Succesul fermierilor poate depinde în mare măsură de protecția corespunzătoare și eficientă a semințelor în momentul însămânțării. Aceste măsuri preventive pot furniza baza pentru o recoltă bună și o agricultură de succes în acest an, astfel încât fermierii ar trebui să aleagă cu atenție soluțiile de tratament al semințelor în care investesc.

Tehnologia aplicată semințelor implică tratarea industrială, controlatăa acestora, astfel încât produsul de protecție nu este aplicat în câmp. Conținutul scăzut de substanță activă și suprafața de aplicare bine țintită reduc impactul asupra mediului pe suprafața solului sau a insectelor benefice. În acest fel, tehnologia poate contribui la reducerea amprentei ecologice a agriculturii, în conformitate cu strategia „De la fermă la furculiță” a Comisiei Europene din 2020 de a reduce utilizarea produselor de protecția culturilor cu 50% în Uniunea Europeană până în 2050.

Compania internațională de cercetare și dezvoltare în agricultură Corteva Agriscience dezvoltă tehnologii aplicate semințelor care protejează eficient semințele împotriva patogenilor și dăunătorilor încă de la momentul însămânțării și în stadiile incipiente, conferindu-le vigurozitate suplimentară, uniformitate și, în cele din urmă, maximizând productivitatea. În plus, utilizarea tehnologiilor aplicate semințelor protejează sănătatea solului, rezultând culturi mai sănătoase și contribuind la dezvoltarea și menținerea practicilor agricole durabile.

Tehnologia LumiGEN™ este o soluție integrată de tratament a semințelor dezvoltată exclusiv pentru semințele Pioneer® deținute de Corteva, care susține relația sol-plante printr-o rețea de rădăcini mai puternică, îmbunătățind toleranța la stres și creșterea mai rapidă a culturilor. Prin urmare, în România, tehnologia reușește să diminueze riscurile de producție și să ajute tânăra plantă să se dezvolte armonios pentru culturile de porumb, floarea-soarelui și rapiță. De exemplu, fungicidul Lumisena™ 200 FS protejează culturile de floarea-soarelui chiar și în cele mai dificile condiții, substanța activă oxathiapipiprolin având un spectru larg de activitate fungicidă. În plus, insecticidul Lumiposa® 625 FS oferă un control excelent al  dăunătorilor, protejând tinerele plăntuțe și asigurând un start foarte bun al culturii.

Tehnologiile LumiGEN™ oferă culturilor protecția de care au nevoie în stadiul incipient, fiind baza pentru recolte bogate. Acest standard inovator în tratamentul semințelor le permite fermierilor să-și maximizeze productivitatea,profitabilitatea și să se adapteze cerințelor alimentare, cultivând plantele necesare astăzi și pentru generațiile viitoare. În plus, semințele tratate în sistem industrial sunt mai sigure pentru operatori, utilizatori și minimizează impactul asupra sănătății fermierilor.

Cosmin Iancu, fermier și manager la SC PICMAR PROD, a explicat beneficiile tehnologiei: „Am decis să folosesc tehnologia LumiGEN™ pentru culturile de floarea-soarelui, având ca obiectiv răsărirea uniformă, protecția și vigurozitatea de la început. Lumisena™ 200 FS a oferit protecție plantelor  de floarea-soarelui în stadiul incipient și mi-a dat un control bun asupra Plasmopara halstedii, demonstrând o productivitate mai bună și culturi mai puțin sensibile la stresul climatic”.

Corteva își îmbunătățește continuu tehnologia, angajându-se să ofere fermierilor soluții și tehnologii care să-i ajute să ofere o protecție superioară culturilor. Astfel, fermierii români sunt mult mai avantajați în ceea ce privește dezvoltarea și protecția culturilor, iar tehnologiile aplicate semințelor îi ajută să-și maximizeze productivitatea și rentabilitatea pentru un viitor durabil în agricultură.

