La o suprafață arabilă mai redusă cu aproximativ 18% decât Dâmbovița și Argeș, dar cu 80% mai mică decât Buzăul, Prahova nici nu contează pentru autorități din punctul de vedere al irigațiilor. În fine, a contat cândva, dovadă și cele aproape 25.000 ha de teren amenajate, dar județul nu intră în calculele Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale(MADR), mă rog, ale Autorității Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), în Programul Național de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigații.

Prahova și Dâmbovița au o suprafață agricolă și arabilă comparabilă, cu deosebirea că, în afară de culturile de câmp, primul a dezvoltat viticultura, al doilea, pomicultura. Ca suprafață arabilă, și județul Argeș se încadrează cam în aceeași categorie cu primele două, de județe mijlocii ca putere agrară. Buzăul se detașează ca potențial agricol din întreagă zonă a Subcarpaților de Curbură și Meridionali. 

Pe hârtie lucrurile ar sta binișor. În realitate...

Ca suprafață amenajată pentru irigații, ordinea între județe respectă cumva mărimea suprafețelor agricole. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, preluate de la MADR (n.n.-AGR102A, suprafața terenurilor amenajate cu lucrări de irigații pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe), Buzăul dispunea, în 2016, de amenajări pentru 44.927 ha, Dâmbovița – pentru 38.213 ha, Argeș – pentru 35.630 ha, iar Prahova – pentru 35.630 ha. Probabil lucrurile stau așa doar pe hârtie. În realitate, infrastructura este deficitară, distrusă adică, nefuncțională. În 2016, județele Argeș și Dâmbovița n-au irigat nici măcar un metru pătrat de cultură, iar organizațiile utilizatorilor de apă pentru irigații (OUAI) din Prahova și Buzău au încheiat contracte sezoniere sau anuale pentru 1.897 ha, respectiv, 5.190 ha. MADR spune, în Programul de reabilitare a sistemului de irigații, că viabile din punct de vedere economic – altfel spus, ar merita ca statul să investească bani în infrastructura primară – sunt amenajările din Buzău (Câmpia Buzău Est – 9.941 ha și Buzău Vest – 55.860), Argeș (Ștefănești – Leordeni, 5.675 ha) și Dâmbovița (Titu – Ogrezeni, 40.647 ha). Prahova nici nu este pomenită în strategie, iar în Argeș 30.000 ha amenajări sunt ca și terminate.

Suprafața irigată, mai mare decât cea raportată!

În prima etapă a programului de reabi­litare ar urma să intre o singură amenajare, cea din Câmpia Buzăului-Canal Vest, care acoperă 35.860 ha. Două OUAI (Lipia și Istrița), din trei înființate, au accesat fonduri europene pentru reabilitarea irigațiilor din ferme. Pentru a doua etapă, care nu se știe când anume va începe, sunt programate să fie reabilitate amenajările Câmpia Buzăului Est (9.941 ha), Ștefănești-Leodeni, Argeș (5.675 ha) și Titu-Ogrezeni, Dâmbovița (40.647 ha). Observați că, după reabilitare, Dâmbovița va avea o suprafață amenajată chiar mai mare decât cea raportată de către autoritățile județene din 1997 și până astăzi.

Maria BOGDAN

Astăzi, vom analiza situația suprafețelor irigate în 12 din cele 14 județe din Banat, Crișana, Maramureș și Transilvania. De fapt, nu prea avem irigații în zonă și acest fapt s-ar datoria regimului favorabil de precipitații din această parte a țării. Practic, la 2,4 milioane de ha teren arabil, sunt irigate, conform datelor statistice, 78.212 ha. Amenajările deținute de ANIF sunt trei mari și late, două în Arad și una în Covasna.

Vestul țării n-are nevoie de irigații

Vestul țării adună 1,416 milioane ha teren arabil. Din totalul acestei suprafețe, potrivit datelor statistice, în 2016se irigau 55.131 ha. De amenajări trecute în inventarul Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare dispune numai județul Arad: sistemul de irigații Semlac-Pereg, 8.394 ha viabile, și Fântânele-Sagu, 6.920 ha viabile. Ultimele contracte sezoniere pe care organizațiile utilizatorilor de apă le-au încheiat cu ANIF sunt însă din 2010 (8.689 ha). Anul trecut, doar fermierii din județul Timiș, deși aici nu sunt amenajări de irigații ale statului, ci pesemne realizate în regie proprie de către agricultori, au încheiat contracte pentru suprafața de 2.297 ha.

De altfel, zona este mai bogată în precipitații și de aceea se pretinde că n-ar fi musai nevoie de irigații: Timiș – rata anuală a precipitațiilor este situată între 500 și 600 mm, mai ridicată în zonele de deal și de munte; Arad – 565-600 mm medie anuală în zona de câmpie, 700-800 mm în zona dealurilor și piemonturilor și 800-1.200 mm la munte; Bihor – cantitățile de precipitaţii cresc de la vest spre est, fiind cuprinse între 500 și 1.200 mm; Satu Mare – în medie 600 mm în partea de vest a teritoriului și 1.200 mm în zona de munte. Poate și de aceea ANIF nu s-a grăbit să recondi­țio­neze infrastructura primară la singurele amenajări pe care le deține în Arad. Se vorbește despre o reabilitare în etapa a II-a pentru ambele sisteme de irigații (probabil anii 2020), suprafața pusă apoi la dispoziție fermie­rilor ridicându-se la 15.314 ha.

1.557 ha irigate la Covasna

Puțin peste un milion de hectare de teren arabil sunt și în 8 județe din centrul țării (din 10; fără Maramureș și Sălaj). Poziționarea și clima (un regim al precipitațiilor mult mai bogat decât în sud și est, cuprins, în medie, între 600-700 mm/an în zonele joase) determină să nu se manifeste nevoia irigațiilor. Asta deși, în ultimii ani, chiar și aici seceta a avut un caracter pronunțat. Ca urmare, există sisteme de irigații pentru 23.081 ha; ANIF gestionează însă numai o amenajare în Covasna, la Câmpul Frumos, în suprafață de 2.998 ha, care va intra în renovare în etapa I a Programului național de reabilitare a infrastructurii primare de irigații. Anul trecut, fermierii din zona Câmpul Frumos au încheiat contracte sezoniere de udare pentru 1.557 ha.

Maria BOGDAN

Revista Lumea Satului nr. 16, 16-31 august 2017 – pag. 28

Gheorghe Alexandru este unul dintre cei mai cunoscuți fermieri din sudul țării, iar acest lucru se întâmplă atât datorită performanțelor agricole, cât și implicării acestuia în diverse proiecte care vizează dezvoltarea agriculturii. Lucrează 3.400 ha în județele Ialomița și Călărași, este membru LAPAR și, întrebat care ar fi sugestiile pentru ca agricultura țării noastre să devină tot mai performantă, fermierul a punctat trei idei principale de care ar trebui să țină cont autoritățile.

Sistemul de irigații

În primul rând, acesta a menționat refacerea sistemului de irigații, dar într-o altă manieră față de cum s-a intenționat până acum. „În ceea ce ne privește pe noi, fermierii, cred că am avea nevoie de sprijin să refacem sistemul de irigații, dar nu începând de la coadă la cap, așa cum s-a procedat. Și vă dau un exemplu: fac parte dintr-o organizație a utilizatorilor de apă și am avut un ajutor nerambursabil pentru repararea sistemului de irigații în valoare de 1 milion de euro pentru vreo 2.000 și ceva de hectare. Am făcut proiectul și am cheltuit o grămadă de bani, am încheiat contractul de finanțare, practic înainte de a începe lucrările și de a primi banii. Numai că hârtiile pentru proiect au durat aproximativ jumătate de an, iar în acest timp aducțiunea de la Dunăre și până la noi a fost devalizată. Deci am făcut un proiect, am cheltuit niște bani, dar fără să mai putem beneficia de acele fonduri, pentru că am fost nevoiți să renunțăm la el. Dar, privind înapoi, cred că a fost decizia corectă pentru că nu s-a mai întâmplat nimic în această privință. Iar când se vorbește de repunerea în funcțiune a sistemului de irigații sau de vreun fel de ajutor privind această problemă ar trebui început cu aducțiunea, cu infrastructura principală a sistemului, pentru că eu ca fermier, dacă aș vedea apa la ușa stației de pompare, cu certitudine m-aș apuca și mi-aș repara singur-sin­gurel rețeaua interioară și până la urmă cred că ar fi obligația mea să o fac. Însă aș face acest lucru dacă aș avea garanția că apa o voi avea la dispoziție în fiecare an. Și, mai mult decât atât, să am siguranța că este de calitate, adusă prin canale bine făcute, betonate și nu de pământ. Drept pentru care nu mai am de gând să mă apuc să modernizez până nu văd canalele betonate. Și eu cred că nu o să mă apuc niciodată, pentru că nu o să le văd!“, a punctat fermierul.

„Fermierii, la mâna altora“

Simplificarea procedurilor pentru accesarea fondurilor europene a fost un alt subiect despre care fermierul din județul Ialomița consideră că autoritățile ar trebui să intervină. Și nu este vorba doar despre birocrație, ci și despre persoanele care se ocupă în acest moment de consultanța în domeniu. „Cred că documentația pentru obținerea fondurilor europene este foarte laborioasă. Eu am lucrat la 2 proiecte de-a lungul timpului, unul pentru cultură mare și altul de irigații, deja amintit, alături de un om cu un caracter deosebit, domnul Chiosea, dar în general pe piața asta sunt multe persoane mai puțin oneste, care fac proiectele doar ca să ia banii fermierilor, fără să vadă dacă se și finalizează proiectul! De aceea mă gândesc că cine stabilește condițiile de accesare a fondurilor ar trebui să realizeze o reglementare despre ce trebuie să facă consultantul, ar trebui să întocmească un fel de chestionar pe care potențialul beneficiar să-l completeze. Dar ar fi necesar ca acest chestionar să poată fi completat de oricine și fiecare să se poată verifica ușor dacă are sau nu punctaj și apoi să-și vadă de treabă. Altfel fermierii sunt la mâna altora“, a mai adăugat Gheorghe Alexandru.

Sprijin pentru mediul rural

Nici persoanele din mediul rural nu au fost uitate. Mai mult decât atât, agricultorul a sugerat ca în fiecare sat să existe o persoană desemnată care să îi îndrume pe gospodari, astfel încât să poată deveni fermieri, dar și o cultură emblemă, așa cum de pildă se întâmplă la Matca. „Pentru locuitorii satelor ar trebui să facă cineva ceva, pentru că mulți sunt numiți fermieri, dar nu mai sunt așa. Ar putea fi, în cazul în care cineva s-ar ocupa să-i învețe cum să facă producție horticolă. Eu cred că aceasta nu se poate face în ferme foarte mari și nu-și găsește locul într-o astfel de exploatație, dar în cele de câteva hectare ar fi cel mai potrivit sector. De aceea spun că cineva ar trebui să-i îndrume, să-i ajute cu bani și mă refer la angajați ai statului care ar putea să se ocupe de acest lucru. Să repartizeze câte un om în câte un sat sau comună, bineînțeles ținând cont de competențele pe care le are fiecare. Și vă dau un exemplu: la Matca se vede din satelit câte solarii sunt, deci se poate face agricultură de performanță și la nivelul gospodăriilor!“, a conchis agricultorul.

Larissa SOFRON

Revista Lumea Satului nr. 15, 1-15 august 2017 – pag. 6-7

Irigațiile reprezintă una dintre cele mai studiate moduri de creștere a producțiilor din agricultură. Deși primele lucrări de irigații datează de acum mai bine de 5.000 de ani, așa după cum dovedesc cercetările arheologice, nici astăzi nu s-a spus încă ultimul cuvânt în domeniu. Ba dimpotrivă, aș spune, având în vedere că, de la an la an apar noi utilaje, noi sisteme, noi metode. Și, până la urmă, este absolut firesc, căci și plantele și modul lor de cultivare sunt într-o continuă transformare.

Reducerea consumurilor, factor al creșterii câștigurilor

Agricultura este o activitate economică, iar scopul oricărei activități economice este acela de a obține un profit. Cu cât mai mare, cu atât mai bine. Una dintre căile de mărire a câștigurilor este reducerea cheltuielilor. Un loc unde cheltuielile pot fi reduse este sistemul de irigații. Și, de fapt, eficientizarea cheltuielilor cu irigațiile reprezintă doar un aspect. În multe zone ale Planetei – și în unele zone din țara noastră – eficientizarea sistemelor de irigații nu este impusă neapărat de considerente economice, ci de constrângerile impuse de rezervele de apă limitate. Din astfel de rațiuni au apărut sisteme de irigații precum cele cu picătura, capodoperă a inginerilor chinezi și israelieni.

