Industria autohtonă de morărit și panificație se confruntă cu un deficit de forță de muncă din cauza salariilor reduse din sector, dar și a ajutoarelor sociale care s-au dat în ultimii ani și care "au stricat complet conceptul de muncă", iar pentru a-și proteja business-ul marii producători de pâine vor să aducă forță de muncă din afară.

"Din păcate, cea mai mare problemă a sectorului de panificație în momentul de față este forța de muncă. Avem mari probleme, întrucât aceste ajutoare care s-au dat ani de zile au stricat complet conceptul de muncă și, ca să fiu direct, nu prea mai există dor de muncă. Noi ne lovim acum de acest lucru pentru că mulți se bucură că intră în șomaj, își iau șomajul, dar lucrează 'la negru' și așa se face și evaziune fiscală", a declarat, pentru AGERPRES, președintele Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificație și Produse Făinoase — ROMPAN, Aurel Popescu.

Acesta susține că 4-5 societăți de morărit și panificație, membre ROMPAN, au solicitat patronatului să se adreseze ambasadelor prezente în România pentru a aduce forța de muncă din afară.

"Am primit de la 4-5 societăți din țară solicitarea să ne adresăm, dacă putem, la anumite ambasade pentru a aduce forță de muncă din afară. Situația este gravă, nu este de glumit. Noi (ROMPAN — n. r.), fiind și centru de formare profesională, am constatat că îi luăm de pe stradă, facem cursuri, îi calificăm, îi învățăm, iar ulterior ei pleacă. Numai de la brutărioara noastră pe care o avem așa, ca piesă de muzeu, și unde mai facem produse tradiționale, ne-au plecat doi salariați la Londra, pentru că pur și simplu se câștigă mai bine. Consider că nu mai putem ține forța de muncă la un nivel de salarizare așa de redus. Trebuie să-i plătim corespunzător ca să-i determinăm să rămână în țară pe cei care vor să muncească. La ora actuală, în România, prețul pâinii este de 4-5 ori mai mic decât în alte state europene, deși prețul grâului și cel al făinii este la fel, prețul gazelor și al energiei este la fel, în timp ce prețul forței de muncă este total diferit", a adăugat Popescu.

În opinia șefului ROMPAN, 2016 a fost un an "mult mai prost decât mulți alți ani" pentru sectorul morărit și panificație, întrucât au existat numeroase probleme din punct de vedere legislativ, care au afectat toată industria alimentară din România.

"Încheiem anul 2016 mult mai prost decât mulți alți ani și vă spun acest lucru pentru că, din punct de vedere legislativ, avem niște probeleme cu care ne confruntăm, nu numai noi, industria de morărit și panificație, ci toată industria alimentară. Aici este vorba de Legea 150 care modifică Legea 321 privind comercializarea produselor alimentare. S-a scos o lege ca să modifice altă lege de comercializare a produselor alimentare, dar a fost concepută prost. A fost făcută în pripă, ca să prindă alegerile locale, și acum mediul de afaceri are de suferit. Sperăm ca în martie, cu noul Parlament, să se schimbe această lege", a subliniat președintele ROMPAN.

O altă problemă ridicată de șeful patronatului din industria de panificație este cea legată de taxele impuse de autorități pentru recuperarea deșeurilor, în condițiile în care acestea vor avea influențe semnificative în prețul produselor alimentare. Chiar dacă la nivelul industriei de panificație impactul nu este atât de "dramatic" ca în sectoarele care utilizează ambalaje de sticlă, Popescu susține că și un impact de 1% reprezintă mult în condițiile în care "ajungi să te bucuri că ai luat 5 bani profit la o franzelă".

Nu în ultimul rând, Popescu este de părere că legea privind risipa alimentară este una "foarte proastă", deoarece anumite prevederi din lege favorizează crearea unei "zone gri de vânzare a alimentelor".

