La Movila, mii de hectare cultivate cu... profesionalism

Dumnezeu a lăsat la Movila - Ialomiţa nu doar un pământ bogat şi condiţii bune pentru agricultură, ci şi oameni harnici, vrednici, cu dorinţă şi potenţial profesional de a face performanţă în acest domeniu. De ani buni au învăţat când şi cum să aplice tehnologia, astfel încât să stăpânească capriciile vremii, atacurile bolilor sau dăunătorilor, au aflat că producţia mare se obţine nu doar din scaunul utilajelor de ultimă generaţie, ci şi îngenunchind pe pământ pentru a-i asculta nevoile. Toată experienţa acumulată este an de an destăinuită fermierilor care vor să-i urmeze.

Field Day, performanţa împărtăşită breslei

De curând a avut loc cea de-a şaptea ediţie a evenimentului „Field Day“ organizat de Agrichim Feteşti, din judeţul Ialomiţa, al cărui director general este Viorel Nica, care se ambiţionează ca în fiecare an să reunească în câmp fermieri dornici să afle hibrizii pe care îi alege, problemele pe care le întâmpină şi tehnologia cu care le combate. Anul acesta Ziua Câmpului a fost onorată de prezenţa a peste 200 de fermieri, a ministrului secretar de stat Daniel Botănoiu din cadrul Ministerului Agriculturii, dar şi de reprezentanţi ai unor asociaţii profesionale şi importante companii distribuitoare de inputuri. „Este momentul lansării culturii de rapiţă în societatea noastră, pe care noi o multiplicăm, o prelucrăm şi o comercializăm către fermieri. Iar pentru a-i convinge de valoarea acestei culturi şi a hibrizilor pe care îi avem în portofoliu am înfiinţat loturi demonstrative. La această întâlnire am făcut un schimb de experienţă, noi cu culturile înfiinţate, ei cu observaţiile despre hibrizii cultivaţi de noi şi în felul acesta am ajuns la concluzia că tehnologia trebuie perfecţionată continuu pentru a obţine producţii mari la această cultură“, a declarat Viorel Nica.

De 4 ani fermierul cultivă 3.600 ha, iar în rotaţia culturilor se regăsesc pe suprafeţe ce variază între 800 şi 1.000 de hectare porumb, rapiţă, soia, orz şi grâu. Pentru că obiectul de activitate al societăţii include şi multiplicarea seminţelor, cei prezenţi la eveniment au fost invitaţi să viziteze şi culturile de mazăre, orz, grâu, porumb, floarea-soarelui, rapiţă şi muştar pe care societatea le are în portofoliu.

De menţionat este faptul că întreaga suprafaţă cultivată este amenajată pentru irigat cu sisteme sub presiune. „Am ţinut cu dinţii de irigaţiile din această societate, pentru că doar printr-o tehnologie intensivă poţi deveni eficient. În situaţia în care îţi lipseşte un factor de spor al producţiei, atunci nu poţi merge pe o tehnologie care să-ţi permită să faci o rezervă de bani cu care să te dotezi, să faci investiţii şi să devii performant“, consideră fermierul.

Tehnologie ca la carte

Pe lângă faptul că întreaga suprafaţă este irigată atunci când condiţiile meteorologice o impun, tehnologia aplicată este una de ultimă generaţie, parcul de maşini şi utilaje include cele mai performante mărci, iar aplicarea îngrăşămintelor şi pesticidelor se face după o riguroasă analiză agrochimică şi ţinându-se cont de eficienţa economică.

„La cultura grâului am administrat două udări, aproape 1.600 mc de apă, la cultura orzului o udare, iar la rapiţă am irigat de 2 ori în toamnă şi o dată în primăvară“, spune Viorel Nica (foto). În aceste condiţii, producţiile sunt pe măsura efortului financiar. „Facem o dată la 4 ani cartare agro­chimică.

Pe fiecare hectar administrăm circa 500 kg de îngrăşăminte, combaterea bolilor şi dăunătorilor o facem cu cele mai bune pesticide, în tehnologia noastră folosim tratamente avio-chimice. Deci, nu facem rabat de la cele mai noi cuceriri ale ştiinţei în agricultură, iar acest lucru ne dă o rentabilitate de 40%“, explică Nica.

Ceea ce îi asigură succesul este ideea de afacere integrată cu care a plecat la drum şi cu care şi-a închis repede circuitul agricol. Astăzi produce, prelucrează, depozitează şi comercializează cereale şi plante tehnice. Această reţetă a recomandat-o şi fermierilor prezenţi la eveniment, atrăgându-le totodată atenţia asupra faptului că urmează o perioadă după 2014, când competiţia va fi acerbă între români şi străinii dispuşi să investească în pământul şi agricultura românească.

