România ar putea avea un subprogram dedicat producţiei de lapte

Flexibilitatea este elementul pe care comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Dacian Cioloş îl consideră definitoriu pentru aplicarea noii Politici Agricole Comune. Astfel, conform reformei recent adoptate, fiecare stat membru poate să elaboreze subprograme pentru filierele care se confruntă cu dificultăţi specifice sau care au o importanţă strategică la nivel naţional. Alături de acestea, statul va putea acorda o parte din plăţile directe în sistem de plăţi cuplate cu producţia şi va putea decide o creştere a plăţilor pentru zonele defavorizate.

Dispariţia cotelor, provocarea noului proiect

Alături de subprogramul pentru reconversia în pomicultură propus de guvern şi susţinut de Uniunea Europeană, prin care oficialii MADR speră ca suprafaţa cu livezi să crească de la 120.000 hectare, în prezent, la 200.000 de hectare în 2020, de anul viitor am putea avea şi un subprogram dedicat sectorului de producere a laptelui. Iniţiativa pentru realizarea unui astfel de proiect îi aparţine lui Dacian Cioloş şi vine în contextul eliminării cotelor de lapte din 2015 la nivelul întregului bloc comunitar. „În primul rând, vreau să precizez că la cotele de lapte nu renunţă doar România, ci toate ţările Uniunii Europene. Asta înseamnă că poţi să produci lapte cât vrei şi nu mai eşti limitat de o anumită cotă de producţie. Sigur, asta înseamnă că unii care acum au o anumită limită şi nu pot produce mai mult pentru că nu-i lasă legea, dacă vor fi competitivi, vor putea produce mai mult, iar aici este riscul cel mai mare pentru România, câtă vreme nu se dezvoltă competitivitatea sectorului lapte. (...) Pentru a rezolva această problemă, eu recomand un subprogram sectorial în domeniul lapte, aşa cum am înţeles că doreşte Guvernul să realizeze pentru sectorul pomicultură. În acel moment se pot regrupa mai multe măsuri din Programul de Dezvoltare Rurală, se poate dedica o anumită sumă numai sectorului lapte şi se pot sprijini financiar anumite investiţii care să crească această competitivitate a producătorilor“, a declarat comisarul Dacian Cioloş.

O poziţie similară a abordat în urmă cu câteva luni şi ministrul Agriculturii Daniel Constantin, care şi-ar dori să existe posibilitatea finanţării atât a producţiei, cât şi a infrastructurii de prelucrare a laptelui. „Vrem să finanţăm toate acele proiecte care sunt integrate (producţie, procesare şi distribuţie) în toate satele româneşti, fie că vorbim de cooperative agricole, asociaţii de fermieri sau fermieri individuali care au lângă unitatea de producţie poate şi o mică unitate de procesare, poate şi un mic centru de colectare sau depozitare. Vrem să punem accent pe lapte pentru că este un pariu pe care îl avem cu celelalte state şi care va începe din 2015“, a afirmat Daniel Constantin.

Măsuri complementare pentru încurajarea sectorului

O altă modalitate de a susţine producţia de lapte şi competitivitatea întregului sector este aplicarea unor măsuri complementare decise la nivel european, precum posibilitatea producătorilor de a negocia preţuri şi cantităţi în mod colectiv sau acordarea de plăţi suplimentare pentru un anumit domeniu de activitate. „Acest program de restructurare poate fi complementar la nişte măsuri pe care le-am decis deja anul trecut la nivel european, de a da posibilitatea sectorului laptelui de a negocia colectiv preţuri şi cantităţi. Deci, puterea de negociere a producătorilor va creşte prin acea decizie. Mai există şi posibilitatea de a avea un program de restructurare specific pe sectorul laptelui, dar şi ca din procentul de 13% aferent plăţilor cuplate cu producţia, cel puţin pentru sectorul lap­telui din zona montană sau din zonele defavorizate sau acolo unde există condiţii mai puţin prielnice, Guvernul să poată susţine direct producătorii de lapte, adică în plus de subvenţia la care au drept în mod normal să se primească şi subvenţie complementară“, a explicat comisarul european Dacian Cioloş.

Daniel PLĂIAŞU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.14, 16-31 IULIE 2013