Dezvoltarea fermei zootehnice începe cu investiția în genetică

Raul Bereczki este inginer de mediu și crescător de vaci din rasa Aberdeen Angus. Începând cu anul 2012 a vizitat ferme de Aberdeen Angus din US, UK/Scoția, Irlanda, Germania, Cehia, Austria, Africa de Sud, chiar și din Australia și a observat cât de bine se poate adapta această rasă la condițiile pedoclimatice diferite din aceste țări și regiuni. Ca urmare, în 2015 a pus bazele propriei ferme în localitatea Meziad, județul Bihor.

În momentul de față, principala prioritate a crescătorului este investiția în genetică, iar în acest sens în fermă se derulează un program de însămânțare artificială bazat pe genele unor reproducători de top.

Sunt necesare condiții minime de organizare și infrastructură

În anul 2015 a achiziționat primele cinci exemplare pe care le-a integrat într-o fermă de vaci de lapte a unui prieten și spune că din această experiență a reușit să înțeleagă multe lucruri legate de adaptabilitatea și nevoile lor.

„În 2017 ne-am stabilit la locația actuală și am achiziționat alte 14 exemplare și un taur. Animalele aveau certificate de origine, fapt ce a avut o contribuție benefică pentru început deoarece astfel am primit subvenții, conform normelor în vigoare de la acea vreme. Taurul Simba pe care l-am folosit atunci avea un profil genetic care promitea mult conform fenotipului său și asta ne-a ajutat să dezvoltăm animale cu caracteristici Angus extraordinare, cu o structură a carcasei foarte bine dezvoltată, cu un corp lung și adânc. Era exact ce ne trebuia la acel moment, fapt pentru care am reținut o întreagă generație de vite de la acest taur, exemplare care sunt și azi în ferma noastră. În prezent avem 17 mame reproducătoare, 1 taur reproducător și vițeii din fătările din anul în curs 2021.“

Crescătorul din Meziad spune că motivele pentru care a ales să crească această rasă sunt multe, dar că cele mai evidente au legătură cu sistemul de creștere extensiv care permite creșterea și întreținerea acestei rase în condiții minime de organizare și infrastructură (adică un adăpost rustic și acces la apă) și nivel de muncă fizică mai scăzut decât la vacile de lapte (o familie formată din doi sau trei membri este suficientă pentru a întreține un efectiv de 20 de mame și un taur. Această alegere are și o rațiune economică, și anume costuri de întreținere reduse.

„Noi ținem animalele libere pe pășune la păscut pasiv ad libidum, adică după nevoia lor și cât doresc, din luna mai până în decembrie. În această perioadă ele vor pășuna în sistem rotațional; o pășune de aproximativ 25-30 ha este împărțită în 5-6 țarcuri, iar prin observație putem decide când este momentul să le introducem în țarcul următor. Din luna decembrie până în mai ținem animalele în zona adăpostului, pe un perimetru restrâns, dar tot libere, unde au acces la hrană și apă. Hrana lor este formată din iarba de pe pășune în perioada pășunatului, iar pe timp de iarnă din baloți de iarbă uscată, (o rețetă de iarbă semănată). Le hrănim și cu siloz de porumb. Avem pășune proprietate privată, iar hrana pentru iarnă este cultivată pe terenurile proprii. Administrăm aproximativ 30 ha de pășune și 12 ha de teren arabil.“

Un program AI care să țină pasul cu valorile genetice contemporane

Potrivit interlocutorului nostru, în 2021 a demarat un program de inseminare artificială care să permită fermei sale să țină pasul cu valorile genetice contemporane.  Astfel va reuși să identifice gene de la tauri valoroși la nivel internațional (exemplare precum SAV America 8018 sau tauri din ferme de genetică recunoscute, precum Quaker Hill , Poos, Montana CC). Astfel de tauri au valori stabile și foarte prezente, iar prin programul AI poate insemina juninci și mame mature din fermă cu scopul de a obține ulterior produși cu valori genetice îmbunătățite.

„Anul acesta, spre exemplu, am folosit un taur Aberdeen Angus care are valori foarte bune și stabile în direcția următoarelor gene: fătări ușoare, greutatea mică a fătului la fătare, valori foarte bune ale ugerului, astfel vom avea mame ce vor putea susține alăptarea pe termen lung și, în consecință, vițeii vor fi mai bine dezvoltați și vor exista indici foarte buni de valorificare a energiei și hranei, valori excelente pentru carcasă. În fiecare an, în funcție de observațiile pe care le facem, vom alege pentru acest program tauri cu gene care să completeze profilul genetic prezent în cireadă, care să stabilizeze sau să îmbunătățească valorile pentru profilul genetic al grupului de mame reproducătoare.“

HW Black B, taurul prezent acum în ferma de la Meziad, este un produs al Fermei HW Netherton Angus Scotland și a fost obținut prin procedura de transfer embrionar, din mama Rawburn Black Beauty și tatăl Rawburn Boss Hog.

„Profilul genetic al lui Black B este cu siguranță cel mai echilibrat al unui taur Aberdeen Angus care a plecat vreodată din Scoția în Europa de Est. Sigur că nu ne putem compara cu țări precum Cehia, Austria, Germania, Franța, Spania, care au o piață mult mai bine dezvoltată în jurul acestui domeniu și care își permit să investească mai mult și mai des în genetică deoarece se adresează unei piețe mult mai stabile a acestor produse de delicatese culinare. Dar avem speranțe că și la noi se va dezvolta gustul pentru aceste produse.“

„În acest moment dezvoltăm calitatea genetică a efectivului, prin selecția genetică și montele realizate prin montă naturală și dirijată. Ulterior vom selecta pentru reproducție femelele și vițeii masculi care corespund programului de dezvoltare coordonat de către Asociația Aberdeen Angus. Vițeii care nu se încadrează programului, dar și obiectivelor fermei noastre vor fi direcționați către programul de îngrășare și abatorizare“, ing. Raul Bereczki

„Vițele selectate pentru montă, pe criteriul de dezvoltare corporală și fenotip, vor fi supuse unui control al pelvisului la vârsta de 14-16 luni și cele care sunt considerate apte pentru o fătare ușoară vor fi apoi integrate în programul AI pentru dezvoltarea efectivului propriu.“ – Ing. Raul Bereczki

D.Z.