În exclusivitate pentru revista Lumea Satului, interviu cu dl prof. univ. dr. ing. ec. Dragoș Gabriel Zisopol, președintele Uniunii Elene din România (I)
– Vă rugăm să ne prezentați cele mai recente inițiative și acțiuni ale dumneavoastră în calitate de președinte al Uniunii Elene din România.
– În calitate de deputat şi preşedinte al Uniunii Elene din România din anul 2008, m-am implicat deplin în efortul de a sprijini, reprezenta şi promova pe plan naţional şi internaţional interesele minorităţii elene din România. În plan extern am căutat să fim o punte de legătură între România şi Grecia, România şi diaspora elenă. În acest context, Uniunea Elenă din România este afiliată diferitelor organisme internaţionale ce sprijină interesele grecilor de pretutindeni, precum Consiliul Mondial al Diasporei Elene şi Uniunea Mondială a Parlamentarilor de Origine Greacă.
Uniunea Elenă din România, fondată în data de 28 decembrie 1989, reprezintă organizaţia apolitică cu profil etnic, cultural şi educaţional ce reuneşte cele 20 de comunităţi elene formate din cetăţeni români de origine greacă şi filoeleni răspândite pe întreg teritoriul României. De la Bârlad, Braşov, Brăila, Bucureşti, Calafat, Cluj, Constanţa, Craiova, Galaţi, la Iaşi, Izvoarele, Oneşti, Piatra Neamţ, Piteşti, Prahova, Roman și până la Sulina, Târgovişte, Tulcea și la Turnu Severin). Instituţia noastră exercită pentru minoritatea greacă de aici un rol spiritual, educaţional, social-caritabil, cultural şi de parteneriat social. De altfel, păstrarea, dezvoltarea, promovarea şi libera exprimare a identităţii etnice prin limbă, cultură, religie creştin-ortodoxă, prin tradiţii şi legături tradiţional-istorice sunt cele mai importante dintre obiectivele urmărite.
Pentru susţinerea şi promovarea acestora am inițiat sau coinițiat o multitudine de activități şi de proiecte culturale și educative, cele mai însemnate fiind Olimpiada Naţională de Limbă neogreacă, Festivalul Elenismului din România, Olimpiada Internaţională a Elenismului (unică în lume), Dialog cu Timpul şi Lumea, Festivalul Alfabetul Convieţuirii, Drumul Cantacuzinilor, E Vremea Carnavalului, Future Folk, Simpozionul de Studii Bizantine etc. Acestora li se alătură, nu mai puţin valoroase, cursurile de învăţare şi perfecţionare a limbii şi dansurilor elene, reuniunile ştiinţifice, organizarea de tabere şi ateliere de creaţie, o bogată activitate publicistică, participări la târguri de carte naţionale şi internaţionale, lansări de carte, workshop-uri, emisiuni radio şi TV etc.
De asemenea, am inițiat şi valorificat numeroase colaborări şi acorduri de parteneriat cu instituţii ştiinţifice şi culturale de prestigiu din România și Grecia (Academia Română, Academia Elenă, Institutul de Studii Sud-Est Europene, Universitatea Bucureşti – Departamentul de Filologie Clasică şi Neogreacă, Universitatea „Democritus“ din Tracia, Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti, Universitatea Națională Kapodistria din Atena, Universitatea „Al. I. Cuza“ din Iaşi, Universitatea din Pireu, Asociaţia Culturală Bizantină, UNESCO România, UNESCO Grecia, Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti“ din Bucureşti, Filarmonica „Paul Constantinescu“ din Ploieşti etc.), dar şi cu instituţii publice din cele două țări (Parlamentul României, Parlamentul Republicii Elene, Administrația Prezidențială din România, Administrația Prezidențială din Grecia, Primăria Ploiești, Primăria Lefkada, Primăria Drăgăşani, Primăria din Aspropyrgos, Primăria Amarussion, Consiliul Mondial al Diasporei Elene – SAE, Uniunea Mondială a Parlamentarilor de Origine Greacă – PADEE, ministere, ambasade, consulate, asociaţii etc.).