Rapiţa şi provocările ei

Cultura de rapiţă a pus întotdeauna la încercare producătorii, iar tainele ei au fost înţelese de puţini fermieri, motiv pentru care este înfiinţată în continuare pe mici suprafeţe în România. În cazul rapiţei cultivate de Viorel Nica, lupta cu dăunătorii a fost dusă cu ajutorul insecticidelor sistemice, pe care fermierul le-a recomandat în uz. „Noi am făcut în toamnă 2 tratamente cu Proteus, pentru Ceutorhyncus. În primăvară am folosit Byscaya, ca insecticid sistemic împotriva dăunătorului Meligethes. Am avut şi afide, se punea problema să aduc avionul să le combat, dar m-a ajutat ploaia, le-a spălat şi am scăpat de un tratament. În cultura de rapiţă am aplicat un tratament pe bază de tebuconazol în toamnă, la solele mai puţin dezvoltate, iar la cele dezvoltate am folosit Caramba Turbo, care are şi un regulator de stopare a creşterii“, a explicat Viorel Nica.

În ceea ce priveşte alegerea hibrizilor, sfatul fermierului a fost să nu fie folosiţi hibrizi cu aceeaşi perioadă de vegetaţie. Dacă, spre exemplu, hibrizii de rapiţă timpurii sunt de multe ori decimaţi de ploi şi furtuni, hibrizii de rapiţă Exocet, Dinasty sau Dimension au o perioadă mai mare de stabilitate, ceea ce oferă o producţie mai mare la recoltare.

„Am ales aceşti hibrizi pentru că se adaptează cel mai bine la irigat, au o rezistenţă mai mare la boli şi un procent de ramificaţie a tulpinii mult mai bune. De asemenea, sunt mult mai rezistenţi la scuturare. Producţiile pe care le oferă sunt de la 2,6 tone până la 4-5 tone la ha“, a menţionat Nica. Mergând pe o densitate de 40.000-50.000 de plante la hectar, în condiţiile cele mai bune, se poate obţine o producţie de 5 tone/ha, spunea Viorel Nica. Totuşi, această uniformitate la semănat se poate realiza doar cu o semănătoare de seminţe mici, de precizie, în condiţiile unui teren bine pregătit. „Căutaţi să folosiţi combinele care au heder cu lăţime variabilă, să nu folosiţi pe cât puteţi echipamentele de păioase. Avem o pierdere de 30% la recoltarea cu sisteme neadecvate“, precizează gazda evenimentului.

La Agrofam Grup Feteşti, cultură mare şi zootehnie în sistem integrat

Un alt fermier care face cinste zonei şi agriculturii în general este Ştefan Poienaru, care a reuşit să-şi dezvolte afacerea pe 17.000 ha, alăturând culturii plantelor spaţii de depozitare a producţiilor acestora, ferme de vaci, capre şi oi, o unitate de procesare a laptelui, creând în felul acesta un alt model de afacere integrată. În structura culturilor grâul deţine ponderea cea mai mare, ocupând anul acesta 6.000 ha, în timp ce porumbul şi soia se întind pe 700 ha, orzul pe 3.500 ha, iar rapiţa pe 2.500 ha. Deşi toate culturile arătau exemplar, floarea-soarelui mi s-a părut spectaculoasă. Vigoarea tulpinilor, mărimea frunzelor, culoarea de un verde intens a plantelor înalte de peste 1,60 m creează premisele unei producţii ce va depăşi 3.500 kg/ha. „Floarea-soarelui este o cultură dragă nouă, pentru că ne răsplăteşte efortul din punct de vedere financiar, este o bună premergătoare pentru culturile de toamnă şi pentru că este o cultură care se pretează foarte bine condiţiilor din incintele îndiguite“, ne spunea Ştefan Poienaru. Pe lângă tehnologia riguroasă, în ecuaţia succesului, Ştefan Poienaru a făcut loc şi sufletului, care dă un strop de valoare suplimentară producţiei. „Noi la însămânţat stăm în genunchi din două motive. Să ne rugăm ca să obţinem o recoltă bună, dar şi pentru a vedea mai bine cum este patul germinativ. Din această strădanie suplimentară, noi credem că o să obţinem 200-300 kg de producţie în plus, care vine din sufletul pe care l-am pus acolo“, spune Poienaru.

Pagini realizate de Patricia Alexandra POP
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.13, 1-15 IULIE 2013