Dar aceste sisteme sunt considerate a fi oarecum depășite. De-acum există microaspersia, picurarea direcționată și altele. Principalul scop este acela de a reduce cantitatea de apă folosită. Au fost necesari mulți ani de cercetare, deși poate părea amuzant, pentru a se descoperi că un procent de peste 80% din apa folosită în sistemele clasice de irigații este risipită, de fapt. Risipită pentru că fie se infiltrează în sol, în adâncime, și nu mai apucă să fie folosită de planta căreia îi este destinată, fie se evaporă în atmosferă. De aceea au fost create sistemele inteligente, care să distribuie cantitatea optimă de apă, astfel încât ea să fie folosită într-o proporție cât mai mare de plantele cărora le este destinată. În același timp s-a urmărit eliminarea unor disfuncționalități pe care sistemele de irigații clasice le produc: formarea unei cruste la suprafața solului, care împiedică dezvoltarea plantei și favorizarea dezvoltării buruienilor.

Specializarea? Irigații!

Pentru a se putea ajunge la astfel de performanțe, au apărut firmele care reunesc specialiști în sistemele de irigații. Principala noutate pe care o aduc este aceea că reușesc să creeze sisteme individualizate de irigații, adaptate fiecărui tip de cultură, fiecărei ferme și fiecărei sole în parte. Metoda de distribuire a apei este adaptată în funcție de cultură și de scopul urmărit.

Spre exemplu, benzile de picurare, de diverse diametre, cu picurători încorporați, se pot utiliza pentru a asigura apa necesară plantelor atât în câmp, cât și în spații diferite. În funcție de destinație, de cantitatea de apă necesară, de amplasare, de cultură și de densitatea ei, specialiștii vor indica tipul de bandă de picurare recomandată, precum și distanța dintre picurători. Ideal este ca fiecare picurător să se afle lângă o sămânță, respectiv la rădăcina unei plante. Astfel, apa este livrată exact acolo unde este nevoie. De asemenea, benzile se pot amplasa suprateran sau subteran. În cazul din urmă, pierderile prin evaporare sunt reduse semnificativ. Una dintre problemele frecvent apărute la utilizarea benzilor de picurare este că presiunea e mai mare spre capătul unde banda este cuplată și scade pe măsură ce ne îndepărtăm. Tehnologiile moderne au reușit să înlăture această disfuncționalitate, asigurând un debit egal la fiecare picurătoare. Totodată, a fost rezolvată și problema înfundării picurătoarelor.

Aspersie, microaspersie, ceață...

De multe ori, când culturile se apropie de maturitate, iar temperaturile cresc, este necesară aspersarea. În acest scop gama de aspersoare existentă permite multiple sisteme de udare. Raza pe care este distribuită apa poate ajunge până la 25 de metri, cu o uniformitate absolută. Debitul de apă poate fi reglat, în funcție de necesități, de capacitatea pompelor și de o mulțime de alți factori. Pentru culturile înalte, precum porumbul, au fost create aspersoare fără vibrații, care pot fi montate pe tije înalte de până la trei metri.

Microaspersia este un sistem de irigat cu picături fine, gândit pentru a fi eficient și economic atât în sere și solarii, cât și în livezi sau ferme de melci. Asigură o uniformitate foarte bună a irigării. În cele mai multe cazuri se preferă funcționarea în regim automatizat. Microaspersoarele sunt rezistente la șocuri mecanice, precum și la acțiunea îngrășămintelor sau a diferitelor tratamente aplicabile în același timp cu apa. Microaspersoarele sunt rotative sau fixe, cu picurători de diferite dimensiuni.

Microaspersia este folosită în special pentru irigarea culturilor de ceapă verde, salată, spanac, în solarii, având avantajul că asigură o cantitate uniformă de apă în întreg solarul.

Tot pentru zilele foarte călduroase au fost gândite și sistemele de ceață. Acestea, întâlnite în ultimii ani și în orașe, pulverizează picături foarte fine de apă, cu scopul de a scădea temperatura sau de a mări umiditatea. Se folosesc mai ales în solarii și în spații protejate.

Automatizare și individualizare

Un sistem modern de irigații mai presupune și funcționarea automatizată, fără a mai fi necesară pornirea, oprirea, controlul. Pornirea sistemului se poate face fie programat, la anumite ore sau intervale, fie în momentul când umiditatea din sol scade sub un anumit nivel. În acest scop, senzorii de umiditate, implantați la anumite adâncimi, transmit semnalul de pornire a instalației către calculatorul ce comandă sistemul. Este posibilă chiar pornirea numai a anumitor părți ale sistemului, doar în zonele unde este nevoie. În restul porțiunilor de cultură, stropirea nu este activată.

Odată cu apa, în cultură pot fi răspândite și substanțe fertilizante sau diverse tratamente. Dispozitive speciale asigură dozarea corectă a amestecului de substanțe în apa de irigații.

Un exemplu de astfel de sistem de irigații personalizat și adaptat culturii am văzut la Vizejdia, în județul Timiș. Pe o suprafață de două hectare, cultivate cu varză și conopidă, se asigură o aspersie fină. Pentru transportul apei s-a optat pentru un sistem modular, cu conducte principale cu mufare rapidă. Coloanele de aspersie sunt fabricate din polietilenă. Distanța de montaj a aspersoarelor s-a făcut pe schema de 12 metri între linii și zece între aspersoare. „Debitul pe un microaspersor este de cca 600 litri/oră“, a explicat reprezentantul firmei care a realizat sistemul. Costurile necesare realizării sistemului se ridică la aproximativ 7 – 8.000 lei, fără TVA.

Când este vorba despre o cultură de varză ca cea despre care povesteam în numărul trecut că aduce un profit net de minimum 17.000 RON/cultură, cine poate spune că nu merită?

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 15, 1-15 august 2017 – pag. 34-35

79,39% din suprafața totală a județului Olt (549.828 ha) o reprezintă, potrivit datelor din 2014 publicate de Institutul Național de Statistică, terenul agricol, respectiv, 436.515 ha, cu următoarele categorii de folosință: arabil: 390.336 ha, pășuni – 33.038 ha, fânețe – 556 ha, vii – 7.465 ha, livezi – 5.120 ha. Agricultura este dominată de cereale și plante tehnice, dar locuitorii se mândresc cu importantele centre viticole (Cîrlogani, Dobroteasa, Morunglav, Vitomirești, Strejești, Mărunței), pomicole (Topana, Strejești, Spineni, Pleșoiu, Leleasca, Cungrea, Făgețelu) sau legumicole (localitățile din Lunca Dunării, Olt și Olteț).

Tot INSEE, care reține datele raportate fie de Direcția Județeană Agricolă, fie de alte instituții, spune că, în 2016, județul Olt deținea o suprafață totală amenajată pentru irigații de 193.094 ha, din care 184.090 ha suprafață agricolă amenajată și 173.238 ha irigații amenajate pe terenurile arabile. În analiza pe baza căreia a elaborat Strategia pentru renovarea infrastructurii principale, Ministerul Agriculturii spune că în Olt sunt 182.225 ha amenajate, iar viabile mai sunt doar 148.162 ha, adică 81,30 % din totalul amenajărilor. Acestea sunt: Terasa Corabia – 35.795 ha total amenajări / 30.142 ha viabile; Terasa Caracal – 75.739 ha total amenajări / 47.329 ha viabile; Drăgănești – 6.233 ha amenajări viabile în totalitate; Bucșani / Cioroiu – 27.717 ha amenajări viabile în totalitate; Potelu / Corabia – 10.928 ha amenajări viabile în totalitate; Stoenești / Vișina – 25.813 ha amenajări viabile în totalitate. În 2016, potrivit Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), s-au încheiat contracte multianuale și sezoniere pentru 11.926 ha și au fost irigate efectiv 10.626 ha. Cu alte cuvinte, doar culturile de pe 7,17% terenuri amenajate cu sisteme viabile de irigații au primit apă. Ar mai fi de reținut că au fost înființate 24 de organizații ale utilizatorilor de apă pentru irigații, iar 9 dintre acestea au accesat Măsura 125 pentru reabilitarea infrastructurii de irigații din ferme.

6 amenajări propuse pentru reabilitare

Mai multe OUAI-uri care au accesat fonduri europene nu au putut iriga din cauză că statul nu a reabilitat infrastructura pe care o gestionează prin ANIF. Acest lucru ar putea fi rezolvat dacă Programul național de reabilitare a infrastructurii principale pentru irigații va fi aplicat la timp de către MADR. Mă rog, respectând oarecum etapele de intervenție. Iar în județul Olt sunt programate intervenții în toate cele trei etape.

Etapa I-a: Bucșani-Cioroiu (cuprinde suprafețe și din Vâlcea), 34.382 ha (6 OUAI din Olt înființate și toate au accesat proiecte europene), reabilitare 3 stații de pompare de bază, 1 stație de repompare, 27.245 ml canale de aducțiune și 28 de construcții hidrotehnice; Terasa Caracal, 75.739 ha (4 OUAI înființate, 1 proiect implementat), reabilitare 1 stație de pompare de bază, 6 stații de repompare, 88.000 ml canale de aducțiune, 19.466 ml canale de distribuție, 140 de construcții hidrotehnice; Potelu – Corabia, 10.928 ha (3 OUAI înființate, 2 proiecte aplicate), reabilitare 2 stații de repompare și 32 de construcții hidrotehnice.

Etapa a II-a: Terasa Corabia, 35.795 ha (9 OUAI înființate), reabilitare 1 stație de pompare de bază, 4 stații de repompare, 11.623 ml canale de aducțiune și de priză, 76.070 ml canale de distribuție, 80 de construcții hidrotehnice; Stoenești – Vișina, 25.813 ha (2 OUAI înființate), reabilitare 1 stație de pompare de bază, 1 stație de repompare, 55.491 ml canal magistral, 7.500 ml canale de distribuție, 76 de lucrări hidrotehnice.

Etapa a III-a: Drăgănești, 6.233 ha, reabilitare 1 stație de pompare, 20.242 ml canale de aducțiune, 3 construcții hidrotehnice.

Maria BOGDAN

Revista Lumea Satului nr. 14, 16-31 iulie 2017 – pag. 8

Sistemul de irigații Sadova Corabia a fost executat în perioada 1969-1973 și acoperă bazinul hidrografic Dunărea pe raza județelor Olt și Dolj, în suprafață netă totală de 71.775 ha, din care 52.725 ha în județul DOLJ, restul de 19.050 în Olt. ANIF, prin sucursala Dunăre Jiu, a repus în funcțiune această amenajare, prin intermediul căreia s-a irigat intens până în anul 2009, când, exista subvenția pentru irigații, după 2009 suprafața irigată scăzând până la câteva sute de hectare.

Până în anul 2017, când apa a devenit gratuită, se iriga prin puțuri executate de către fermieri, ceea ce genera costuri foarte mari.

Canalele de irigații din județul Dolj, însumează 273 de km din care au fost umplute cu apă canale în lungime de 50km, până la această dată fiind încheiate contracte pentru o suprafață de 3154 ha. Pentru anul 2017, Agenția Națională pentru Îmbunătățiri Funciare (ANIF) are pregătite pentru irigat amenajări în suprafață de 820.000 ha.

Până la această dată, ANIF are solicitări pentru aplicarea udărilor din partea beneficiarilor pentru o suprafață de 325.787 ha și a fost irigată o suprafață de 94.943 ha din care udarea pentru 61.377 ha, după cum urmează:

Jud. Dolj – 9062 ha, jud. Olt – 2.584 ha , jud. Ialomița – 8.273 ha, jud. Galați - 2.711 ha, jud. Bacău - 27 ha, jud. Vaslui 358 ha, jud. Brăila – 28.183 ha,jud Teleorman 595 ha, jud. Buzău - 491 ha, jud. Iași – 4.889 ha, jud. Prahova - 34 ha, jud. Timiș - 300 ha, jud. Călărași – 1.553 ha, jud. Tulcea – 960 ha, Jud.Constanța -1264 ha, jud Covasna -93.

Pentru asigurarea apei pentru irigat au fost puse în funcțiune 67 stații de pompare și repompare, 138 stații de punere sub presiune și a fost introdusă apa pe 1230 km canale.

Facem precizarea că în Monitorul Oficial al României nr. 421 din 7 iunie 2017 a fost publicată Legea nr.133/2017 pentru modificarea și completarea Legii îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004, republicată, pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activității de îmbunătățiri funciare.