Autor: Jean Ionescu, Country Leader pentru România și Republica Moldova la Corteva Agriscience

O serie de evenimente, dezvoltate în parteneriat cu Financial Times Live, au drept obiectiv furnizarea de recomandări practice pentru factorii de decizie din sfera agriculturii și a producției alimentare sustenabile.

Corteva Agriscience a confirmat noile sale angajamente privind sustenabilitatea și R&D. Compania se angajează ca, până în 2025, fiecare soluție nouă din oferta sa să îndeplinească criteriile de sustenabilitate. În plus, compania alocă peste 1,3 miliarde USD sferei R&D, în 2023, și crește acest tip de investiții cu opt procente din vânzările nete anuale, până în 2025.

Acest anunț a fost catalizatorul pentru lansarea unei noi serii de evenimente, începând cu septembrie 2023, în parteneriat cu Financial Times Live. Seria de evenimente „Growing for Good“ va explora idei practice și de actualitate în ceea ce privește asigurarea unui viitor sustenabil și prosper pentru agricultura europeană. 

Seria „Growing for Good“ va avea în program discuții la nivel înalt și oportunități de schimb de cunoștințe pentru industria alimentară superioară, liderii inovatori din sectorul agricol și alte părți interesate. Temele discuțiilor vor include modul de promovare a transformării agriculturii, aspect subliniat în Pactul verde european, luând, totodată, în considerare nevoile întregului lanț alimentar.

Teresa Babuscio, Șeful Departamentului pentru afaceri guvernamentale și industriale EMEA la Corteva Agriscience, a declarat:

„Progresul în evoluția către zero emisii necesită politici care iau în considerare nevoile și provocările eterogene cu care se confruntă diverși membri, de-a lungul lanțului de aprovizionare cu alimente. Doar prin implicarea și colaborarea cu colegii noștri putem explora aceste idei și prezenta soluții inovatoare și incluzive, cu scopul de a promova transformarea sustenabilă în agricultură. Obiectivul nostru principal este facilitarea înțelegerii și, ulterior, promovarea unor soluții pe care să le dezvoltăm împreună.“

Prin inițiativa „Growing for Good“, Corteva Agriscience urmărește să valorifice înțelepciunea colectivă, experiențele și spiritul inovator ale comunității agricole și produselor alimentare și să ofere factorilor decizionali recomandări concrete privind nevoia de a susține transformarea sustenabilă.

Această serie cuprinde patru evenimente circulare, care se întrepătrund, pentru a adresa pilonii-cheie ai Pactului verde și ai strategiei „de la fermă, la consumator“, din perspectiva industriei alimentare, a comerțului cu produse agricole și a fermierilor. Acestea vor fi urmate de o ceremonie de închidere, în care concluziile evenimentelor vor fi folosite pentru a dezvolta recomandări tangibile și practice pentru factorii de decizie.

• BASF conduce transformarea către creșterea sustenabilității cu soluții inovatoare pentru materii prime, procese și produse.
• Biotehnologia albă folosește microorganismele pentru a concepe produse care economisesc resursele și sunt prietenoase cu mediul înconjurător, dintr-o varietate de materii prime.
• Cercetarea de bază în domeniul biodegradării accelerează dezvoltarea materialelor durabile.

La BASF, inovația și sustenabilitatea sunt inevitabil conectate. Cercetătorii din întreaga lume lucrează la soluții inovatoare pentru a folosi surse alternative de materii prime și pentru a dezvolta procese de producție și produse ecologice. Proiectele actuale de cercetare și exemplele de inovații pentru diferiți pași ai lanțului valoric au fost prezentate de dr. Melanie Maas-Brunner, membru al Consiliului Director Executiv al BASF SE și Chief Technology Officer, împreună cu oameni de știință, în cadrul conferinței de presă BASF Research. Evenimentul s-a concentrat pe tehnologiile în care microorganismele contribuie la creșterea durabilității.