"Și legea cu risipa alimentară este o lege foarte proastă. Nu știu cum președintele, fără să se consulte cu mediul de afaceri, a promulgat-o. Ea intră în vigoare de anul viitor și s-ar putea crea o zonă gri de vânzare a alimentelor. Adică, toată lumea o să aștepte cu două zile înainte de expirarea termenului ca să își cumpere produse la o treime din preț. Or, industria nu poate să vândă jumătate din produse la o treime din preț, pentru că scrie faliment. Recent, vorbeam cu colegii din Austria, care au avut și ei o asemenea lege acum vreo 10-15 ani, și, într-adevăr, a fost o influență nefastă asupra mediului de producție și au schimbat-o. Noi vrem să o schimbăm chiar de anul viitor, pentru că, în primul rând, nu vrem să creăm probleme legate de sănătatea populației și, în al doilea rând, nu vrem să vindem sub costuri și să ajungem la faliment. Ne gândim să amendăm toate aceste legi", a explicat Aurel Popescu.

Pe de altă parte, reprezentantul brutarilor consideră că singurul lucru bun care s-a întâmplat în 2016 a fost legat de lansarea schemei de ajutor pentru panificație din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020), care permite realizarea unor investiții în sector.

"Trebuie să amintim și un lucru bun din acest an — și anume schema de ajutor pentru panificație din PNDR 2020 pentru prelucrarea secundară a cerealelor, pentru pâine, patiserie, paste făinoase și biscuiți. Cine vrea să facă investiții, sunt bani suficienți și putem să-i accesăm. Avem alocate fonduri de 80 de milioane de euro și, dacă sunt cereri, putem să accesăm bani și din anii următori", a adăugat Popescu.

În ceea ce privește închiderea fabricii de pâine Titan, care a făcut ultima livrare de produse proaspete de panificație în data de 12 decembrie 2016, și care se va concentra doar pe partea de morărit și pe livrarea de produse congelate, după cum a anunțat proprietarul fabricii, grupul GoodMills România, șeful ROMPAN susține că nu va exista un deficit de astfel de produse pe piața românească pentru că în altă zonă a Capitalei se dezvoltă un alt producător important de astfel de produse de panificație.

"Nostalgia mă face să mă gândesc că din fabricile vechi nu au mai rămas decât două în funcțiune, asta este o problemă. A doua este problema oamenilor, pentru că cei care activau la acest al doilea mare producător de pâine erau din zona de est a orașului București și sigur nu se pot muta în vest, unde s-a deschis o altă fabrică de pâine. Vel Pitar a cumpărat fostul Spicul București și acolo se dezvoltă și se realizează producția de cozonaci și de pâine în mare parte. Am înțeles de la conducerea Titan că angajații disponibilizați, în jur de 250 de oameni, vor primi salarii compensatorii", a subliniat președintele patronatului.

În România, consumul de pâine a scăzut în ultimii ani, de la 98 de kilograme pe locuitor într-un an la mai puțin de 96 kg în prezent, dar încă se menține peste media europeană de 82 kg/locuitor/an.

"La noi, consumul de pâine în cifre absolute scade, pentru că avem foarte mulți români plecați în afară, iar, pe de altă parte, consumul pe cap de locuitor se reduce, pentru că au apărut tot felul de alte produse. Eram anii trecuți la un consum de 98 de kilograme, s-a redus la 96 și acum suntem sub 96 de kilograme, în timp ce media europeană este de 82 de kilograme pe om anual", a menționat Popescu.

ROMPAN este prima asociație constituită în România în 1990 și cuprinde peste 300 de societăți din toate domeniile din industrie. Cota de piață este de 65% pe morărit, 40% la panificație, 70% la paste făinoase și 55% la biscuiți.

În industria de morărit și panificație lucrează 80.000 de salariați, peste jumătate din toată industria alimentară, unde sunt 150.000 de salariați, numai în societățile membre ROMPAN fiind peste 40.000. Sectorul înregistrează anual o cifră de afaceri de circa 2,5 miliarde de euro.