Potrivit acestui act normativ, cheltuielile aferente asigurării unui nivel optim al apei pentru irigații la stațiile de punere sub presiune și la alte puncte de livrare ale beneficiarilor, respectiv ale organizațiilor utilizatorilor de apă pentru irigații și/sau ale federațiilor de organizații ale utilizatorilor de apă pentru irigații se suportă din bugetul Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare.

Se apreciază că această măsură va stimula beneficiarii în vederea încheierii de noi contracte multianuale/sezoniere de livrare a apei și de lansare de comenzi de livrare a apei, ceea ce va conduce la creșterea suprafețelor agricole care se irigă.

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre DAEA, s-a deplasat joi, 22 iunie 2017, la amenajarea de irigații Pietroiu-Ștefan cel Mare, din județul Ialomița.

Scopul principal al acestei deplasări a fost de a vedea dacă există fermieri care folosesc motopompele pentru a trage apa direct din canalul de aducţiune, o dată cu apariţia Legii 133/2017, care a intrat în vigoare pe 12 iunie 2017, şi potrivit căreia, fermierii primesc apă gratuit pentru irigarea culturilor.

„Am constatat că instalarea motopompelor este în curs de amenajare, având în vedere termenul scurt de la intrarea în vigoare a Legii, iar un fermier deja îşi instalase echipamentul pentru a prelua apa din canal. În sistemul de irigaţii Pietroiu-Ștefan cel Mare lungimea canalelor umplute cu apă este de 50 km din totalul lungimii canalelor existente de 96 km. Dacă vor exista solicitări, se vor umple cu apă şi restul canalelor disponibile”, a declarat Petre Daea.

Ministrul Petre Daea a vizitat staţia de pompare Pietroiu, care conţine nouă agregate de pompare şi a cărei reabilitare este prevăzută în Programul Naţional de Irigaţii, urmând ca lucrările de reabilitare să demareze la începutul anului 2018. Staţia de pompare este în funcţiune şi există solicitări din partea beneficiarilor pentru irigarea unei suprafeţe de 10.500 hectare, până la această dată fiind irigate 4.300 hectare.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale recomandă fermierilor să folosească toate metodele de preluare a apei din canalele de irigat, pentru a asigura dezvoltarea optimă a culturilor în această perioadă.

Sursa: madr.ro

Chiar dacă este cel mai urbanizat județ din România, cu o pondere de locuire la oraș de 80%, Constanța deține suficient teren agricol: 558.204 ha din suprafața totală de 707.129 ha (78,93%). Pe categorii de folosință predomină arabilul (484.103 ha), pășunile naturale (58.693 ha), vița-de-vie (11.007 ha) și livezile (3.096 ha). În 1989 existau amenajări pentru irigații pe 431.022 ha (77,21% din suprafața agricolă), iar în 2016, statistica spune că există amenajări pe 430.830 ha, din care suprafață agricolă - 421.400 ha. Alte cifre (datele nu seamănă de la o instituție la alta) vorbesc despre o suprafață amenajată de 423.341 ha. Viabile din punct de vedere sunt însă mai puțin de 30% din amenajările de altădată.

Vom ţine cont de datele Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale care, în 2015, afirmă că există amenajări totale pe o suprafață de 167.008 ha (38,74% din totalul suprafeței amenajate), din care mai sunt viabile economic sisteme de irigații ce acoperă 127.581 ha (29,59%). În administrarea filialei ANIF sunt următoarele amenajări: Seimeni - 22.784 ha, din care 16.484 ha viabile; Nicolae Bălcescu - 29.813 ha, din care 24.455 ha viabile; Sinoe - 60.474 ha, din care 42.161 ha viabile; Mihail Kogălniceanu - 26.481 ha, din care 17.025 ha viabile; Orezărie Hârșova - 2.954 ha viabile; Incinta Ciob. Gârliciu - 2.489 ha viabile; Carasu CDMN/PAMN Sud - 3.341 ha viabile; Galeșu - 4.726 ha viabile; Carasu/ Movilița - 8.043 ha viabile; Basarabi - 5.903 ha viabile. În 2016 au fost încheiate contracte pentru 7.438 ha, fiind irigate efectiv doar 6.918 ha. Înseamnă că mai puțin de 2% din suprafața amenajată în 1989 a fost irigată sau, referindu-ne la suprafața viabilă, s-au aplicat udări pe 5,4% din terenuri. Ar mai fi de reținut că au fost înființate 23 de organizații ale utilizatorilor de apă pentru irigații, iar dintre acestea, doar cinci și-au reabilitat infrastructura secundară prin fonduri europene.

Amenajări propuse pentru reabilitare

Planul Național pentru Reabilitarea Infrastructurii Primare de irigații cu fonduri guvernamentale cuprinde toate amenajările. În prima etapă vor fi reabilitate:

• amenajarea Carasu/Galeșu, 4.726 ha (6 OUAI înființate, 2 au accesat Măsura 125), reabilitare stație de pompare Galeșu, stații de repompare, 17.133 ml conductă de aducțiune, 7.700 ml conducte de distribuție, 19 construcții hidrotehnice;
• Carasu/Movilița, 8.034 ha (1 OUAI înființat, 1 proiect accesat), reabilitare stație de pompare de bază, aducțiune Poarta Albă, stații de repompare SP Basarabi Pădure, 62.749 ml canale de aducțiune, 18.138 ml canale de distribuție, 45 de construcții hidrotehnice;
• Carasu CDMN/PAMN Sud, 3.341 ha (4 OAUI înființate, 1 program european accesat), reabilitare stație de pomoare de bază;
• Sinoe, 60.474 ha (2 OUAI înființate, 1 program european accesat), reabilitare stație de pompare de bază, 2 stații de repompare, 48.001 ml canale de aducțiune, 11 construcții hidrotehnice.

În a doua etapă, programată pentru 2018-2020 (teoretic; practic, abia în acest an se fac formalitățile pentru prima etapă!), sunt propuse pentru reabilitare următoarele sisteme de irigații: amenajarea Carasu/ Basarabi - 5.903 ha (2 OUAI înființate); amenajarea Orezărie Hârșova - 2.954 ha (1 OUAI înființat); amenajarea Seimeni - 22.784 ha (2 OUAI înființate); amenajarea Nicolae Bălcescu - 29.813 ha (1 OUAI înființat); amenajarea Mihail Kogălniceanu - 26.481 ha (4 OUAI înființate).

Revista Lumea Satului nr. 12, 16-30 iunie 2017 – pag. 20

După marea „dezirigare“ a României, când au fost concediați peste 1.500 de angajați ai ANIF-ului și întregul sistem de irigare a fost lăsat pe mâna hoților, astăzi acest domeniu dă primele semne de revitalizare. La început de an totul era doar pe hârtie în campania de guvernare a PSD-ului și multă lume nu dădea 2 bani pe promisiunile făcute. Fără să ne propunem proslăvirea unui partid, trebuie să admitem că noua echipă guvernamentală a demonstrat că realitatea se poate schimba. Fermierii au azi apă gratuit în canalele principale de irigații, iar primul tronson CA1 din amenajarea Pietroiu - Ștefan cel Mare, județul Călărași, a fost reabilitat.

O moștenire veche de 46 de ani

Lansarea campaniei de irigare 2017, făcută la Nodul hidroameliorativ Pietroiu-Ștefan cel Mare, județul Călărași, în prezența președintelui Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, și a ministrului Agriculturii, Petre Daea, dă fermierilor certitudinea că, de anul acesta, apa pentru udarea culturilor îi va costa cu 40% mai puțin, iar infrastructura impermeabilizată va avea pierderi de 15%. Din păcate, din sistemul național de irigații pe care l-a avut cândva România, sute de kilometri de canale de aducțiune și distribuție sunt și acum pradă degradării, iar procesul de modernizare se va face cu pași mici, după cum arată cifrele furnizate de ANIF.

Pus în funcțiune în anul 1971, Sistemul Hidroameliorativ Pietroiu – Ștefan cel Mare acoperă o suprafață de 52.428 ha, din care 30.506 ha în județul Ialomița și 21.922 ha în județul Călărași. Dintr-un total de 115 km de canale, circa 123 km au fost propuși spre reabilitare. Această rețea este compusă din 3 canale de aducțiune, întinse pe o distanță de 115 km, și 10 canale de distribuție cu o întindere de 355 km, doar că din acestea doar un tronson de 50 km și respectiv 72 km sunt propuși pentru reabilitare.

Stația de punere sub presiune SPP1, vizitată de autorități cu această ocazie, dispune și acum de agregate din 1971, „practic, aici este cel mai vechi sistem de irigat din Bărăgan. Motopompele vechi consumă mult și poluează fonic. Nu le-am dat afară, le-am păstrat în stație, pentru că altfel nu aveam cu ce să irig. În 2013 am accesat Măsura 125, însă nu ne-au ajuns banii să schimbăm toate agregatele și am fost nevoiți să accesăm și Măsura 43, cu ajutorul căreia vom înlocui toate cele 5 agregate. Cele noi consumă 400 kw/h, iar cele vechi consumă 550 kw/h, deci avem o economie de 150 kw/ha la consumul de energie“, spunea Viorel Nica.

Fără impermeabilizare, canalele vechi au pierderi de 70%

Prezent la eveniment, în calitate de gazdă, Florin Barbu, directorul general al Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), spunea că „investiția în reamenajarea canalului CA1, care măsoară 4,2 km, s-a ridicat la 6 mil. lei inclusiv TVA. Lucrările au constat în impermeabilizarea și refacerea capacității de transport a apei, pierderile fiind în acest moment, după reabilitare, la 15% față de canalul CA2, care are pierderi de 60-70%“.

Apetitul fermierilor pentru irigarea culturilor ar trebui să fie mare, având în vedere că apa, ca element agrotehnic, dublează sau chiar triplează producția. „Diferența de producție între porumbul irigat și cel neirigat este de 10 tone, iar la grâu de peste 3 tone, afirma Viorel Nica, fermierul care exploatează lângă Fetești 3.600 ha, irigate în totalitate și președintele Ligii Utilizatorilor de apă. „Apa fiind gratuită, deja sunt înregistrate cereri pentru udarea unei suprafețe de 400.000 ha și oamenii încep să înțeleagă că sunt foarte multe avantaje. În primul rând crește producția, la unele specii, cu 50%, iar la altele se dublează“, a declarat și Liviu Dragnea.

Datele furnizate de oficialități arată că „în PNDR 2007-2013 au fost aplicate 138 de proiecte cu o finanțare de 138 mil. euro, adică 1 mil. euro pe fiecare proiect, iar pe Măsura 43 din noul PNDR 2014-2020 au fost depuse 43 de proiecte cu o valoare de 42,9 mil. euro. Pentru anul 2017-2018 sunt la dispoziția organizațiilor de udători 385 mil. euro pentru refacerea infrastructurii secundare de irigații“, afirma Florin Barbu la vizitarea punctului Pietroiu – Ștefan cel Mare.

Tot dumnealui a menționat faptul că proiecția costurilor pentru 2017 reprezintă 90 mil. lei, bani care vor veni de la Bugetul de Stat pentru ducerea apei gratis la stațiile de punere sub presiune, toate celelalte cheltuieli pentru infrastructura secundară revenind în sarcina organizațiilor de udători.

Din cele 40 de amenajări aflate în vizorul Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, care acoperă în jur de 380.000 ha, 9 vor intra în execuție în luna august, iar celelalte 31 vor intra în faza de construcții-montaj în 2018, având termen de finalizare 4 ani. „Pe această amenajare sunt constituite 12 organizații de udători care au preluat infrastructura prin protocol în proprietate. Din acestea, 3 organizații au accesat Măsura 125 din PNDR 2007-2013, astfel a fost reabilitată o suprafață de 8.200 ha“, a mai spus Barbu.

Acces gratuit la apa din magistrale pentru toți fermierii

Pentru fermierii grupați în asociații de udători lucrurile sunt clare, de când au apă gratuit în canalele magistrale, costurile diminuându-se cu 40% la mia de metri cubi apă pompată de ANIF. Costurile de aducere a apei de la SPP1 în câmp ajung în cadrul UAI-ului la 250 lei/mia de mc. La acestea se adaugă instalațiile propriu-zise de udat și manipularea lor. „În cadrul exploatației avem 12 instalații de irigat tip pivot, cu rază de 900 m și o singură instalație irigă 190 de hectare. Ele au fost achiziționate în leasing pe 7 ani, dar se acoperă cheltuiala și ne rămâne și profit“, aprecia Viorel Nica, argumentând beneficiile sistemului de irigare pe care îl deține.