Platforma unică de cercetare și dezvoltare a BASF servește drept punct de plecare pentru dezvoltarea de soluții chimice durabile. „În ultimii ani, am adaptat sistematic această platformă la nevoile clienților noștri“, a spus Maas-Brunner. BASF are aproximativ 10.000 de angajați care lucrează în cercetare și dezvoltare în întreaga lume. În 2021, compania a investit aproximativ 2,2 miliarde de euro în dezvoltarea de produse durabile și noi domenii tehnologice. „Extinderea competențelor reprezintă, pentru noi, o sarcină permanentă“, a spus Maas-Brunner. Printre exemple se numără generarea de hidrogen fără CO2, electrificarea proceselor de producție și promovarea economiei circulare, precum și utilizarea de noi surse de materii prime și folosirea instrumentelor digitale cu și mai multă eficiență.

Investițiile în cercetare și dezvoltare își arată rezultatele; drept dovadă, produsele pe care BASF le-a introdus pe piață în ultimii cinci ani au generat vânzări în valoare de peste 11 miliarde de euro. În cadrul industriei chimice, BASF deține o poziție de lider în ceea ce privește numărul și calitatea brevetelor sale. „Sunt deosebit de fericit că, în 2021, 45% dintre cererile noastre de brevet au fost legate de inovații, cu un accent deosebit pe durabilitate, iar această tendință este în creștere“, a spus Maas-Brunner. Și pe termen lung compania dorește să-și crească vânzările și câștigurile din produse care aduc o contribuție semnificativă la sustenabilitate.

„Multe dintre tehnologiile care vor permite o societate neutră din punct de vedere climatic nu au fost încă inventate“, a spus Maas-Brunner. Prin urmare, este important să depășim provocările viitoare prin deschiderea către tehnologii și încorporarea conceptelor tehnologice alternative. „Pentru a face acest lucru, avem nevoie de alianțe cu toți actorii din industrie, știință, politică și societate. Alianțele dintre companii și instituțiile legislative sunt deosebit de importante pentru că avem nevoie de condiții-cadru bune care să sprijine acțiunile noastre“, a spus Maas-Brunner.

Biotehnologia albă devine tot mai importantă

Datorită gamei sale extinse de competențe tehnologice, BASF poate dezvolta soluții inovatoare pentru chimie neutră din punct de vedere climatic. Biotehnologia albă devine o parte din ce în ce mai importantă a setului de instrumente BASF. „Acestea sunt instrumentele naturii; oamenii le folosesc de mult timp și le rafinează în mod constant“, a spus dr. Doreen Schachtschabel, vicepreședinte White Biotechnology Research la BASF. Microorganismele, precum bacteriile sau ciupercile, sunt implicate în aceste procese biologice, inclusiv fermentarea și bio-cataliza. Ei folosesc diverse materiale organice pentru a le transforma în produse finale complet diferite – spre exemplu vin, pâine sau brânză, dar și substanțe pentru industria chimică. „Biotehnologia albă a devenit una dintre tehnologiile cheie, care ne permite să producem folosind o varietate de materii prime într-un mod eficient, care economisește resursele și, cel mai important, este flexibilă“, a spus Schachtschabel.

Lista de substanțe chimice și produse pe care BASF le produce prin metodele biotehnologiei albe este extinsă: biopolimeri, ingrediente esențiale pentru alimentația umană și animală precum vitamine și enzime, produse de protecție a culturilor, arome și parfumuri, precum și enzime pentru detergenți și ingrediente cosmetice. În cinci din cele șase segmente ale BASF – Produse chimice, Materiale, Soluții industriale, Nutriție și îngrijire și Soluții agricole – compania produce deja peste 3.000 de produse asociate cu biotehnologia sau biodegradabile. În 2021, acestea au contribuit cu peste 3,5 miliarde de euro la vânzări, iar tendința este în creștere.

Pentru a dezvolta noi procese și produse, cercetătorii BASF lucrează cu numeroși parteneri academici și industriali externi. Bazele tehnologice și abordările sunt de obicei foarte asemănătoare, în ciuda proprietăților diferite ale moleculelor.