În anul 2009 am înfiinţat Editura Uniunii Elene din România – UER Press, care susţine şi prin intermediul cuvântului scris scopurile fundamentale ale organizaţiei. La editura noastră au fost publicate monografii ale comunităţilor greceşti din România, volume ştiinţifice şi literare. Alături de producţia de carte, Uniunea Elenă editează revista trimestrială Elpis – Speranţa, distribuită în mod gratuit către toţi membrii comunităţilor teritoriale, instituţii ale statului român şi elen, colaboratori externi.
– Este elocvent rolul dumneavoastră în dezvoltarea colaborării pe multiple planuri între România și Republica Elenă. În acest context, ne puteți exemplifica modul de implicare a Uniunii Elene din România în dezvoltarea relațiilor dintre municipiul Ploiești și orașe din Grecia?
– Exemplele de implicare ale Uniunii Elene din România în dezvoltarea colaborării pe multiple planuri ale municipiul Ploiești cu orașe din Grecia sunt nenumărate. Am să apelez la cel mai recent dintre acestea.
În calitate de preşedinte şi deputat al Uniunii Elene din România, în anul 2016 am avut bucuria de a iniţia şi mijloci acordul de semnare a Protocolului bilateral de înfrățire a oraşelor Ploiești din România și Aspropyrgos din Grecia, colaborare bazată pe specificul industrial, convingerile și idealurile europene comune ale celor două administrații. Protocolul s-a semnat la Ploiești, la baza propunerii mele stând și faptul că în Aspropyrgos există o importantă comunitate de români. Este cea de-a treia înfrățire a municipiului Ploiești cu un oraș din Grecia la care îmi aduc aportul în mod direct, după înfrățirea cu Lefkada și respectiv cu Amarussion.
Înfrățirea oraşelor Ploiești din România și Aspropyrgos din Grecia vizează colaborări în domeniul învățământului și educației – colaborări între instituțiile de cultură ale orașelor înfrățite (școli, filarmonici, teatre, muzee, ONG-uri, universități etc.); domeniul economic – forumuri ale oamenilor de afaceri români și greci, care să se organizeze alternativ în cele două orașe; domeniul spiritualitate – religie etc.
La inițiativa și în prezența mea, conducerea Universității Petrol-Gaze din Ploiești și respectiv a Inspectoratului Școlar Județean Prahova au semnat parteneriate de colaborare cu reprezentanții Primăriei din Aspropyrgos, Grecia. De atunci și până în prezent au avut loc mai multe întâlniri de lucru ale acestora, la Ploiești și/sau la Aspropyrgos, proiectele lor comune fiind în derulare.
În cadrul acestei înfrăţiri am activat un partener foarte important, Camera de Comerţ şi Industrie Prahova. Din această frumoasă colaborare între instituţia prahoveană şi Municipalitatea Aspropyrgos a rezultat un acord de cooperare semnat în cadrul Forumului de Afaceri Româno-Elen, organizat în data de 18 mai 2018, la sediul Camerei de Comerţ, unde alături de oaspeţii eleni au fost prezenţi reprezentanţi ai autorităţilor publice naționale și locale, vieţii academice şi ai mediului de afaceri. S-au luat hotărâri care sperăm că vor spori valoarea schimburilor comerciale dintre cele două ţări şi vor aduce valoare adăugată cetățenilor orașelor înfrățite.
O etapă importantă din seria acestor relaţii a reprezentat-o şi vizita oficială a delegației municipalității ploieștene în orașul Aspropyrgos, ce a avut loc în perioada 18-22 octombrie 2017. Delegațiile celor două ţări, reprezentând instituţii administrative, academice şi culturale, au participat la conferinţa cu titlul „Aspropyrgos și Ploieşti – Proiectarea activităţilor de colaborare pornind de la caracteristicile comune şi orientarea de dezvoltare a celor două oraşe cu sprijinul şi colaborarea instituţiilor academice din Grecia şi România“, al cărei scop a fost acela de a pune bazele unei cooperări multilaterale în toate problemele de interes comun şi unde s-au urmărit un schimb de experienţă şi o bună cooperare în vederea eficientizării atragerii finanţării europene pe diferite proiecte ale celor două oraşe. Cu acelaşi prilej, data de 20 octombrie 2017 a fost rezervată unei întâlniri de afaceri cu tema „Formarea căilor de cooperare în afaceri între firmele din Aspropirgos, prefectura Attica şi Ploieşti, prefectura Prahova“, organizată în sala Consiliului Municipal al Primăriei din Aspropyrgos, care a avut în vedere dezvoltarea oportunităţilor de investiţii. precum şi a relaţiilor economice şi comerciale între cele două oraşe. Acesta este un exemplu de implicare directă a Uniunii Elene din România în viaţa comunității ploieştene!
