Cel mai vulnerabil sector în fața schimbărilor climatice actuale rămâne agricultura, aceasta având, bineînțeles, implicații directe și asupra sectorului zootehnic.

Dacă ne referim la rumegătoare, zona de confort termic, în funcție de grupa de vârstă, se situează între 5 și 18°C la rumegătoarele mari și între 12-21°C la cele mici. Temperaturile ridicate au efecte negative în primul rând asupra animalelor cu producții mari, deoarece acestea au un metabolism mai intens, adică o producție ridicată de căldură în timpul sintezei laptelui sau a proceselor de digestie a hranei și, dacă condițiile climatice nu oferă posibilitatea ca organismul să transmită această căldură mediului înconjurător, atunci animalul suferă de stres termic, fiind afectate în primul rând consumul de hrană, productivitatea și reproducția. Ce înseamnă aceste lucruri? De exemplu, la vacile de lapte stresul termic duce la reducerea poftei de mâncare până la stoparea completă a consumului de furaje, cu sporirea senzației de sete și creșterea consumului de apă; scade producția de lapte, grăsime și proteine din lapte, iar durata căldurilor se scurtează sau, mai grav, ciclul sexual poate să se stopeze complet.

La rumegătoarele din rasele de carne, sistemul de creștere, întreținere și furajare se bazează în principal pe utilizarea pajiștilor cu o durată de pășunat de circa 6-7 luni, un astfel de sistem asigurând multe avantaje economice pentru crescătorii de animale. În primul rând, se reduce costul producțiilor obținute, este asigurat necesarul zilnic de diverși nutrienți ce se găsesc preponderent în masa verde ingerată; în plus, mișcarea în aer liber a animalelor are o influență pozitivă și asupra stării de sănătate.

Exploatate pe pășuni într-un an cu precipitații adecvate, animalele sunt capabile atât să-și refacă rezervele de vitamine și minerale necesare pentru perioada de iernat, cât și să-și îmbunătățească condiția corporală în timpul pășunatului vara și toamna, după înțărcare, dacă încă există posibilitatea de a pășuna. În caz contrar, în perioadele prelungite de secetă, adică și în al 2-lea an și în al 3-lea an de secetă, rezerva de furaje este aproape indisponibilă și pășunatul limitat, afectat (pășuni uscate, de calitate medie spre slabă).

Există mai multe probleme potențiale în acest scenariu de secetă. În primul rând, animalele sunt forțate să folosească rezervele corporale pe tot parcursul iernii și riscă să devină prea slabe. În plus, dacă aceste rezerve corporale sunt folosite mai mult pentru metabolismul bazal este afectată dezvoltarea fătului și există riscul de a naște viței mici și slabi. Mai mult, este afectată și calitatea colostrului, care este prima și cea mai importantă hrană pe care o primește un vițel nou-născut, deoarece este bogată în imunoglobuline, vitamina A, proteine și grăsimi, toate acestea fiind esențiale în construirea imunității și pentru a oferi vițelului un început sănătos.

Seceta poate avea deci implicații de anvergură, mai mult decât capacitatea redusă de pășunat. Dacă condițiile de secetă persistă, rezervele de hrană pot fi limitate și vacile pot avea nevoie de resurse suplimentare de hrană pentru a se reface. În aceste condiții, evident că se impune o revizuire a modului de folosire a pajiștilor și chiar reducerea numărului de animale exploatate prin scoaterea din efectiv (abatorizare).

Se poate constata astfel că, în prezent, în cadrul sectorului creșterii animalelor, pe lângă asigurarea furajelor de volum şi a concentratelor, există o serie de provocări, dintre care cele mai actuale se referă la găsirea unor plante furajere sinergice cu cele clasice, dar cu reziliență mare la secetă, ce ar putea fi utilizate în alimentația animalelor de fermă, fără a afecta negativ cantitatea și calitatea produselor finite.

În ultimii ani, și în ţara noastră, cercetările în domeniul producerii plantelor au evoluat în această direcție și s-au concretizat în crearea unor noi soiuri şi hibrizi cu potențial de producție ridicat și adaptabilitate bună la noile condiții climatice.

Astfel, cea mai la îndemână soluție este extinderea culturilor rezistente la secetă, cu pretenții moderate în general pentru procesul de creștere. Condițiile climatice din țara noastră oferă premisele obținerii unor producții de sorg, secară, mei, năut sau fasoliță corespunzătoare cantitativ și calitativ. Cultivarea acestor plante reprezintă una dintre cele mai bune soluții economice, în special pentru zonele supuse fenomenului de aridizare. Datorită capacității bune de iernat și toleranței îmbunătățite la secetă, cele mai recente creații de hibrizi de sorg, secară pot fi o alternativă la cultivarea porumbului, grâului sau orzului. Mai mult, cultivarea și utilizarea unor proteaginoase (năut, fasoliță), promovate în alte țări, constituie o alternativă viabilă la șroturile de soia provenite din importuri atât din punct de vedere bioproductiv, cât și sub aspect economic și ecosanogen (aceste boabe de leguminoase prezintă avantajul că nu sunt modificate genetic).

Apare astfel oportunitatea de valorificare eficientă a unor resurse furajere locale, plante cu nevoi scăzute de inputuri și grad mare de reziliență și necesitatea evidențierii efectelor acestora asupra sănătății, a performanțelor productive și a calității produselor la principalele specii de animale de fermă.

Ca de obicei, IBNA Balotești, prin proiectele de cercetare derulate, vine în sprijinul fermierilor cu soluții nutriționale alternative celor clasice. De exemplu, în cadrul programului NUCLEU, cel mai recent proiect pe acest subiect (PN23-20.04.01) are ca obiectiv principal realizarea de noi produse furajere pentru rumegătoare și monogastrice, bazate pe utilizarea acestor surse energo-proteice locale rezistente la secetă. Cum vom face asta? Prin dezvoltare, experimentare și validare pe animal. IBNA vine astfel în întâmpinarea dumneavoastră și pune la dispoziția beneficiarilor produse elaborate pe fundamente științifice, deja testate pe animale și controlate din punctul de vedere al calității.

Doresc să reamintesc și faptul că, pe lângă cele aproximativ 70 de rețete standard, institutul poate realiza, la cerere, în funcție de baza furajeră de care dispuneți, furaje combinate adaptate necesităților dvs. sau premixuri de intervenție pentru rezolvarea unor carențe nutritive, de exemplu.

IBNA fabrică, pe lângă produsele clasice, și produse granulate. Detalii se pot găsi pe site-ul institutului www.ibna.ro, la secțiunea magazin-furaje.