În primul rând, este identificat un microorganism adecvat care poate fi cultivat. În pasul următor, genomul este modificat, dacă este necesar, acționându-se asupra metabolismului în așa fel încât bacteria sau ciuperca să producă fie mai mult dintr-o anumită substanță, fie o moleculă complet nouă, cu proprietăți noi.

Apoi începe procesul biologic propriu-zis: microorganismele produc molecula țintă în volumele dorite, în condiții optime. Substanțele nutritive și elementele constitutive pot fi materii prime regenerabile, precum zahărul, dar și fluxuri de deșeuri, produse reciclate și molecule sintetizate chimic.

Digitalizarea este esențială pentru dezvoltarea de noi procese și produse. Nu este vorba doar despre a lucra mai eficient. „Fără biologie computațională, în special bioinformatică, nu am fi capabili să facem ceea ce reușim astăzi“, a spus Schachtschabel.

Dezvoltarea insecticidului InscalisTM arată cum chimia clasică și biotehnologia se pot completa reciproc. Primul pas în producerea acestui insecticid este procesul de fermentare. Produsul intermediar este, apoi, transformat într-un produs de protecție a culturilor finale, printr-un proces de producție bazat pe chimia clasică. „În acest caz, aducem împreună ce este mai bun din ambele lumi: prin combinarea fermentației cu sinteza chimică selectivă, procesul hibrid ne permite să producem un produs extrem de eficient și durabil, în mod eficient din punctul de vedere al costurilor“, a spus Schachtschabel.

În viitor, BASF va continua să se bazeze pe o fundație flexibilă și extinsă de materii prime și tehnologii. „Recunoaștem că biotehnologia, ingineria și chimia clasică, atunci când sunt integrate în mod optim, permit procese care sunt foarte eficiente, precum și sustenabile din punct de vedere economic și ecologic. Acest lucru va ajuta BASF să-și atingă obiectivele de sustenabilitate“, a spus Schachtschabel.

Carbonul gazos – sursă alternativă de materie primă

Pe lângă fermentarea clasică, ce se bazează, de obicei, pe materii prime regenerabile, BASF și firma americană LanzaTech lucrează împreună la procese speciale în care bacteriile folosesc surse gazoase de carbon, cum ar fi monoxidul de carbon și dioxidul de carbon, ca materie primă. Carbonul poate proveni din gazele reziduale de la oțelării, rafinării și fabrici chimice, dar și din deșeurile menajere gazeificate. „Ne dorim să valorificăm potențialul fermentației gazelor pentru a produce substanțe chimice, utile în lanțurile valorice chimice“, a spus prof. Michael Helmut Kopf, director Alternative Fermentation Platforms, în cadrul BASF. Unitățile de producție LanzaTech din China folosesc deja această tehnologie pentru a produce etanol și o altă fabrică din Belgia va fi în curând operațională. Cele două companii ar dori acum să producă alcooli superiori și alți intermediari folosind procese de fermentare a gazelor.

„Bacteriile noastre sunt special concepute astfel încât să poată transforma deșeurile de carbon într-o varietate de intermediari doriți“, a explicat dr. Sean Simpson, fondator și Chief Scientific Officer, LanzaTech. BASF, la rândul său, contribuie cu expertiza sa în chimie și tehnologia proceselor, precum și în intensificarea proceselor în acest proiect de dezvoltare. BASF proiectează, de asemenea, procesul de separare și purificare a produselor din sistemul de fermentație, astfel încât acestea să poată fi introduse în lanțurile valorice.

Există mai mult decât suficiente surse alternative de carbon în întreaga lume, care pot fi folosite pentru fermentarea gazelor. „Dar acest lucru va necesita o schimbare de mentalitate, pentru a permite proiecte cu caracter intersectorial – spre exemplu, conectarea industriei chimice cu fabricile de oțel sau cu firmele de gestionare a deșeurilor“, a spus Simpson. Disponibilitatea mai ridicată a unor astfel de surse alternative de materii prime va însemna mai puțină nevoie de materii prime fosile virgine pentru a produce substanțe chimice.