Sursa: AGERPRES

Președintele Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificație și Produse Făinoase (ROMPAN), Aurel Popescu, a declarat joi, că există o tendință la nivel național de a se reveni la pâinea tradițională, că a apărut o modă în a se folosi și grâu sălbatic, însă pâinea românească are un gust și o aromă specifică pe care nu o poate realiza nimeni, pentru că aici se folosesc metode mai vechi

'Un lucru foarte îmbucurător este că noi am făcut un studiu de piață cu ceea ce dorește consumatorul, l-am comparat cu studiul de piață făcut acum șapte ani și am constatat cu mare bucurie că nu mai este prețul elementul care să aleagă ce produs să cumpere cetățeanul, ci este calitatea, noutatea, produsul fiscalizat, pentru că un produs fiscalizat face un produs mai sigur din punct de vedere alimentar. Au apărut în ultimul timp produse realizate și din grâu Spelta, care este un grâu sălbatic, care este mai vechi decât ce avem noi în România. Este un element care aduce un aport de substanțe minerale și de tot ceea ce este bun pentru organism dar el deocamdată vine din import, în cantități mai mici. Dar realizăm și cu grâul din România produse foarte bune care sunt competitive pe plan mondial fără discuție. Pentru că trebuie să vă spun că pâinea românească are un gust și o aromă specifică pe care nu o poate realiza nimeni, pentru că noi folosim metode mai vechi', a arătat președintele ROMPAN.

Popescu a arătat că foarte mulți producători de pâine au început să lucreze în două faze, în trei faze cu pâine dospită, cum se făcea în trecut și în acest fel pâinea capătă un gust și o aromă specific românească.

'Din această cauză noi am adus din nou în atenție produsele realizate pe bază de rețete consacrate. Rețetele consacrate fiind rețetele mai vechi de 30 de ani care nu foloseau amelioratori, nu foloseau alte substanțe, ci apă, făină, drojdie, sare, să iasă un produs cât mai natural și cât mai apropiat de ceea ce cere cumpărătorul', a susținut președintele ROMPAN, care participă la cea de-a șaptea ediția a expoziției GastroPan de la Târgu Mureș.

Printre soiurile de grâu sălbatic, pe lângă Spelta, foarte mulți brutari români folosesc și Alacul, ambele importate din Ungaria, din care prepară pâine după metode tradiționale, cum e și cazul firmei bucureștene Frontera, care s-a prezentat la Expoziția GastroPan cu trei sortimente de pâine absolut noi.

'Am adus la Târgu Mureș trei tipuri de pâine: pâine cu hrișcă, mei și alac, pâine cu trei tipuri de cașcaval și pâine merișor și fructe de goji. Fructele de goji și merișorul le vom procura de la un cultivator de lângă București, care deține atestat, va produce pentru noi, iar această pâine o vom scoate în curând pe piață. Va fi o pâine un pic mai scumpă, dar foarte gustoasă. Pâinea cu alac, hrișcă și mei este foarte bună pentru digestie și am reușit să facem o pâine, după părerea mea, bună. Toate produsele sunt făcute prin metoda indirectă, ceea ce oferă un gust și o savoare plăcută. Se lucrează în 12 ore, lucrăm cu covas, fără amelioratori — vedeți că nu sunt foarte umflate — deși au 1 kilogram. E o pâine mai scumpă dar tendința actuală aceasta este și consumatorul preferă calitatea în primul rând. Pâinile acelea umflate s-au cam dus de pe piață și intră foarte bine pâinea de calitate, cea gustoasă, țărănească și sperăm să placă consumatorilor', a declarat pentru AGERPRES Ciprian Mihu, din partea firmei Frontera.

Potrivit acestuia, pâinea cu goji și merișoare de un kilogram nu ar trebui să coste mai mult de 5,50 lei, cea cu alac, undeva la 4 lei, 4,50 lei, iar pâinea cu cașcaval peste 7 lei.

Sursa Agerpres