În ceea ce îi privește pe proprietarii care nu sunt grupați în asociații de udători, aici Liviu Dragnea vede două modalități prin care aceștia pot avea acces la aceste canale: „Pot folosi direct motopompe sau orice fel de instalații, pentru a duce apa exact pe suprafața lor de teren, sau se pot organiza în asociații de udători și MADR, împreună cu ANIF-ul, le vor organiza stații de punere sub presiune. Pe de altă parte, pentru ca aceștia să poată contracta un proiect pe fonduri europene, Guvernul a aprobat garanții de 80% pentru împrumuturi de până la 3 mil. euro pentru investiții în agricultură“, a anunțat Liviu Dragnea.

Până în 2020 se vor iriga 2 mil. hectare

După cum spuneam, primii pași în reamenajarea sistemului existent de irigații au început, însă evoluția lucrărilor nu va fi uimitoare. În primă etapă a programului de reabilitare a infrastructurii vor intra 1,3 milioane hectare. Abia în 2020 vom putea vorbi de o suprafață de 2 mil. hectare udate.

„Primul obiectiv pentru noi este ca ceea ce avem să fie reabilitat și 2 mil. ha din terenul agricol al României să fie irigat pentru a crește producția agricolă cu 30-50%. Aceasta va însemna mai mulți bani pentru fermieri și un pas important pentru reechilibrarea balanței comerciale. Al doilea obiectiv îl reprezintă extinderea sistemului de irigații. Personal i-am cerut ministrului Agriculturii ca anul acesta să nu se concentreze pe altceva decât pe a duce la capăt primul obiectiv. Anul viitor, împreună cu specialiști și finanțiști, putem discuta despre extinderea sistemului de irigații“, a declarat Liviu Dragnea.

„Sistemul trebuie privit în ansamblul lui. Obiectivul nostru înseamnă 3 operațiuni majore: punerea în stare de funcționare a stațiilor de pompare, iar aici ați văzut cum într-o locație veche s-au înlocuit agregatele de pompare vechi, mai puțin eficiente și foarte poluante fonic cu altele noi, cu randamente mai bune, astfel încât apa să plece cu un cost mai mic. Al doilea obiectiv pe care noi îl vedem în sistemul acesta de reabilitare este organizarea asociațiilor de utilizatori în așa fel încât aceștia să poată accesa fonduri europene, care înseamnă 431 mil. euro, și să se realizeze infrastructura secundară. Pentru că de la aceste pompe apa pleacă pe sub pământ, ajunge la hidranții care sunt construcții subterane, de care se leagă apoi instalațiile de irigat care duc apa la plante. Deci, reabilităm pas cu pas fiecare sistem, așa încât el să fie funcțional. Nu ne ducem acum în zone unde nu se poate duce apa la plantă“, a explicat și ministrul Agriculturii Petre Daea.

Pagini realizate de Patricia Alexandra Pop

Revista Lumea Satului nr. 11, 1-15 iunie 2017 – pag. 6-8

Județul Dolj dispune de 585.135 ha de teren agricol: 83,5% – arabil, 11,9% – pășuni, 0,5% – fânețe, 2,9% – vii, 1,2% – livezi. Din perspectiva suprafețelor arabile cultivate, zona se află pe locul al III-lea la nivel național, după Constanța și Timiș. Teritoriul se confruntă însă cu un fenomen greu de stăpânit: tot perimetrul din sud prezintă deficit de apă și este afectat de secetă. De asemenea, Doljul ocupă primul loc pe țară ca procent al terenurilor cu textură nisipoasă sau luto-nisipoasă, cu accente de deșertificare, cele mai afectate localități fiind Calafat, Ciupercenii Noi, Desa, Poiana Mare, Maglavit, Piscu Vechi, Ghidici, Seaca de Câmp, Băilești, Rast, Negoi, Catane, Afumați, Goicea, Bistreț, Malu Mare, Bratovoești, Mârșani, Apele Vii, Dobrești și Daneți (peste 70% din suprafața totală). La polul opus, județul este și unul expus inundațiilor și alunecărilor de teren.

Ca urmare, deunăzi vreme aici au fost efectuate importante lucrări hidroameliorative. În Dolj existau 314.931 ha de terenuri agricole amenajate pentru irigații (64% din totalul terenurilor arabile), 142.532 ha amenajate cu lucrări de desecări (29% din total), 55.189 ha prevăzute cu lucrări de combatere a eroziunii și de ameliorare și 3.271 ha cu lucrări de drenaj. Vorbind despre irigații, ca suprafață amenajată, județul ocupa locul al III-lea pe țară. Nu și astăzi când, din cauza degradării infrastructurii de profil și a schimbării formei de proprietate, prezintă viabilitate mai puțin de jumătate din ceea ce era altădată.

Doar 40% din amenajările de altădată mai sunt viabile

Conform Strategiei de investiții pentru sectorul de irigații, elaborată de Banca Fidman Merk pentru MADR, din totalul amenajărilor, în Dolj există sisteme de irigații viabile pe o suprafață de 125.000 ha (39,69% din capacitatea existentă în 1990): Sadova – Corabia (parțial), Nedeia – Măceșu (parțial), Bistreț – Nedeia Jiu, Ghidici – Rast – Bistreț, Calafat – Băilești (parțial), Calafat – Ciuperceni, Troacă Albești (parțial), Filiași – Tatomirești, Braloștița – Scăești, Brădești – Coțofeni, Jiu – Bechet. Dintre acestea, specialiștii au recomandat ca prioritate la investiții să aibă sistemele Bistreț – Nedeia – Jiu, Nedeia – Măceșu și Calafat – Băilești, cu o suprafață irigabilă totală de circa 122.000 ha.

Irigații la 7,8% din capacitatea existentă în 1989

În 2016, suprafața acoperită cu contracte sezoniere sau multianuale a fost de 24.678 ha, din care contracte încheiate de organizații ale utilizatorilor de apă pentru irigații (OUAI) – 24.248 ha. Asta înseamnă că s-au irigat 7,8% din totalul terenurilor amenajate până în 1990 și 19,7% din totalul amenajărilor declarate viabile. În Dolj au fost constituite 29 de organizații ale utilizatorilor de apă pentru irigații, dar numai 14 dintre ele sunt active. Doar patru OUAI au accesat proiecte europene pentru a-și reabilita structura secundară de irigații în ferme: Sadova, Bechet – Ostroveni, Măceșu și Padea.

2 proiecte mari și late pentru prima etapă de reabilitate a infrastructurii primare

Deși fermierii din localitățile din sud au această problemă a terenurilor nisipoase și a secetei, doar două amenajări sunt avute în vedere în etapa I a Programului național de reabilitare a infrastructurii primare de irigații: Sadova – Corabia, 71.775 ha (7 OUAI înființate, 2 proiecte europene) și Nedeia – Măceșu, 55.387 ha (6 OUAI înființate, 2 proiecte europene). În etapele II și III se vor reabilita amenajările Bistreț – Nedeia – Jiu (12.326 ha), Cetate – Galicea (38.053 ha, Dolj) și Calafat – Băilești (31.611 ha, Dolj).

Maria Bogdan

Revista Lumea Satului nr. 11, 1-15 iunie 2017 – pag. 10

84% (426.600 ha) din suprafața județului Călărași o reprezintă terenurile agricole, acestea având următoarea structură: 97,5% teren arabil, 1,3 % pășuni și fânețe și 1,2% vii și livezi. Arabilul este concentrat în Câmpiile Bărăganului, Mostiștea, Lunca Dunării și Balta Borcea. Înainte de 1989 existau lucrări de irigații pentru 360.584 ha (84,52% din totalul terenului agricol) și desecări pentru 171.671 ha. În prezent, din întreaga suprafață amenajată pentru irigații, de utilitate publică mai sunt doar 130. 974 ha (36,32% din total amenajări). În 2016 au fost încheiate contracte sezoniere pentru 21.143 ha (16,14% din totalul irigațiilor de utilitate publică), dar s-au udat efectiv, potrivit ANIF Călărași, 15.057 ha (11,49% din totalul irigațiilor de utilitate publică). Dacă e să ne raportăm la ceea ce era dinainte de 1989 și ceea ce avem astăzi, fermierii folosesc doar 4,17% din vechiul sistem de irigații!

Unitatea de Administrare Călărași din cadrul Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare are în administrare 15 sisteme hidroameliorative amenajate cu lucrări de irigații deservite de 17 stații de pompare de bază, 32 de stații de repompare, 151 de stații de punere sub presiune, 1.865 km de conductă principală, secundară și de distribuție. UA Călărași asigură apă și pentru județele Ialomița (amenajarea Pietroiu - Ștefan cel Mare) și Giurgiu (amenajarea Gostinu - Greaca Argeș).

39 de OAUI înființate, 10 proiecte europene aprobate

În județ s-au înființat 39 de organizații ale utilizatorilor de apă; 10 dintre ele au accesat fonduri euro­pene pentru reabilitarea irigațiilor din ferme. Ce a făcut statul român, prin instituțiile sale? Anul trecut, din fonduri proprii, UA Călărași a continuat lucrările la impermeabilizarea canalului și la stațiile de bază Pietroiu din amenajarea Pietroiu - Ștefan cel Mare și la stațiile din amenajarea Gostinu - Greaca Argeș. De asemenea, s-au depus documentațiile pentru intervenții la amenajările Gălățui - Călărași și Borcea de Sus și s-au întocmit note de fundamentare pentru promovarea altor investiții. Ultimele fac parte din Programul național de reabilitare a infrastructurii principale pentru irigații care prevede, pentru Călărași, intervenții în trei etape:

Plan de reabilitare pentru infrastructura principală de irigații

Etapa I-a

- amenajarea Gostinu Greaca Argeș (Călărași - Giurgiu): 3 OUAI înființate, 2 în Călărași + 1 Giurgiu, un proiect european aplicat de OUAI Prundu Ghirnogi, suprafața amenajată - 25.718 ha, intervenții la stația de pompare de bază și 5,6 km de canale de aducțiune;

- amenajarea Borcea de Sus: 5 OUAI înființate, un proiect european aplicat de OUAI Agrozootehnica Pietroiu, suprafață amenajată - 11.404 ha, reabilitare - stația de bază, 23,4 km canale de aducțiune, 23 de construcții hidrotehnice;

- amenajarea Pietroiu - Ștefan cel Mare (Călărași - Ialomița): 12 OUAI înființare, 6 în Călărași + 6 în Ialomița, trei proiecte europene implementate, suprafață amenajată - 52.428 ha, reabilitare - stație de pompare, stații de repompare, 31,8 km de canale de aducțiune, 13,8 km canale de distribuție, 50 de construcții hidrotehnice;

- amenajarea Boianu - Sticleanu: 7 OUAI înființate, 3 proiecte europene aplicate (OUAI Grădiștea SPP5 + 6 Boianu, OUAI Rasa SPP2 Boianu 1, OUAI Bogata SPP1 Boianu), suprafața amenajată - 19.296 ha, reabilitare - stație de pompare de bază;

- amenajarea Gălățui Călărași: 11 OUAI înființate, 2 proiecte europene aplicate (OUAI Vâlcele și OUAI Dragoș Vodă), suprafața amenajată - 75.197 ha, reabilitare - stație de pompare de bază, stații de repompare, 82 km de canale de aducțiune, 121,3 km canale de distribuție, 62 de construcții hidrotehnice.

Etapa a II-a

- amenajarea Călărași - Râul: 1 OUAI înființat, suprafața amenajată - 6.845 ha, reabilitare - stație de pompare de bază, 19,3 km canale de aducțiune, 15 construcții hidrotehnice;

- amenajarea Mostiștea: 2 OUAI înființate, suprafață amenajată - 20.000 ha, reabilitare - stație de pompare de bază, 7,6 km canale de aucțiune, 12,7 m canale de distribuție, 9 construcții hidrotehnice;

- amenajare sistem Jegălia: 5 OUAI înființate, suprafața amenajată - 22.268 ha, reabilitare stație de pompare de bază, stații de repompare, 34 km canale de aducțiune, 13 km canale de distribuție, 30 de lucrări hidrotehnice.

Etapa a III-a

- amenajare sistem irigații Oltenița – Surlari - Dorobanțu: suprafața amenajată - 9.788 ha, reabilitare - 3 stații de pompare de bază, 13 km canale de aducțiune, 10 construcții hidrotehnice.

