Cultivat de mai bine de 7.000 de ani ca unul dintre alimentele de bază pentru strămoșii noștri daci, meiul (Panicum miliaceum) nu este încă utilizat la întregul său potențial.

Pe fondul creșterii interesului în exploatarea la maximum a plantelor rezistente la secetă, utilizarea meiului capătă noi valențe. Actualmente, este cultivat extensiv în India, Rusia, Orientul Mijlociu, Turcia, dar și în România.

Important prin prisma caracteristicilor sale nutriționale, meiul își face loc, alături de sorg, pe lista plantelor care succită interes ca urmare a toleranței la secetă și a productivității în zone aride. 

Este cunoscut faptul că în hrana occidentalilor, meiul a fost înlocuit treptat, în decursul timpului, cu grâu şi porumb. Motivul descreșterii suprafețelor cultivate cu mei l-a constituit, probabil, capacitatea mai redusă de producție.

Această plantă ocupă în momentul de față locul 6 în ceea ce privește producția mondială a agriculturii. Mai mult, meiul are rezistență la boli și dăunători și un scurt sezon de creștere cuprins între 60-90 de zile, în funcție de soi și zona de cultură (Devi și al., 2011).

Compoziția meiului în energie, proteine, dar și în enzime digestive și o serie de principii activi, de tipul compușilor fenolici, îl recomandă pentru a fi folosit în hrană. Conținutul în proteină al meiului Marius, analizat în IBNA Balotești este > de 9%, metionină + cistină 0,341%, în lizină a,188%, iar grăsimea este la un nivel de  ~3%, celuloză > 13%, Ca 0,02%, P 0,3%.

Testul biologic derulat în IBNA Balotești evidențiază că includerea meiului

• în hrana purceilor înțărcați:
  • conduce la un spor în greutate cu 14% mai mare față de hrana bazată pe porumb și triticale ca cereale;
  • consumul de hrană/kg spor se reduce cu 11%;
  • la nivel plasmatic, colesterolul total se reduce cu ~6,4%, iar HDL-colesterol crește cu 0,9%.
• în experimente de determinare a digestibilității la purcei în creștere-îngrășare:
  • azotul se reține în pondere mai mare cu 11% comparativ cu hrana bazată pe porumb și triticale ca cereale.

Dr. ing. Mihaela Hăbeanu

Newsletter finanțat de Ministerul Cercetării și Inovării prin Programul 1 – Dezvoltarea sistemului national de cercetare-dezvoltare, Subprogram 1.2 – Performanță instituțională – Proiecte de finanțare a excelenței în CDI, (PFE−17/2018-2020).

Producțiile dorite de la animalele de interes economic se obțin prin crearea unor condiții optime de adăpostire, dar și prin asigurarea hranei de cea mai bună calitate. Acest deziderat este mai greu de atins în special în sezonul rece. Însilozarea furajelor este o metodă de conservare în condiții optime a plantelor verzi, prin care se păstrează calitățile nutritive ale acestora.

Cum obținem un siloz de calitate?!

Calitatea silozului obținut depinde de mai mulți factori, primul fiind momentul optim al recoltării plantelor, când substanța uscată conținută de acestea trebuie să se încadreze în jurul valorii de 32-33% din planta întreagă.

De asemenea, contează și tocarea materialului vegetal. Dimensiunea la care trebuie să fie tocată planta este de 1-3 cm. Prin tocare se vor obține bucăți mici de furaj care sunt necesare pentru o tasare cât mai bună a furajelor, dar și bucăți mai mari care sunt indicate pentru hrana animalelor.

Tasarea furajului reprezintă o altă condiție importantă pentru obținerea unui siloz de calitate superioară.

Fermentația lactică vs. fermentația butirică

Pentru ca silozul să aibă calitățile optime este necesar ca în masa de furaje însilozate să se producă o fermentație lactică în detrimentul celei butirice.

Bacteriile lactice încep procesul de fermentare prin care zaharurile sunt descompuse sub acțiunea enzimelor în acid lactic, asigurând o palatabilitate și o digestibilitate crescute. Procesul de fermentare poate fi îmbunătățit prin utilizarea produsului BioRomSil.

BioRomSil – un ajutor pentru un siloz de calitate superioară

Produsul BioRomSil este un probiotic și un auxiliar tehnologic pentru însilozarea plantelor furajere compus dintr-un amestec de culturi bacteriene – Enterococccus faecium și Lactobacillus plantarum. Este un produs natural ce nu conține substanțe chimice, nu poluează mediul, asigură produse animaliere de calitate („bio“), fără reziduuri de antibiotice cu efecte secundare negative.

Avantajele însilozării utilizând produsul BioRomSil

• Are loc scăderea rapidă a pH-ului silozului prin intensificarea fermentaţiei acidolactice a zaharurilor din plante şi creşterea conţinutului în acid lactic.
• Prin acidifierea rapidă a silozului (pe cale naturală) se inhibă dezvoltarea florei de putrefacţie, a mucegaiurilor şi se stopează fermentaţia butirică, reducând pierderile din cauza degradării.
• Accelerează maturarea silozului prin reducerea perioadei de fermentare şi eficienţa conservării proteinelor.
• Asigură calităţi organoleptice crescute silozului, îmbunătăţind palatabilitatea şi digestibilitatea nutreţului însilozat.
• Asigură o floră probiotică benefică în tubul digestiv al animalelor pe toată perioada de consum a silozului, inhibând dezvoltarea florei patogene (E. coli, Salmonella spp.).
• Îmbunătăţeşte producţia animalelor furajate, prin creşterea conversiei hranei.
• Este un produs biologic natural apatogen şi atoxigen pentru animale.
• Nu are efecte adverse asupra lanțului trofic.

Mod de utilizare

Se diluează cu apă în raport de 1/10: în 9 litri de apă se adaugă câte 1 litru de produs, se amestecă bine şi se pulverizează peste fiecare nou strat de furaj supus însilozării.

Pentru silozurile cu conţinut ridicat de zaharuri (graminee, porumb) se va folosi 1 litru BioRomSil, la 10 tone de furaj însilozat.

Pentru silozurile cu conţinut ridicat de azot (leguminoase) se vor folosi 2 litri de BioRomSil, la 10 tone de furaj însilozat.

Ing. Bioteh. Valentina FILIP, Romvac Company SA