„Tehnologiile de gazificare a materialelor reziduale, fermentarea gazelor – împreună cu hidrogenul durabil și energia regenerabilă pentru sinteza produselor – și procesele eficiente de purificare a rezultatelor produselor pot, în viitor, să aducă o contribuție importantă la îmbunătățirea sustenabilității lanțurilor noastre valorice“, a spus Kopf, comentând potențialul tehnologiei.

Înțelegerea în detaliu a biodegradării

La BASF, bacteriile și ciupercile joacă un rol nu numai în producția de produse durabile. „Pentru noi, sustenabilitatea înseamnă, de asemenea, să cunoaștem exact cum și de ce microorganismele din mediu biodegradează produsele noastre după ce sunt folosite“, a spus profesorul Andreas Künkel, vicepreședintele Research Biopolymers în cadrul BASF. Biodegradarea înseamnă că microorganismele metabolizează molecule organice complexe în energie, apă, dioxid de carbon și biomasă.

Pentru a utiliza această metodă naturală și pentru a dezvolta produse complet biodegradabile este nevoie de o înțelegere fundamentală a chimiei și a proceselor biologice. Prin urmare, BASF și-a extins semnificativ activitățile de cercetare și dezvoltare referitoare la biodegradare, în ultimii 10 ani. „Acest subiect incredibil de complex poate fi abordat doar de către o echipă interdisciplinară“, a spus Künkel. El a subliniat importanța colaborării interne și externe cu clienții, universitățile și institutele de cercetare, cu care BASF a realizat experimente ample în laborator și în teren. „Ne uităm în detaliu la modul în care ar trebui să proiectăm materialele astfel încât produsele noastre să se biodegradeze în sol și în sisteme tehnice, cum ar fi instalațiile de compost și de tratare a apelor reziduale“, a explicat Künkel.

Un astfel de exemplu este folia biodegradabilă ecovio®. Este un produs certificat biodegradabil în sol și ajută fermierii să obțină recolte mai mari. După recoltare, stratul protector poate fi pur și simplu arat, iar microorganismele din sol îl vor descompune. Cercetătorii BASF au lucrat cu oameni de știință de la ETH Zurich pentru a examina cum și de ce această folie se biodegradează în sol – atât în laborator, cât și pe teren. Pentru a face acest lucru au dezvoltat noi metode de analiză care pot dovedi procesul de transformare biologică a carbonului din folia protectoare, în dioxid de carbon și biomasă.

O altă utilizare importantă a materialelor biodegradabile este reprezentată de ingredientele pentru detergenții de rufe, detergenții pentru mașina de spălat vase și cosmetice, care ajung în stațiile de epurare a apelor uzate la finalul ciclului de viață. Și în acest caz este esențial să înțelegem exact modul în care structura materialului influențează biodegradarea acestuia.

Pentru a extinde portofoliul de noi produse biodegradabile certificate, instrumentele digitale sunt o componentă importantă a muncii de cercetare. Cu colecția sa extinsă de date despre biodegradare, BASF poate dezvolta modele computerizate care să prezică într-un stadiu foarte incipient al dezvoltării produsului proprietățile și gradul de biodegradare a moleculelor și materialelor și, astfel, să permită adaptarea structurilor acestora în consecință. „BASF este un pionier și un lider în modelarea digitală a biodegradării predictive. Acest lucru este util atunci când cooperăm cu clienții pentru a dezvolta produse biodegradabile personalizate pentru o anumită aplicație“, a spus Künkel.