Maria BOGDAN

Revista Lumea Satului nr. 10, 16-31 mai 2017 – pag. 24-25

Brăila dispune de o suprafață totală agricolă de 381.278 ha: teren arabil – 336.672 ha, pășuni – 34.417 ha, fânețe – 380 ha, livezi – 1.457 ha, viță-de-vie – 8.352 ha. La acestea se adaugă 95.298 ha din alte categorii de folosință: păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră – 23.223 ha, ape și bălți – 37.735 ha, alte suprafețe – 34.340 ha. Principalele produse vegetale ale agriculturii județului sunt grâul și secara, orzul și orzoaica, floarea-soarelui și rapița, porumbul, cartofii, fructele, strugurii. Brăila este recunoscută însă și pentru zootehnie (creșterea bovinelor, porcinelor, ovinelor și caprinelor, păsări pentru carne și ouă).

Suprafața irigată a județului era, în 1990, de 379.579 ha. De fapt, sistemele de la Brăila Nord, Brăila Sud și Balta Mare a Brăilei acopereau o suprafață mult mai mare, incluzând amenajări și din județul Ialomița. În 2009 se vorbea despre irigații pe 456.950 ha (din care alimentate gravitațional – 3.077 ha). Anul trecut însă suprafața pentru care s-au încheiat contracte multianuale și sezoniere a fost de 120.656 ha, ceea ce reprezintă 31,7% din capacitatea de irigare de altădată a județului. Până în 2013, în țară au fost înființare 475 de Organizații ale Utilizatorilor de Apă pentru Irigații, pe o suprafață de 1.085.053 ha. 104 dintre ele (21,89%) se găsesc în Brăila. În perioada 2007-2013, 134 de OUAI au accesat Măsura 125 a, valoarea fondurilor accesate fiind de cca 118 milioane de euro. 34 dintre organizații (25,37%) sunt din Brăila, proiectele implementate acoperind peste 120.000 ha.

Reabilitare etapa I pentru 346.326 ha

Programul național de reabilitare a infrastructurii principale pentru irigații, finanțat cu bani de la bugetul statului, prevede în Brăila intervenții pentru 8 amenajări în etapa I, care asigură irigarea a 346.326 ha, inclusiv în județul Ialomița, și 5 amenajări în etapa a II-a, pentru 82.529 ha. În etapa I sunt programate pentru reabilitare următoarele amenajări (procedurile pentru investiții sunt deja începute):

– incinta Grădiștea – Făurei – Jirlău, 14.606 ha (OUAI Onest a accesat Măsura 125), se reabilitează stația de pompare de bază, 5 stații de repompare, 40 km de canale de aducțiune, 6 stăvilare și 13 podețe;

– amenajare de irigații Călmățui II, 1.624 ha (OUAI SPP 2 Tichilești a accesat Măsura 125 a), se reabilitează stația de pompare de bază, 4,6 km canale de aducțiune și de distribuție, 3 stăvilare, 3 podețe;

– amenajarea Călmățui V, 1.105 ha (un proiect european OUAI Schei), reabilitare stație de pompare de bază, 2,3 km de canale de aducțiune, 5 construcții hidro­tehnice;

– amenajarea Terasa Ialomița – Călmățui, 137.291 ha ( 9 proiecte aplicate – OUAI Viișoara, Însurăței, Luciu, Gura Ialomiței, Aliseo, Murgeanca, Ograda, Scânteia, Amira), se reabilitează 9 stații de pompare și repompare, 40 km de canale de aducțiune, 315 km de canale de distribuție, 369 de construcții hidrotehnice;

– terasa Viziru, 32.658 ha (7 proiecte implementate de OUAI Dropia Însurăței, Stația 07, Rigasi Însurăței, Eldomir, Benfica II, Maretu, Apa Nova), reabilitare 4 km canale de aducțiune, 45 km de canale de distribuție, 111 construcții hidrotehnice;

– Nămoloasa – Măxineni, 29.938 ha (4 proiecte europene Ouai SPP23 + 24 Racoviță, SPP 25+26 Scorțaru Nou, SPP30 Racoviță, SPP 29 Racoviță), reabilitare 4 stații de pompare de bază și repompare, 30 km canale de aducțiune, 43 km conducte de distribuție, 74 de construcții hidrotehnice;

– Insula Mare a Brăilei, 64.663 ha (un proiect – OUAI IMB), reabilitare 6 stații de pompare de bază, 138 km canale de aducțiune, 269 de construcții hidrotehnice;

– amenajare terasa Brăilei, 67.441 ha (11 proiecte aplicate – OUAI Gorgova, Unirea Traian, SU 2 + 3 Urleasca, Movila Miresii Lac Sărat, SR Râmnicelu, 4 Comăneasca, Refacere, Isiflor SPP18-19 Tichilești, Punto Prod Romanu, Tevesil), reabilitare 10 stații de repompare, 65 km canale de aducțiune, 325 km canale de distribuție, 658 de construcții hidrotehnice.

Reabilitare etapa a II-a, 82.529 ha

În etapa a doua sunt prevăzute intervenții la infrastructura primară din cinci amenajări care totalizează 82.529 ha:

– incita Călmățui, 23.426 ha (4 OUAI înfiin­țate), reabilitare stații de repompare, 33,6 km canale de aducțiune, 12,8 km canale de distribuție, 30 de construcții hidrotehnice;

– amenajarea Lunca Buzăului, 6.453 ha (2 OUAI înființate), reabilitare 42 km canale de aducțiune, 8,6 km canale de distribuție, 40 de construcții hidrotehnice;

– amenajarea Latinu – Vădeni, 13.099 ha (2 OUAI înființate), reabilitare 5 stații de pompare de bază, 5 stații de repompare, 55,6 km canale de aducțiune, 3,8 km canale de distribuție, 233 de construcții hidrotehnice;

– amenajarea Ianca – Surdila – Greci, 26.762 ha (4 OUAI înființate), reabilitare 3 stații de pompare de bază, 5 stații de repompare, 2,7 km canale de aducțiune, 69 km canale de distribuție, 40 de construcții hidrotehnice;

– incinta Călmățui – Gropeni – Chișcani, 12.879 ha (4 OUAI înființate), reabilitare 2 stații de pompare de bază, o stație de repompare, 31,3 km canale de aducțiune, 31,3 km canale de distribuție, 46 de construcții hidrotehnice.

Maria Bogdan

Revista Lumea Satului nr. 9, 1-15 mai 2017 – pag. 10-12

Filiala de Îmbunătățiri Funciare Teleorman a Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare are în administrare, potrivit evidențelor, următoarele suprafețe amenajate cu lucrări de îmbunătățiri funciare: irigații – 231.561 ha; desecare cu pompare – 39.208 ha; desecare gravitațională – 59.844 ha; combaterea eroziunii solului – 6.382 ha.

Vorbind strict despre irigații, județul deține 9 amenajări: Olt – Călmățui, 46.559 ha; Lița Olt – 4.870 ha; Viișoara – 96.534 ha; Terasa Zimnicea – 2.930 ha; Giurgiu – Răsmirești A+C, 29.085 ha; Giurgiu – Răsmirești B – 22.011 ha; Frunzaru – Boianu, 24.100 ha; Izlaz – Moldoveni, 1.060 ha; Terasa Corabia – 2.666 ha. Din totalul suprafeței aflate în evidențele Filialei Teritoriale Teleorman, anul trecut, potrivit ANIF, au fost încheiate contracte cu Organizații ale Utilizatorilor de Apă pentru Irigații pentru 26.201 ha, ceea ce reprezintă 11-31% din totalul suprafeței amenajate.

11 proiecte ale OUAI finalizate

Directorul Ionel Dașa ne spunea însă că doar statistic sunt 231.561 ha irigabile. Adică teren amenajat în urmă cu peste 28 de ani.

În prezent, suprafața de utilitate publică este de 138.526 ha (59,82% din sistemul activ al anului 1989), însă Organizații ale Utilizatorilor de Apă pentru Irigații s-au constituit doar pe jumătate, respectiv pe 71.000 ha.

Dintre acestea, numai 11 OUAI au accesat Submăsura 125 prin care și-au reabilitat cu bani europeni sistemul de irigații, iar acestea corespund suprafeței contractate anul trecut, de 26.201 ha.

Proiectele sunt finalizate în totalitate: două în Terasa Zimnicea, patru la Viișoara, două la Olt – Călmățui, unul în sistemul Lița – Olt și două în amenajarea Giurgiu – Răzmirești.

Reabilitarea infrastructurii primare, în fază de proceduri

Programul național de reabilitare a infrastructurii principale pentru irigații, asumat de MADR, finanțat integral cu bani de la bugetul statului, prevede, în etapa I a proiectului, următoarele intervenții în Teleorman: Terasa Zimnicea, 2.930 ha; Viișoara, 96.481 ha; Olt-Călmățui, 46.553 ha; Lița-Olt, 4.871 ha; Giurgiu – Răzmirești, cu suprafețe și în Giurgiu, 36.942 ha. Cu alte cuvinte, după executarea lucrărilor ar fi viabile irigații pentru 187.777 ha (cifra nu corespunde în întregime județului Teleorman, dată fiind amenajarea Giurgiu – Răzmirești, care corespunde și vecinilor din Giurgiu). Programul s-a pus în mișcare de o lună. În prezent, proiectele sunt în fază de proceduri preliminarii, sperându-se să se ajungă tot în 2017 la licitația pentru proiectare – execuție. Pe infrastructura primară care aparține statului, Teleormanul mai are o investiție în amenajarea Olt – Călmățui, începută de anul trecut, proiect care se va desfășura pe o perioadă de cinci ani.

Cu sau fără reabilitări, tot 26.201 ha se vor iriga!

L-am întrebat pe directorul Dașa la cât crede domnia sa că s-ar putea ridica suprafața ce poate fi irigată după ce se va finaliza intervenția la infrastructura principală. Iar răspunsul a fost surprinzător: 26.201 ha! Fix OUAI-urile care au reabilitat infrastructura secundară. Cu alte cuvinte, nu este suficient ca fermierii să se organizeze în OUAI, mai trebuie ca ei să-și creeze condiții de irigat și să fie rentabil pentru ei să-și ducă apa la marginea lanului.

Maria Bogdan

Revista Lumea Satului nr. 8, 16-30 aprilie 2017 – pag. 8

Ce va fi, dacă va fi, până la urmă, vom vedea!

Irigațiile au fost și sunt un subiect despre care se vorbește mult de cel puțin 10 -15 ani și tot de 10-15 ani s-a făcut extrem de puțin în acest domeniu sensibil. Pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale găsim, în clipa în care vorbim, două documente care se referă la irigații: Programul de guvernare pentru agricultură, care poartă sigla unui partid, și Programul național de reabilitare a infrastructurii principale pentru irigații, asumat de MADR, ca parte a unei strategii naționale.

Program politic de guvernare

Programul PSD de guvernare pentru agricultură imaginează un plan în trei etape: etapa I, 2017-2020, refacerea a 40 de amenajări care acoperă 1,3 mil. ha; etapa a II-a, 2018-2020, refacerea a 37 de amenajări corespunzătoare pentru 0,490 mil. ha; etapa a III-a, 2019-2020, refacerea a 9 amenajări pentru 0,190 mil. hectare. Efortul financiar însumat este de 1,482 miliarde de euro: 1,14 miliarde de euro de la bugetul de stat și 342 milioane de euro de la FEADR. De aceste 86 de amenajări ar beneficia 484 de organizații ale udătorilor cu peste 200.000 de agricultori.

Program tehnic al MADR

Celălalt document, realizat anul trecut, este programul oficial după care MADR lucrează. Acesta explică, pe larg: ce a avut România în domeniul irigațiilor; ce mai are astăzi valid ca sistem; ce acțiuni/măsuri au fost realizate până acum; care este planul până în 2020. Programul vorbește despre aceleași trei etape de lucru: *etapa I, 40 de amenajări de irigații (infrastructură principală), cu suprafața de 1.317.042 ha, pe care s-au constituit Organizații și Federații ale Organizațiilor de Îmbunătățiri Funciare (OIF și FOIF) ce au accesat Măsura 125 a din cadrul PNDR 2007-2013; *etapa a II-a, 37 de amenajări de irigații viabile, cu suprafața de 490.089 ha, pe care s-au constituit OIF și FOIF ce vor putea accesa Submăsura 4.3 din cadrul PNDR 2014-2020; *etapa a III-a, 9 amenajări viabile de irigații, în suprafață de 199.810 ha, pe care nu sunt constituite Organizații ale Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI). În cazul în care se vor constitui, acestea vor trece în etapa a II-a de reabilitare.

Ce a avut România în domeniul irigațiilor?

