Specializarea fermelor va reduce dependența de materialul biologic importat

Pentru a exista o specializare a unităților, spune Iacob Lelior, directorul general al Agenției Naționale pentru Zootehnie, este nevoie de acte normative elaborate de Ministerul Agriculturii, acte care să confere coerență. Iar măsurile în acest sens, completează domnia sa, trebuie duse până într-acolo încât să reducă dependența României de materialul biologic din străinătate.

Să mizăm pe rasele românești

Potrivit directorului general al ANZ, România stă bine la capitolul efective de animale. În momentul de față țara noastră are aproximativ 14 milioane de ovine și 2 milioane de bovine, din care un milion sunt vaci pentru lapte. „Avem rase autohtone foarte bine adaptate condițiilor de creștere și exploatare, care de fiecare dată au adus bunăstare fermierilor români. Ovinele și albina carpatină, spre exemplu, sunt două specii care și-au păstrat însușirile de acum 2.000 de ani, de pe vremea dacilor. Ciobanii români mizează, în general, pe rasa Țurcană, cu toate varietățile care există, și care deține o pondere de aproape 80% din totalul efectivelor de oi. Rasa Țurcană, de asemenea, este foarte bine consolidată genetic și este adaptată de la Dunăre până în vârful muntelui. Avem și rasa Merinos, Țigaie, Karakul care predomină în zona de nord a României. Fiecare rasă trebuie crescută acolo unde a fost formată. La vacile de lapte ponderea cea mai mare o deține Holstein, rasă din care avem exemplare deosebite ce exprimă rezultatele obținute în zootehnie la producția de lapte.“ Iacob Lelior completează spunând că, aplicând noile tehnologii, fermierii români au reușit să aducă un progres genetic zootehniei, iar crescătorii de animale care au beneficiat de ajutoarele de minimis pe care le-a oferit Ministerul Agriculturii au achiziționat repro­ducători de înaltă valoare genetică, berbeci, țapi și juninci care să populeze și să dezvolte fermele mici și mijlocii.

Continuitate și stabilitate legislativă

Totuși un pericol planează asupra raselor românești. Importul raselor străine poate amenința patrimoniul genetic național.

„Rasele aduse din străinătate sunt bune, dar merg pe generații foarte scurte, de aceea trebuie folosite la încrucișări cu rasele autohtone pentru obținerea metișilor de primă generație. Constatăm din expe­riențele fermierilor că rasele aduse din afara României nu reușesc să se adapteze foarte bine la condițiile pedoclimatice, iar fermierii care recurg la astfel de investiții au ajuns la concluzia că pierd niște bani. De aceea, sectorul creșterii ovinelor, caprinelor și bovinelor are nevoie de o continuitate și de o stabilitate legislativă. Astfel, spune directorul ANZ, România va putea reduce dependența de importurile de material biologic. Noi trebuie să ne păstrăm rasele autohtone, moștenite de la străbuni. Nu putem renunța la ele. Principalul proiect al Agenției Naționale pentru Zootehnie este acela de a fi alături de fermieri, de a le crea posibilitatea să producă ieftin și să le deschidem piețele interne și internaționale ca să își vândă marfa. Asta este principala nevoie a fermierilor români. Au dificultăți cu vânzarea mărfii și consolidarea pe filiera de produs. Este problema care trebuie rezolvată în viitorul apropiat de către Ministerul Agriculturii.“

Laura ZMARANDA

Revista Lumea Satului nr. 8, 16-30 aprilie 2017 – pag. 32