Prin procesele și produsele sale inovatoare, industria chimică aduce o contribuție importantă la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, iar echipa de cercetători de la BASF susține acest efort prin întreaga sa activitate. Exemple actuale de inovație din rețeaua de cercetare BASF pentru mobilitate și agricultură, cum ar fi lichidele de răcire inovatoare pentru mașini electrice sau noile tehnologii de aplicare de înaltă precizie în agricultură, au fost prezentate în cadrul conferinței pe tema cercetării de către dr. Melanie Maas-Brunner, membru al Consiliului Executiv de Directori și Chief Technology Officer în cadrul BASF SE, împreună cu cercetătorii BASF.

„Migrarea către sustenabilitate începe cu cercetarea“, a spus Maas-Brunner, BASF ocupând un loc de frunte în această privință și având o configurație unică de cercetare și dezvoltare, cu aproximativ 10.000 de angajați, la nivel global. „Pentru a depăși provocările acestei transformări într-un ritm rapid și pentru a avea succes pe termen lung trebuie să consolidăm, în continuare, apropierea față de clienți și să profităm de avantajul pe care ni-l oferă cunoștințele și expertiza de pe platforma chimică integrată Verbund“, cercetare la nivel mondial. Astfel, unitățile de cercetare legate de afaceri, care au făcut parte, până în prezent, din cele trei divizii de cercetare, vor fi integrate în diviziile operaționale și vor deveni mai orientate către nevoile clienților.

BASF și-a propus obiective ambițioase de sustenabilitate, precum accelerarea proceselor cu emisii zero de CO2, dezvoltarea economiei circulare sau digitalizarea. În total, BASF a investit aproximativ 2 miliarde de euro în cercetare și dezvoltare în 2020.

Creșterea siguranței în mobilitatea electrică

Sectorul transporturilor este responsabil pentru o parte substanțială din emisiile globale de dioxid de carbon, iar trecerea către mobilitatea electrică poate reduce aceste emisii. Pentru realizarea acestui obiectiv sunt necesare inovații precum reducerea timpului de încărcare a bateriilor, creșterea siguranței și transformarea proceselor de producție a vehiculelor electrice în unele mai sustenabile și mai eficiente.

Chimia va juca un rol cheie: conținutul chimic al unui vehicul electric (EV) este considerabil mai mare decât cel al unui vehicul cu motor cu ardere internă. Acest lucru se datorează faptului că multe dintre celelalte componente ale vehiculelor electrice se schimbă, ca urmare a sistemului de propulsie modificat. Echipele de cercetare și dezvoltare BASF lucrează continuu la produse de ultimă generație pentru vehicule electrice, precum: materiale pentru baterii, materiale plastice de înaltă performanță, lichide de răcire modificate și produse inedite de acoperire.

Materialele plastice, de exemplu, au o contribuție importantă la siguranța vehiculelor electrice. Acestea sunt utilizate pentru a obține o protecție stabilă la impact, o distribuție sigură a energiei electrice, ca adezivi conductivi termic, și pentru a codifica pe culori componentele și conectorii de înaltă tensiune.

Noul lichid de răcire din gama de produse Glysantin® este un alt produs BASF care aduce îmbunătățiri suplimentare siguranței vehiculelor electrice. Are o conductivitate electrică foarte scăzută datorită formulei sale inovatoare. Astfel, în cazul în care bateria este deteriorată, spre exemplu, într-un accident, noul produs BASF nu reacționează cu componentele de înaltă tensiune ale bateriei. În același timp, Glysantin® ElectrifiedTM oferă protecție fiabilă împotriva coroziunii din interiorul sistemului de răcire al vehiculelor electrice.

Cu ajutorul metodelor digitale, cercetătorii BASF au dezvoltat, de asemenea, o nouă versiune a electrocoat-ului catodic (e-coat), CathoGuard®, special conceput pentru a îndeplini cerințele de electromobilitate. Acesta permite aplicarea la temperaturi mai scăzute, reducând, astfel, emisiile de CO2 și păstrând, în același timp, proprietățile produsului. În plus, tehnologia îndeplinește standardele de durabilitate stabilite deoarece nu conține staniu și poluanți atmosferici periculoși, ci doar un nivel scăzut de compuși organici volatili.