Sistemele de irigații din România, construite până în anul 1990, acopereau circa 22% din suprafața agricolă a țării și aproximativ 34% din suprafața arabilă. Aceste cifre corespund unei suprafețe amenajate pentru irigat de cca 3,1 milioane ha. Nord-vestul, vestul și centrul necesită mai puțină apă de irigații, în vreme ce în sud și sud-est, regiuni cu deficit de precipitații, suprafața acoperită de irigații este mai mare.

Ce avem astăzi?

În prezent, Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare apreciază că 1,5 mil. ha reprezintă suprafața viabilă și marginal viabilă, ceea ce ar corespunde unui procent de 11% din suprafața agricolă a țării, din care suprafața viabilă este de 823.000 ha: canale de aducțiune și distribuție – 10.630 km; rețele de conducte îngropate – 26.700 km; stații de pompare plutitoare și fixe – 2.710 de bucăți; construcții hidrotehnice – 4.856 de bucăți. În program se spune: „amenajările de irigații sunt într-un stadiu avansat de degradare și, pe 75% din suprafața acestor amenajări, irigațiile nu sunt funcționale, iar cele funcționale sunt ineficiente din punctul de vedere al consumului de apă/energie și costisitoare pentru fermieri“. Probleme mari sunt la infrastructura primară, care aparține statului. Ca gestionare a sistemului de irigații, avem, practic, următoarea situație: infrastructura principală/primară aflată în domeniul statului (care face obiectul programului pe care-l prezentăm astăzi); infrastructura secundară, preluată de OIF și FOIF de la ANIF; infrastructura interioară din ferme.

Ce s-a realizat în ultimii ani?

Nu foarte mult. Au fost constituite 475 OIF, pe o supra­față de 1.085.053 ha, care au preluat infrastructura de la ANIF pe 995.000 ha și 24 FOIF, pe o suprafață de 395.753 ha, care au preluat infrastructura de la ANIF pentru 171.000 ha. În exercițiul bugetar 2007-2013, 134 de organizații au accesat Măsura 125 a din cadrul PNDR pentru reabilitarea infrastructurii secundare de irigații preluate de la ANIF. În document nu se vorbește și despre sistemele de irigații din ferme, realizate pe cheltuiala fermierilor.

Ce se propune de aici înainte?

Programul vizează strict reabilitarea infrastructurii principale de irigații care va conduce la creșterea suprafeței funcționale din suprafața viabilă și marginal viabilă economic pentru irigații la 70%, în anul 2020 și 90%, la orizont 2030. Vor fi reabilitate 86 de amenajări viabile aparținând domeniului public al statului, în suprafață de aproximativ 1,8 mil. ha, până la sfârșitul anului 2020. Programul se va desfășura în trei etape, așa cum am scris mai sus.

Sursa de finanțare

Sursa de finanțare a investițiilor de reabilitare a infrastructurii principale o reprezintă bugetul de stat. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va primi, în perioada 2016-2020, suma de 1,015 miliarde euro necesară reabilitării infrastructurii principale de irigații. Acest program completează măsurile din PNDR care se adresează infrastructurii secundare: 128 de milioane de euro, în perioada 2007-2013 (Măsura 125 a) și 435 milioane de euro, în perioada 2014-2020 (Submăsura 4.3).

Sisteme de irigații avute în vedere pentru reabilitare

Vă prezentăm programul de reabilitare a infrastructurii principale (amenajări care vor fi refăcute), cu precizarea că în paranteză vom trece numărul proiectelor europene deja accesate și implementate de organizații ale utilizatorilor de apă de irigații.

ETAPA I

Bacău: Sascut – Valea Seacă, 5.028 ha (fonduri europene accesate de un OUAI), Dămienești, 2.499 ha (un proiect implementat); Brăila: Făurei – Jirlău, 14.606 ha (Măsura 125 aplicată de un OUAI), Călmățui II, 1.624 ha (un proiect implementat), Călmățui V, 1.105 ha (un proiect), Terasa Ialomița-Călmățui (cuprinde și județul Ialomița), 137.291 ha (8 proiecte), Terasa Viziru, 32.658 ha (7 proiecte), Nămoloasa – Măxineni, 29.938 ha (4 proiecte), Insula Mare a Brăilei, 64.663 ha (un proiect), Terasa Brăilei, 64.441 ha (11 proiecte); Buzău: Câmpia Buzăului – Canal Vest, 35.860 ha (2 proiecte); Covasna: Câmpu Frumos, 2.998 ha (un proiect); Călărași: Gostinu – Greaca Argeș (cu suprafețe și în Giurgiu), 25.517 ha (un proiect), Borcea de Sus, 11.404 ha (un proiect), Pietroiu – Ștefan cel Mare (cu suprafețe și în Ialomița), 52.428 ha (3 proiecte), Boianu – Sticleanu, 19.296 ha (3 proiecte), Gălățui – Călărași, 75.197 ha (2 proiecte); Constanța: Carasu – Galeșu, 4.726 ha (2 proiecte), Carasu – Movilița, 8.043 ha (un proiect), Carasu Sud, 3.341 ha (un proiect); Dolj: Sadova – Corabia, 71.775 ha (2 proiecte); Needia – Măceșu, 55.387 ha (2 proiecte); Galați: Brateșul de Sus, 5.083 ha (un proiect), Câmpia Covurlui, 115.396 ha (3 proiecte); Iași: Tabara – Trifești – Sculeni, 17.258 ha (2 proiecte); Olt: Bucșani – Cioroiu (cuprinde suprafețe și din Vâlcea), 34.382 ha (5 proiecte), Terasa Caracal, 75.739 ha (un proiect), Potelu – Corabia, 10.928 ha (2 proiecte); Teleorman: Terasa Zimnicea, 2.930 ha (2 proiecte), Viișoara, 96.481 ha (4 proiecte), Olt – Călmățui, 46.553 ha (2 proiecte), Lița – Olt, 4.871 ha (un proiect), Giurgiu – Răzmirești, cu suprafețe și în Giurgiu, 36.942 ha (2 proiecte); Tulcea: Babadag, 24.449 ha (3 proiecte), Beibugeac – Sarinasuf, 14.694 ha (1 proiect), Sinoie (cu o suprafață din Constanța), 60.474 ha (un proiect), Sud Razelm, 13.454 ha (un proiect), Sarighioi, 7.011 ha (2 proiecte); Vaslui: Albița – Fălciu, 16.937 ha (5 proiecte), Ciorăști – Măicănești, 10.434 ha (7 proiecte).

ETAPA a II-a

Arad: Semlac – Pereg, 8.394 ha, Fântânele – Șagu, 6.920 ha; Argeș: Ștefănești – Leordeni, 5.675 ha; Bacău – Letea, 1.118 ha; Botoșani: Movila – Hăvârna, 804 ha, Curtești, 437 ha; Brăila: Călmățui, 23.426 ha, Lunca Râului Buzău, 6.453 ha, Latinu – Vădeni,13.009 ha, Surdila – Greci, 26.762 ha, Călmățui – Gropeni – Chișcani, 12.879 ha; Buzău: Câmpia Buzău – Est, 9.941 ha; Călărași: Călărași – Râul, 6.845 ha, Mostiștea, 20.000 ha, Jegălia, 22.268 ha; Constanța: Carasu – Basarabi, 5.903 ha, Hârșova, 2.954 ha, Seimeni, 22.784 ha, Nicolae Bălcescu, 29.813 ha, Mihail Kogâlniceanu, 26.481 ha; Dâmbovița: Titu – Ogrezeni, 40.647 ha; Dolj: Bistreț – Nedeia – Jiu, 12.326 ha; Galați: Nicorești – Tecuci, 16.349 ha; Giurgiu: Argeș, 1.691 ha; Ialomița: Slobozia – Dunăre, 2.853 ha, Orezăria Luciu – Giurgeni, 5.140 ha, Terasa Bordușani, 22.863 ha, Borcea de Jos, 5.677 ha; Mehedinți: Crivina – Vânju Mare, 26.592 ha; Olt: Terasa Corabia, 35.795 ha, Stoenești – Vișina, 25.813 ha; Peceneaga – Turcoaia – Măcin, 19.024 ha; Vâlcea: Galicea, 736 ha, Olanu – Drăgoești, 1.494 ha; Vrancea: Putna, 2.385 ha, Slobozia – Ciorăști, 14.980 ha, Suraia – Vadu Roșca, 2.795 ha.

ETAPA a III-a

Oltenița – Surlari – Dorobanțu (9.788 ha, Călărași), Cetate – Galicea (38.053 ha, Dolj), Calafat – Băilești (31.611 ha, Dolj), Făcăeni – Vlădeni (2.224 ha, Ialomița), Țigănași – Perieni (3.368 ha, Iași), Sculeni – Țuțora – Gorbani (21.009 ha, Iași), Izvoare – Cujmir (63.889 ha, Mehedinți), Drăgănești (6.233 ha, Olt) și Mihăiești – Băbeni (1.112 ha, Vâlcea).

Pagini realizate de Maria BOGDAN

Revista Lumea Satului nr. 4, 16-28 februarie 2017 – pag. 10-12

„Politicile agricole și de dezvoltare rurală vor trebui să asigure stimulente pentru ca sectorul agricol să devină un motor de creștere economică și o sursă de locuri de muncă pentru populația din mediul rural, odată cu garantarea veniturilor agricultorilor pentru a evita migrația spre urban. Considerăm că se impune accelerarea modernizării agriculturii prin implementarea unor reforme în domeniul cercetării și inovării în agricultură și elaborarea unui program național de cercetare, dar și prin adoptarea de măsuri care să conducă la comasarea terenurilor, finalizarea reformei funciare și identificarea de măsuri menite să contribuie la salvarea zonei montane“, declara premierul Sorin Grindeanu în fața camerelor reunite ale Parlamentului. Încă din primele zile ale acestui an, Guvernul și-a prezentat intențiile și direcțiile de acțiune.

În cele ce urmează vă prezentăm măsurile cuprinse în Programul de Guvernare în domeniul agriculturii, exact în forma în care ele au fost prezentate Legislativului.

În ce măsură se vor traduce în fapte, rămâne ca timpul să ne arate...

 1. Acordarea în timp util a subvențiilor pentru agricultură

Se vor promova măsuri cu caracter normativ și administrativ pentru acordarea la timp a subvențiilor, astfel: avans începând cu 15 octombrie și plata regulară începând cu 1 decembrie până la 31 martie a anului următor.

2. Refacerea și extinderea sistemului de irigații. Apă gratuită până la stația de punere sub presiune

Reabilitarea infrastructurii principale, de la priza de apă până la stațiile de punere sub presiune, pentru cca 2 milioane de hectare.

Programul se va desfășura în trei etape, urmând a fi reabilitate în total un număr de 86 de amenajări de irigații: în prima etapă, 2017-2020, vor fi reabilitate 40 de amenajări deservind o suprafață de 1,3 mili­oane hectare; în a doua etapă, 2018-2020, vor fi reabilitate 37 de amenajări deser­vind o suprafață de 490 mii hectare; în a treia etapă, 2019-2020, vor fi reabilitate 9 amenajări deservind o suprafață de 190 mii hectare.

3. Dezvoltarea sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor

Extinderea sistemului național antigrindină și de stimulare a precipitațiilor, evitarea pierderilor de producție prin calamitare, stimularea precipitațiilor în zonele aride și în perioadele critice privind consumul de apă pentru plante, prin operaționalizarea celor trei centre de comandă – Muntenia, Moldova și Transilvania și punerea în stare de funcționare a celor șapte unități de combatere Prahova, Moldova 1 Iași, Moldova 2 Vrancea, Mureș, Timiș, Oltenia, Maramureș.

4. Program de stimulare a producției vegetale, zootehnice și a acvaculturii prin înființarea unui credit de dezvoltare a afacerii cu garanții de stat

Acordarea de garanții de stat în procent de 80% din valoarea creditului de producție cu o dobândă de 2% peste dobânda ROBOR la un an și pentru un plafon de maximum 1 milion de euro.

5. Program de susținere pentru produse deficitare

Acordarea de sume fixe pe o perioadă de 8 ani la două produse dintre cele mai deficitare în balanța comercială.

Programul începe în anul 2017, prin selectarea, pe baza datelor statistice, a câte 2 produse agroalimentare deficitare. Primele produse (an 2017): tomatele și carnea de porc.

Scop: reducerea importurilor și asigurarea consumului din producție internă. Alocare suplimentară an de an : 240 milioane de euro.

