Pe măsură ce populația globală continuă să crească și se estimează că va atinge aproximativ 10 miliarde până în anul 2080, agricultura se află la răscrucea uneia dintre cele mai mari provocări din istoria omenirii: aceea de a hrăni mai mulți oameni, protejând în același timp planeta.

Fermierii sunt supuși unei presiuni constante de a produce mai mult folosind mai puține resurse, fiind totodată afectați de variabilitatea climatică, care influențează reziliența culturilor și profitabilitatea

La MĂR – se va aplica un tratament după recoltarea fructelor împotriva rapănului, făinării, moniliozei, bolilor de scoarță și colet, focului bacterian, păduchelui din San-Jose, păduchelui lânos,  acarieni, afide, insecte defoliatoare şi minatoare.

La PĂR și GUTUI – se va aplica un tratament după recoltarea fructelor împotriva rapănului, moniliozei, bacteriozei, bolilor de scoarță și colet, focului bacterian, păduchelui din San-Jose, păduchelui lanos, acarieni, afide, psilide, insecte

Rapița a jucat de mult timp un rol esențial pentru fermierii români și a devenit o cultură populară chiar și în condiții de secetă, datorită profitabilității stabile, cererii ridicate pe piețele de export și flexibilității agronomice.

Mai mult, în 2025, fermierii români au recoltat aproximativ 2,8 milioane de tone de rapiță, menținând poziția țării printre primii cinci producători din Uniunea Europeană, conform datelor oficiale furnizate de autorități în luna septembrie¹.

Se estimează

Controlul buruienilor în culturile de cereale continuă să fie una dintre cele mai presante provocări pentru fermieri, deoarece speciile competitive reduc producțiile, compromit calitatea recoltei și amenință productivitatea solului pe termen lung. În același timp, modelele meteorologice tot mai variabile cer soluții care să fie nu doar eficiente, ci și sustenabile, pentru a produce mai mult cu resurse mai puține.

Fermierii asigură viabilitatea pe termen lung a terenurilor lor prin