei zile de distracţie, de folclor autentic, pur autentic. Vedeţi, la acest festival nu participă reprezentanţi ai altor genuri de muzică şi nici ai altor stiluri. Doar muzică populară din Bucovina!“, a spus Mihăiţă Negură, primarul oraşului-gazdă, Câmpulung Moldovenesc.

Esenţa „Întâlnirilor bucovinene“, doar în lumea satului

Chiar dacă această manifestare interculturală a avut loc la oraş, faptul se datorează strict posibilităţilor pe care le are urbea în plus faţă de sat: esenţa „Întâlnirilor bucovinene“ a fost legată însă de viaţa la sat, de folclor, de autenticul vieţii pe care bucovinenii şi-au trăit-o în universul aparte al traiului la ţară. Pentru a sublinia această tuşă „sătească“, primăria din Câmpulung a organizat în cea de a doua seară „Balul Gospodarilor“. Invitaţi aici, la marginea oraşului, au fost peste 400 persoane, majoritatea din străinătate. Ucrainenii, polonezii şi ungurii au dansat împreună cu românii pe dansurile specifice muzicii din Bucovina. Alături de toţi aceştia, încă 20 de turişti americani au putut vedea minunându-se o parte din obiceiurile gospodarilor de aici şi au împrumutat pentru câteva ore modul de viaţă al localnicilor.

Ce înseamnă Bucovina?

Se ştie, ca o paranteză, că Bucovina, devenită Ducatul Bucovinei în Imperiul Austriac, este o regiune istorică cuprinzând un teritoriu care acoperă zona adiacentă oraşelor Rădăuţi, Suceava, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Siret şi Vicovu de Sus din România, precum şi Cernăuţi, Cozmeni, Zastavna, Văşcăuţi, Vijniţa, Sadagura şi Storojine din Ucraina. Până în 1774 nu putem vorbi de Bucovina, aceasta fiind o parte din Ţara de Sus a Ţării Moldovei. Bucovina începe să existe în cuprinsul Imperiului Habsburgic, dăinuind vreme de 144 ani, între 1774 şi 1918. După prăbuşirea dominaţiei austro-ungare, Consiliul Naţional al Bucovinei a hotărât la 28 noiembrie  unirea cu România. Această unire este recunoscută oficial în 1919 prin tratatul de pace de la Saint Germain încheiat cu Austria la data de 10 septembrie 1919. Chiar dacă timpul a trecut şi chiar dacă orice formă tutelară lasă tare şi frustrări, ţinuturile care au constituit Bucovina Habsburgică s-au bucurat de elementul civilizator occidental. Austriecii care au dominat aici le-au imprimat localnicilor un anumit fel de a fi şi le-au lăsat o moştenire culturală aparte faţă de restul Moldovei, care ţinea de Regat. 

Răzvan SCURTU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.16, 16-31 AUGUST 2013