Pentru produsele deficitare se acordă sprijin, după cum urmează:

● Tomate: suma de 3.000 de euro pentru

1.000 mp, în condițiile cultivării de soiuri românești și realizării unei producții de 2 kg/mp, care să fie predate centrelor de colectare odată cu justificarea producției obținute și a destinației acesteia.

● Carne de porc: suma de 10.000 de euro pentru un efectiv de 200 capete la îngrășat, în condițiile creșterii, îngrășării, sacrificării și livrării cantității de 20 tone carne de porc, odată cu justificarea producției şi a destinației acesteia.

6. Creșterea absorbției fondurilor europene

Modificări pentru PNDR: Refacerea ghidurilor, îmbunătățirea procedurilor, asigurarea cofinanțării și garantării (FGCR și FGCIMM).

7. Sprijin pentru angajarea tinerilor în agricultură, acvacultură şi industria alimentară

Angajatorul este scutit de la plata tuturor obligațiilor către stat ce decurg din acordarea drepturilor salariale în condițiile angajării a minimum 3 tineri cu vârsta sub 40 de ani, pentru o perioadă de cel puțin 1 an.

În acest program se ține cont atât de găsirea unui instrument atractiv pentru tineri pentru a se reîntoarce la sat și a lucra în agricultură, dar și pentru angajator care, fiind degrevat de o sarcină fiscală importantă, poate folosi sumele rămase pentru angajarea de forță de muncă tânără, având în vedere că aceasta este deficitară, iar în rândul tinerilor din domeniul rural se înregistrează cea mai mare rată a șomajului.

Angajatorul beneficiază de acest program prin creșterea numărului de salariați cu cel puțin 3 lucrători care îndeplinesc condițiile stabilite; tânărul angajat să aibă vârsta sub 40 de ani la angajare, iar menținerea angajatului să fie pentru cel puțin o perioadă de un an.

8. Realizarea unui program de pregătire de scurtă durată pentru lucrătorii din agricultură în parteneriat public-privat

Realizarea unui parteneriat public-privat între școlile liceale și fermierii agricoli constând în stabilirea de comun acord a unui program de pregătire de scurtă durată a lucrătorilor din agricultură în vederea însușirii cunoștințelor specifice muncii lor.

Școala are obligația de a întocmi și derula programa școlară și emiterea de diplome. Fermierul are obligația de a recruta și asigura locuri de muncă cursanților.

9. Program de înființare a centrelor de colectare şi procesare pentru legume/fructe și pentru unele produse de origine animală

Înființarea centrelor de colectare și procesare a legumelor/fructelor din bazinele legumicole/pomicole în vederea valorificării integrale a producției, evitarea pierderilor și creșterea veniturilor producătorilor agricoli, o bună aprovizionare a consumatorilor.

Înființarea de centre de colectare și unități de prelucrare a lânii și pieilor de ovine și caprine în vederea reducerii pierderilor crescătorilor de animale, reducerea poluării mediului înconjurător întrucât, în mare parte, acestea se aruncă/li se dau foc. Centrele de colectare vor avea capacități de păstrare în condiții optime a produselor și vor fi amplasate astfel încât să deservească o rețea națională cu puncte județene, zonale și locale.

10. Program de încurajare a activităților din zona montană

1 miliard de euro în 10 ani pentru:

● Protecția resurselor naturale.

● Densitatea echilibrată a populației în zona montană.

● Crearea și conservarea locurilor de muncă.

● Crearea și protejarea infrastructurii de acces.

● Elaborarea de politici și reglementări pentru încurajarea activităților specifice zonei montane, cu incidență asupra celor 28 de județe din acest areal, care să vizeze atingerea obiectivelor de mai sus.

11. Program național de cercetare-dezvoltare

Finanțarea Academiei de Științe Agricole și Silvice cu 100 milioane de euro, în vederea realizării de clustere de cercetare în care România are avantaj competitiv. Exemple: floarea-soarelui și cereale (INCDA Fundulea, SCDA Lovrin, SCDA Teleorman); ovine (ICDCOC Palas Constanța); legume (SCDL Buzău; Pomicultură ICDP Pitești-Mărăcineni).

Elaborarea unui program național de cercetare-dezvoltare agricolă pe perioada 2017-2020 în vederea realizării unei strategii integrate care să asigure adaptarea noilor tehnologii la condițiile de producție din România, vizând în special măsuri privind cercetarea aplicativă, inovarea și reducerea costurilor de producție pe fondul sporirii randamentului și calității produselor. Aplicarea soluțiilor financiare optime în vederea funcționării sistemului național de cercetare-inovare, precum și perspectivele de continuare a activităților, în concordanță cu solicitările producătorilor, încurajarea parteneriatului public-privat în cercetarea agricolă.

12. Program de încurajare a agriculturii ecologice și a produselor tradiționale

● Înființarea Laboratorului național pentru certificarea produselor ecologice și tradiționale.

● Realizarea unor centre de informare pentru producători privind facilitățile acordate.

● Elaborarea de reglementări privind încurajarea activităților agricole și nonagricole în scopul garantării veniturilor, menținerii tradițiilor, evitarea migrației și asigurarea unor produse de calitate destinate, cu preponderență, pieței naționale.

13. Reforma instituțională a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și a instituțiilor din subordine

Eficientizarea activității structurilor aflate în minister și a instituțiilor din subordinea și coordonarea acestuia. Extinderea atribuțiilor Agenției Domeniilor Statului privind politica de comasare a terenurilor prin participarea activă pe piața funciară. Întărirea rolului organizațiilor profesionale, îmbunătățirea și permanentizarea dialogului. Înființarea unui departament de industrie alimentară și politici comerciale în cadrul MADR.

14. Facilități pentru fermierii români

● Eliminarea impozitului pe terenurile agricole lucrate.

● Impozit zero pentru tractoare și utilaje agricole.

● Cadastrarea, de către stat, a tuturor terenurilor agricole până în anul 2020.

15. Program de Măsuri legislative pentru sectorul agricol

● Revizuirea legislației din agricultură cu privire la achiziționarea terenurilor.

● Revizuirea legislației din agricultură în vederea îmbunătățirii acesteia și a eliminării reglementărilor paralele – Codul Agriculturii.

● Simplificarea legislației și a procedurilor privind formele de sprijin din agricultură pe principiul „o singură cerere la o singură instituție“.

● Îmbunătăţirea legislaţiei cu privire la trasabilitatea produselor agroalimentare.

● Realizarea unui sistem unitar de monitorizare a produselor intrate pe piaţa de consum care să facă posibilă eliminarea din „faşă“ a produselor contrafăcute sau neconforme care pot afecta sănătatea consumatorului.

● Crearea de fonduri mutuale agricole pentru stabilitatea veniturilor în cazul volatilității prețurilor la produsele agricole sau a produselor înregistrate.

● Revizuirea cu celeritate a legislației referitoare la managementul ambalajelor, ecarisaje și dejecții.

Revista Lumea Satului nr. 2, 16-31 ianuarie 2017 – pag. 10-12

Apa reprezintă unul dintre elementele indispensabile pentru agricultură. Știința modernă a reușit să creeze grădini fără pământ sau fără soare, acestea fiind suplinite prin diverse mijloace. Dar fără apă nu poate exista nicio cultură. Din acest motiv, transportul apei acolo unde este nevoie a constituit o preocupare constantă a agricultorilor.

De-a lungul timpului au fost create tot felul de sisteme de irigații. Ca forță motrice au fost folosite energia vântului, a aburului, electricitatea sau, pur și simplu, energia umană sau a animalelor, în funcție de zonă și perioadă. Dar iată că un locuitor al Țării Oașului s-a gândit să folosească forța apei pentru a face să funcționeze un sistem de irigații.

Apa, cărată cu forța apei

Viorel Păcuraru locuiește în Ilba, județul Maramureș. De meserie este instalator sanitar, dar dintotdeauna i-a plăcut ca, în timpul liber, să mai meșterească câte ceva. Dar meșterelile sale au fost toate cu scopul de a-și face viața mai ușoară. Și așa se face că, în urmă cu mai mulți ani, s-a gândit cum ar putea face să scoată mai ușor apa din fântână. Până la urmă a găsit soluția: a creat o pompă puțin mai mare decât un borcan, dar foarte eficientă. „Este o pompă excentrică“, spune inventatorul. „Aceste pompe sunt foarte bune pentru că sunt rezistente și au eficiență mare“, consideră el.

Pompa a montat-o la fântână și a folosit-o multă vreme astfel. Antrenarea ei se făcea manual, cu o manivelă. Și astfel apa ajungea în găleată cu un efort minim.

În anul 2011 lui Viorel Păcuraru i-a venit o idee nouă. În loc de manivelă a fabricat o roată cu palete, care să antreneze pompa, iar roata în sine să fie învârtită de apă. Mișcarea este transmisă pompei printr-un lanț. Pompa în sine, cu tot cu roată, a fost montată pe un cadru metalic, înalt de aproximativ cinci metri. Întreg ansamblul a fost fixat pe un ponton improvizat, mai degrabă o plută, ancorat pe Someș. Și, așa cum se aștepta inventatorul, a funcționat impecabil, o vară întreagă. Practic, roata cu palete este învârtită de curentul râului. Mișcarea este transmisă pompei, al cărui sorb este plasat sub ponton. Apa este urcată până în vârful cadrului metalic, iar de-acolo este trimisă prin țevi sau furtune oriunde este nevoie de ea. Sistemul nu are nevoie de supraveghere și poate funcționa neîntrerupt atâta vreme cât râul curge. Singura condiție este ca adâncimea apei să fie de cel puțin 50 cm. Distanța minimă la care poate fi transportată apa este de 500 de metri.

Investitorii lipsesc

Invenția a fost brevetată la OSIM și a funcționat în fiecare vară pe Someș, în Ilba. „Toți cei care or văzut-o cum lucră or fost încântați“, spune Viorel Păcuraru, în dulcele grai al Țării Oașului. Dar, în afară de încântare, nimeni n-a mai făcut nimic. Inventatorul consideră că realizarea sa ar putea constitui un instrument deosebit de util horticultorilor care au grădini, livezi, solarii sau vii, ba chiar și fermierilor cu culturi mari, aflate în apropierea unor cursuri de apă. Așa cum spuneam, nu este nevoie de râuri mari, astfel încât zona unde este posibilă utilizarea instalației este foarte largă.

Diligențele lui Viorel Păcuraru pe lângă Direcția Agricolă a Județului și pe lângă Consiliul Județean au rămas fără rezultat. Acum se gândește că poate, totuși, se va găsi un întreprinzător împreună cu care să poată trece la perfecționarea și, apoi, la producția de serie a instalației. „Nu ar fi nevoie de mai mult de 2.000 RON pentru a face lucrul acesta“, a socotit inventatorul.

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 24, 16-31 decembrie 2016 – pag. 18

Miercuri, 17 august 2016, la sediul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), ministrul Achim Irimescu, alături de secretarii de stat Daniel Botănoiu şi Daniela Giurcă, au avut o întâlnire de lucru cu Organizaţiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI) şi cu preşedintele Ligii OUAI-urilor, Viorel Nica. La şedinţă au participat şi directorul general al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, Eugen Popescu, directorul general al Autorităţii de Management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, Dana Rebega, directorul general al Agenţiei Naţionale de Îmbunătățiri Funciare, Florin Ionuţ Barbu, alături de experţi ai MADR.

Întâlnirea a avut ca scop stabilirea măsurilor necesare accelerării absorbției fondurilor europene puse la dispoziția organizațiilor de îmbunătățiri funciare prin submăsura 4.3 - irigații (Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice - Componenta infrastructura de IRIGAȚII) din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020.

În introducere, ministrul şi-a exprimat regretul că în ciuda faptului că erau pregătite pentru a fi irigate 385.000 hectare, în 2016, s-au irigat în jur de 150.000 hectare, dorind totodată să afle care sunt cauzele pentru care nu au existat solicitări pentru irigat din partea fermierilor, în zonele unde era posibilă operaţiunea.

În altă ordine de idei, ministrul a încercat să afle de la reprezentanţii OUAI-urilor de ce nu există interes pentru depunerea de proiecte pe submăsura 4.3 – componenta irigaţii. „Întrucât sunt fonduri europene disponibile, ne dorim să construim un sistem care să acopere o arie cat mai mare, referindu-ne aici la infrastructura secundară, iar banii europeni disponibili prin PNDR 2014-2020 – Submăsura 4.3 – „Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice” – componenta irigații - să fie cât mai bine utilizaţi pentru a veni în sprijinul a cât mai multor beneficiari”, a menţionat ministrul Irimescu în cadrul discuţiilor.

