În lume existau 29 de specii de sturioni, dintre care 6 se regăseau și în cursul Dunării. Este vorba despre Acipenser nudiventris – viză (declarată specie dispărută), Acipenser sturio – șipul (specie dispărută, de asemenea) Acipenser ruthenus – cega, Acipenser stellatus – păstruga, Acipenser gueldenstaedtii – nisetru și Huso huso – morunul). În prezent, pe baza datelor furnizate de către Uniunea Internațională privind Conservarea Naturii (IUCN) și a datelor colectate se confirmă prezența a doar

La Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Piscicultură Nucet, judeţul Dâmboviţa, a fost finalizat cu succes proiectul Crearea Centrului și a serviciilor de gestionare, de înlocuire şi de consiliere pentru fermele de acvacultură, finanţat prin Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime. În acest sens, o clădire aflată în curtea staţiunii, nefuncţională de ani buni, a fost renovată şi amenajată cu scopul de a-i primi pe cei care vor oferi suportul teoretic şi tehnic necesar

„Protecția și conservarea biodiversității reprezintă cel mai vast domeniu în care nivelul progresului la nivel european este descurajator. De aceea, începând cu anul 2011 institutul monitorizează sturionii sălbatici din Dunărea de Jos, zona din Uniunea Europeană în care se regăsesc cele mai multe exemplare din această specie.“ Așadar, sturionii, emblematici pentru Marea Neagră și Dunăre, au nevoie în continuare de protecție. Paralel cu măsurile de combatere a cauzelor care determină declinul

Începând cu anul 1990, adiacent pisciculturii industriale s-a dezvoltat o ramură profitabilă, și anume gestionarea bălților de pescuit sportiv. Prin concesionarea luciului de apă de la stat, investitorii dornici să încerce o astfel de afacere au avut posibilitatea să dezvolte activitatea specifică și în unele cazuri chiar să realizeze un fel de turism de agrement prin realizarea unei infrastructuri mai complexe în centrul căreia se află bazinul piscicol. Firește că și în cazul acesta, ca de