Un alt exemplu este cel al semnării protocoalelor de colaborare bilaterală dintre Universitatea „Democritus“ din Thracia, Grecia şi Universitatea Petrol - Gaze din Ploieşti, respectiv Universitatea „Democritus“ din Thracia, Grecia şi Uniunea Elenă din România. Acordurile de cooperare promovează relațiile instituționale în domenii de interes comun.
Un exemplu grăitor este cel de anul trecut, ANUL CENTENAR. Ca urmare a propunerii mele, Uniunea Elenă din România a donat Primăriei Municipiului Ploieşti două busturi ce înfăţişează două mari personalităţi ale istoriei şi culturii româneşti, respectiv domnitorul Alexandru Ioan Cuza şi scriitorul Ion Luca Caragiale. Acestea vor fi amplasate în centrul oraşului Ploieşti.
Exemplele de acest gen pot continua.
– Referitor la implicarea activă a organizației pe care o conduceți în viaţa comunității, vă rugăm să prezentați cititorilor revistei Lumea Satului proiectul cu titlul Drumul Cantacuzinilor, lansat de Uniunea Elenă din România la Ploiești, în data de 1 iunie 2018, împreună cu CJ Prahova.
– Un moment special al anului 2018 a fost și cel din data de 1 iunie, când a avut loc lansarea la Ploiești a Drumului Cantacuzinilor, proiect inițiat de Societatea Cultural – Istorică „Mihai Viteazul“, Fundația „Constantin Stere“ și Uniunea Elenă din România. Invitației mele i-au răspuns favorabil: E.S. domnul Vassilis Papadopoulos, Ambasadorul Republicii Elene în România, domnul acad. Bălăceanu Stolnici, descendent al familiei Cantacuzinilor, domnul deputat Varujan Pambuccian, liderul grupului parlamentar al minorităților naționale din Parlamentul României, doamna Ludmila Sfârloagă, vicepreședinte al Consiliului Județean Prahova, domnul Emil Drăgănescu, subprefectul județului Prahova, doamna Cristina Petre, inspector în cadrul Inspectoratului Școlar Județean Prahova, domnul prof. Cosmin Dumitrescu, președintele Asociației Culturale Bizantine, domnul Andrei Țurcan, coinițiator al proiectului, conducerea Uniunii Elene din România și peste o sută de tineri din toate comunitățile grecești din țara noastră.
Partener media al evenimentului a fost postul naţional de televiziune, TVR1.
Familie cu origini bizantine, Cantacuzinii au marcat istoria neamului românesc, în special în secolul al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea, dând domnitori şi personalităţi atât în Ţara Românească, cât şi în Moldova. În judeţul Prahova familia Cantacuzino şi-a făcut simţită prezenţa construind biserici şi clădiri laice. Edificatoare în acest sens sunt Palatul Cantacuzinilor de la Buşteni, Mănăstirea Sinaia, Micul Trianon de la Floreşti și Conacul Pană Filipescu de la Filipeştii de Târg. Participanţii la eveniment au subliniat datoria pe care o avem faţă de înaintaşii noştri de a aduce la viaţă construcţiile arhitectonice cantacuzine şi de a le promova, integrându-le într-un circuit turistic, ele reprezentând o moştenire de patrimoniu nepreţuită pe care trebuie să o lăsăm generaţiilor viitoare.
Întreaga asistenţă s-a bucurat de prezenţa fermecătoare a domnului acad. Constantin Bălăceanu Stolnici, invitat special al Uniunii Elene din România, care a evidenţiat prin numeroase exemple rolul deosebit de important al acestei mari familii aristocratice bizantine în viaţa politică şi culturală românească.
Cristea BOCIOACĂ
(Va urma)
lumea satului, interviu, Dragos Gabriel Zisopol, Uniunea Elena din Romania
- Articol precedent: Idei şi soluţii pentru balcoane, terase și grădini mici
- Articolul următor: Ostașul român, o poveste multimilenară