La rândul lor, fermierii au amintit o parte din problemele cu care se confruntă în realizarea proiectelor prin PNDR 2014-2020, venind cu exemple concrete din Ghidul Solicitantului pentru 4.3 – îndeosebi Anexa 6 – care, potrivit fermierilor, nu acoperă nevoia reală a României. Conducerea MADR a ascultat problemele expuse de cei prezenţi în sală şi le-a sugerat acestora să transmită propuneri concrete care vor fi analizate la nivel de experţi în cadrul Ministerului, pentru a veni în sprijinul fermierilor. De altfel, MADR – ANIF – AFIR şi reprezentanţii OUAI-urilor lucrează la îmbunătăţirea acestei Anexe, astfel încât să poată fi acoperită nevoia reală a României referitoare la sistemele de irigaţii din infrastructura secundară.

De asemenea, reprezentanţii OUAI-urilor au arătat că lipsa echipamentelor şi a utilajelor pentru irigat, canalele colmatate sunt alte probleme care îi împiedică să irige terenurile, deşi acestea se află în zonele amenajate pentru irigat.

Pentru creșterea suprafețelor care se irigă se analizează posibilitatea operaționalizării unei scheme care are ca scop acordarea de ajutoare de minimis Organizațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigații și/sau Federațiilor de Organizații ale Utilizatorilor de Apă pentru Irigații, care aplică irigații pe suprafețe agricole aflate în amenajări. Măsura are în vedere compensarea costurilor cu serviciile prestate de către Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, respectiv pentru energia electrică consumată și apa pentru irigații livrată până la stațiile de punere sub presiune ale beneficiarilor.

Sursa: madr.ro

În urmă cu puțin timp am fost prezenți la Ziua Câmpului, organizată la Agrichim Fetești. Cu ocazia acestui eveniment l-am provocat pe Viorel Nica, președintele Ligii Utilizatorilor de Apă pentru Irigații din România, la o discuție despre reabilitarea sistemului de irigare. Un subiect delicat, care a stârnit multe polemici și dispute de-a lungul timpului.

Potrivit domniei sale, în România ANIF-ul deține infrastructura principală pentru 800.000 de hectare pe care le poate pune în funcțiune. Există însă condiția ca fermierii să fie organizați în OUAI-uri și să își modernizeze infrastructura de irigat. Un alt impediment, spune dl Nica, este Anexa 6.

„În luna septembrie anul trecut a apărut printre criteriile de selecție o nouă cerință, și anume Anexa 6. Aceasta, de care știe toată lumea începând cu prim-ministrul și până la ultimul fermier, trebuie reevaluată și extinsă pentru că îi împiedică pe fermieri să înființeze noi OUAI-uri. În plus, organizațiile deja existente care au modernizat infrastructura, dar care nu sunt în zone fiabile nu pot depune proiecte. În urma discuțiilor cu fermierii, ISPIF a realizat o variantă extinsă a Anexei 6 care prevede mărirea suprafeței viabile de la 800.000 de hectare până la 1.700.000 de hectare. Însă Bruxelles nu și-a dat încă acordul pentru extinderea ei, iar noi suntem în momentul de față într-o mare nebulozitate.“

Legat de fondurile destinate sistemelor de irigații, Viorel Nica spune că în noiembrie 2015 s-a aprobat, ca lege organică, acordarea a peste 1 miliard de euro pentru modernizarea infrastructurii Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare. De asemenea, pentru modernizarea echipamentelor la OUA-uri și a stațiilor de punere sub presiune s-au cheltuit pe Măsura 125 aproximativ 138 de milioane de euro nerambursabili. Dl Nica spune că avem la dispoziție peste 400 de milioane de euro nerambursabili pe Măsura 43 „și totuși stăm la rând cu depunerea proiectelor din cauza Anexei 6. Ministerul Agriculturii ar trebui să forțeze un pic nota și, cu sprijinul prim-ministrului, această problemă să ajungă pe masa cui trebuie.“

„Mulți privesc irigațiile ca pe un moft, însă prin irigații completezi necesarul de apă al culturilor astfel încât să obții producția planificată. Spre exemplu, pentru a obține o producție de 15 tone de boabe la hectar, porumbul are nevoie din luna iunie până în august de peste 1.500 de litri de apă pe m².“

Laura ZMARANDA

Revista Lumea Satului nr. 13, 1-15 iulie 2016 – pag. 22

În comparație cu vecinii din sud, Prahova nu este prin excelență județ agrar și nici nu dispune de foarte mult teren arabil (143.225 ha arabil, din 269.429 ha total agricol). Dar chiar și așa redusă cum este suprafața, înainte de 1989 mare parte din ea era irigabilă fie prin intermediul sistemelor/amenajărilor zonale, fie prin cele naționale. Vechii ingineri vorbesc despre capacități de udare pentru 40-50.000 ha.

În privința suprafeței irigate, lucrurile sunt confuze. La nivelul anului 2000 se vorbea despre existența unor amenajări care ar fi putut acoperi 21.000 ha. În 2002 statistica MADR includea doar 9.781 ha irigabile în Prahova. După investiții guvernamentale în reamenajarea a două sisteme (Leaot și Drăgănești), datele oficiale arătau că suprafața irigată era, în 2002, de 5.229 ha, în 2006 – de 2.008 ha, iar în 2009 s-au încheiat contracte doar pentru 24,5 ha! Tot în 2009 oficialii de la Unitatea de Administrare Prahova din cadrul Administrației Naționale de Îmbunătățiri Funciare declarau că potențialul real de udare este de 4.676 ha. Datele sunt contrazise de MADR. În același an, în Proiectul de reabilitare și reformă a irigațiilor – analiza economică a sectorului de irigații, întocmit de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Regionale, Prahova este menționată cu amenajări pentru 7.693 ha. În 2016 suprafața pentru care s-a semnat cu ANIF, filiala teritorială Prahova – Ilfov, un contract multianual și sezonier este de 1.894 ha.

Sistem de irigații viabil pentru 7.693 ha

De fapt, județul nici nu contează în viziunea autorităților centrale. În Proiectul de reabilitare și reformă a sistemului de irigații – strategia investițiilor în sectorul irigațiilor, întocmit la nivelul MADR, în 2011 sistemele de irigații din Prahova considerate viabile pare că nu merită efortul unor investiții. De ce infrastructură dispune totuși agricultura județului? Sunt cinci sisteme mari și late: Iazul Morilor – 1.054 ha, Leaot - 2.507 ha, Ciorani – 1.055 ha, Movila Vulpii –1.841 ha (toate irigate gravitațional), Drăgănești-1.236 ha (irigații prin stații de pompare). În total, aceste sisteme acoperă 7.693 ha. Ar mai fi și un subsistem (Iazul Morilor Teleajen) pentru o suprafață mai mică, dar acesta n-a fost menționat în evidențe, iar un alt sistem prin pompare a încăput, nu se știe cum, cu acte cu tot, pe mâna unui investitor, care l-a pus la pământ. Teoretic se spune că, dacă mâine s-ar pune problema să se irige întreaga suprafață amenajată, sistemele pot fi puse imediat în funcțiune. Practic, lucrurile sunt mai nuanțate. De exemplu, canalul Leaot este colmatat pe cea mai mare parte din lungime (4 km numai pe teritoriul comunei Ariceștii Rahtivani). La un moment dat, Ariceștii Rahtivani fiind cea mai bogată comună din Prahova, cu al șaselea cel mai mare buget local (29,5 milioane de lei), incluzând în clasament și cele 14 orașe, s-a pus problema decolmatării și amenajării/dalării Leaotului pe lungimea care corespunde teritoriului administrativ. Ideea nu a mai prins viață, dar nici n-a fost explicit abandonată.

Totuși, în Prahova se irigă!

Și se irigă, în afara suprafețelor contractate, chiar și din amenajările deținute de ANIF. E adevărat, suprafețele sunt mici, în special cultivate cu legume, dar s-ar aduna, în satele cu tradiție în grădinărit (Ariceștii Rahtivani, Târgșoru Vechi, Filipeștii de Târg (Brătășeanca), Mănești, parțial Șirna etc.), câteva sute de hectare. În rest, în comunele în care locuitorii trăiesc exclusiv din legumicultură (Balta Doamnei, Olari, Puchenii Mari, Gherghița, parțial Bărcănești și Tomșani) fermierii și-au amenajat propriile sisteme de irigații și surse de apă pe suprafețe care ar cumula în jur de 1.000 ha. La acestea s-ar mai adăuga sistemele proprii de irigații pentru plantațiile noi de pomi și viță-de-vie, aproximativ 300-400 ha.

Maria BOGDAN

Revista Lumea Satului nr. 12,16-30 iunie 2016 - pag. 26

Legea nr. 269 din 2015 prevede că Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va primi, în perioada 2016-2020, suma de 1,015 miliarde de euro pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigații. Documentul intră mai în amănunt și eșalonează pe ani alocările: în 2016, 145 milioane de euro, urmând ca în următorii 4 ani fondurile alocate să crească anual cu circa 17%, astfel încât, la final, să se atingă plafonul aprobat aferent programului de investiții multianual. Dar în lege există și o condiție pentru ca plățile să curgă: Guvernul să-și asume Strategia sectorului de irigații. În luna decembrie anul trecut, la aprobarea bugetului, strategia de fapt nu era gata, deci Guvernul nu avea ce să-și asume.

Totuși, în bugetul MADR pentru 2016 este alocată pentru modernizarea infrastructurii de irigații suma de 135,8 milioane lei. Facem un mic calcul: 135,8 milioane de lei, față de 145 milioane de euro (638 de milioane de lei, la un curs de 4,4 / euro), valoare promisă prin Legea nr. 269, reprezintă 21,28%. Așadar, marea strategie națională 2016-2020 privind reabilitarea infrastructurii principale de irigații pleacă din start cu motoarele turate la un sfert. Există însă și o explicație, dacă e să ne împiedicăm în justificări. Ea a fost oferită în comisiile reunite de agricultură ale Senatului și Camerei Deputaților, la dezbaterea bugetului, de secretarul de stat în MADR, Sorin Radu: „S-a aprobat Legea irigațiilor. Dispunem în buget de o sumă de 135 de milioane de lei. Acum este în curs de finalizare strategia de îmbunătățiri funciare (...) Ulterior adoptării acesteia, odată cu stabilirea obiectivelor de investiții, vor fi alte etape premergătoare lucrărilor efective, acele studii de prefezabilitate, de fezabilitate, care sunt și ele consumatoare de timp. Acesta este motivul pentru care nu am alocat în buget o sumă mai mare; ar exista riscul în mod obiectiv ca ea să nu poată fi consumată în totalitate în anul 2016.“

Planuri mărețe; așteptăm rezultatele

Dacă ar fi să ne luăm după aceste precizări, întrebarea noastră adresată ANIF referitoare la modul în care vor fi folosiți cei 135,8 milioane de lei în 2016 (despre ce investiții este vorba, în ce zonă/arie/localitate se vor desfășura lucrările majore, ce suprafață deservesc sistemele reabilitate, cine anume le va reabilita și suma care se va cheltui cu aceste proiecte) nu și-ar mai avea sensul. Adică mare parte din bani se vor consuma cu „acele studii de prefezabilitate, de fezabilitate“ și mai puțin pe lucrări efective. Răspunsul oferit este, de altfel, destul de comprimat / rezervat / evaziv, motiv pentru care-l vom reproduce în mare parte: „Pentru anul bugetar 2016 au fost alocate fonduri în valoare de 135,8 milioane de lei pentru modernizarea infrastructurii de irigații. În principal este vorba despre amenajările de irigații pe care au fost constituite Organizații ale Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI) şi care au accesat Măsura 125 – Reabilitarea infrastructurii secundare de irigații. Aceste amenajări sunt dispuse cu precădere în Lunca Dunării. Infrastructura principală de irigații care va fi reabilitată/ modernizată cuprinde cca 1,2 milioane ha corespunzând amenajărilor pe care sunt constituite OUAI-uri care au accesat Măsura 125, urmând ca și alte amenajări să fie reabilitate odată cu accesarea Măsurii 4.3 – Reabilitarea infrastructurii secundare de irigații de către OUAI-uri. Cu ajutorul investițiilor derulate prin acest program se va putea ajunge la o suprafață reabilitată de până la 2 milioane ha. Sumele care vor fi cheltuite în acest scop sunt prevăzute, de asemenea, în Legea nr. 269/2015, atribuirea execuției lucrărilor urmând a fi făcută conform legislației în vigoare.“ Lămuritor, nu?

Maria BOGDAN