Inovații pentru o agricultură sustenabilă

Echipa de cercetare BASF lucrează și la soluții pentru o agricultură durabilă. Fermierii se confruntă cu provocări majore: hrănirea unei populații mondiale în creștere, ce  va ajunge la 10 miliarde până în 2050, condiții meteorologice mereu în schimbare din cauza modificărilor climatice, controlul sigur și eficient al dăunătorilor și buruienilor, în contextul unei rezistențe în creștere, dar și nivelul limitat al resurselor naturale și al terenurilor arabile. Prin urmare, domeniul are nevoie de inovații cât mai curând posibil, precum noi semințe și trăsături genetice sau  produse de protecție a plantelor inedite și aplicații digitale.

Grâul este una dintre cele mai importante cereale din lume, cu un volum de peste 770 de milioane de tone metrice pe an. Producția de grâu trebuie să crească semnificativ în următorii ani. Acest obiectiv va fi mai greu de atins din cauza numărului limitat de terenuri arabile și a recoltelor insuficiente, cauzate de schimbările climatice. În cadrul programelor sale de cercetare, BASF dezvoltă un hibrid de grâu care să asigure producții mai mari, calitate sporită, precum și o mai mare rezistență la boli și insecte. Utilizând diverse trăsături genetice din regiunile cheie în care se cultivă grâul, cercetătorii BASF selectează cele mai bune trăsături ale plantelor din linii parentale distincte genetic, asigurând astfel o recoltă stabilă și o rezistență mai puternică la schimbările climatice.

Pentru a optimiza producția culturilor, compania a dezvoltat o platformă inteligentă de modelare a plantelor, care oferă recomandări agronomice precise, bazate pe analiza continuă a datelor. Aceasta monitorizează parametrii economici și biologici, ajutându-i pe fermieri să obțină o cultură bogată și sigură pentru mediul înconjurător. Datele platformei sunt utilizate în cadrul aplicațiilor xarvio® Digital Farming Solutions. De exemplu, în soluția Smart Spraying, dezvoltată în parteneriat cu Bosch, datele sunt asociate cu senzorii camerelor de înaltă tehnologie și integrate în software, pentru a aplica erbicid pe buruieni numai acolo unde este necesar. Testele pe teren arată că această combinație de tehnologie poate reduce cu până la 70% volumul de erbicid utilizat. Aceasta este o contribuție importantă la protecția mediului, oferind, în același timp, beneficii financiare fermierilor.

Schimbările aduse etapelor cercetării, precum  trecerea de la cercetarea secvenţială la cea paralelă, reprezintă, de asemenea, o abordare înclinată spre inovaţii și produse durabile.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare s-a adresat astăzi factorilor de decizie din România pe un subiect de interes național strategic pentru securitatea alimentară a României: includerea în PNRR a unei inițiative de gestionare durabilă a apei.

Pe lângă importanța pentru agricultură, acest proiect are și o importanță strategică de protejare a mediului, prin faptul că duce la modificarea favorabilă a microclimatului, în special a umidității relative a aerului, condiție a dezvoltării mai bune și mai armonioase a vegetației naturale/spontane, dar și a culturilor agricole, elemente obligatorii pentru durabilitatea sectorului agroalimentar.

Pentru a crea un sistem rezilient care să asigure managementul integrat al apei și infrastructura necesară, este nevoie de acțiunea conjugată a tuturor factorilor de decizie, care să țină cont de contribuția la componenta ”verde”, respectând principiul "Fără daune semnificative" și să se bazeze pe servicii avansate oferite de noul  ecosistem digital construit la nivelul Uniunii Europene, cu scopul de a preveni și combate eficient provocările legate de schimbările climatice și de mediu.

În baza parteneriatelor comunitare și internaționale, Alianța pentru Agricultură și Cooperare s-a consultat cu un grup de specialiști români și străini cu expertiză recunoscută în domeniul proiectării și realizării de sisteme de management modern al resurselor de apă pentru irigații și al digitalizării, împreună cu care propune un proiect de intervenție care să fie promovat în cadrul PNRR pentru realizarea unui sistem de irigații modern și rezilient în România. Propunerea are la bază soluții similare, implementate recent pe plan internațional (Australia, India).

Alianța subliniază încă o dată importanța vitală pentru agricultură si pentru societate a includerii în PNRR a unui astfel de proiect de investiții în stocarea resurselor de apă și în extinderea sistemelor moderne și eficiente de irigații. Confruntate cu efectul devastator al schimbărilor climatice, și alte State Membre, precum:

Italia - https://www.governo.it/ (pdf)

Portugalia https://www.portugal.gov.pt

Spania https://www.lamoncloa.gob.es (pdf)

Polonia - https://www.gov.pl

au considerat gestionarea resurselor de apă și extinderea sistemelor moderne de irigații prioritară pentru includerea în PNRR.

Prin soluția propusă, devine disponibilă mai multă apă de suprafață pe o perioadă mai îndelungată, pe durata sezonului de vegetație, ducând la prevenirea și combaterea secetei pedologice severe și arșiței atmosferice și implicit la creșterea rezervei de apă, a producției agricole și implicit, a rezilienței sectorului agricol din România.

Intervenția propusă este în linie cu Recomandările din Raportul de Țară și exigențele UE , inclusiv ”037 Adaptarea la măsuri de schimbări climatice și managementul riscurilor aferente acestora: altele, cum ar fi furtuni și seceta (inclusiv creșterea gradului de conștientizare, protecție civilă si sisteme de management în caz de dezastre, abordări în funcție de infrastructură și de ecosistem).”

Odată cu implementarea acestui sistem, prioritizând implicarea și utilizarea preponderant a potențialului tehnologic local (transfer de tehnologie de tip ”offset” pentru realizarea pe plan local a echipamentele inteligente de automatizare și a soluțiilor digitale), s-ar crea premizele ca România să devină o țară cu agricultură competitivă, preponderent verde, în Uniunea Europeană.

Propunerea a fost înaintată către Guvernul României, sperând că acesta va reuși să o introducă pe ultima sută de metri în PNRR și să o susțină și în cadrul discuțiilor bilaterale cu reprezentanții celorlalte state membre pentru a fi aprobată de Consiliul European.

De asemenea, a fost prezentată și deputaților si eurodeputaților români, cu convingerea că aceștia vor sprijini acest proiect de țară transpartinic, de care depind competitivitatea și reziliența sectorului agricol al României.

Pentru informații suplimentare: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

În data de 25 septembrie 2018 a avut loc, în Malta, sub egida Comisiei Generale pentru Pescuit în Marea Mediterană (GFCM), prima zi a Conferinței la Nivel Înalt privind Pescuitul Costier Sustenabil în Marea Mediterană și Marea Neagră, dedicată discuțiilor între părțile interesate - reprezentanți ai pescarilor, ai institutelor de cercetare și ai altor organizații internaționale. În deschiderea Conferinței, au luat cuvântul Jose A. Herrera, Ministrul Dezvoltării Sustenabile, Mediului și Schimbărilor Climatice din Malta, Karmenu Vella, Comisarul European pentru Mediu, Afaceri Maritime și Pescuit și Abdellah Srour, Secretarul Executiv al GFCM.

În contextul apropierii mandatului pentru Președinția Consiliului Uniunii Europene, reprezentantul la nivel înalt al României, secretarul de stat Alexandru Potor a avut o întrevedere cu Karmenu Vella pentru a discuta aspecte punctuale legate de dosarele pe care România le-ar putea gestiona după data de 1 ianuarie 2019.

Principalele elemente aduse în discuție au fost punctele de interes ale României în ceea ce privește avansarea discuțiilor pentru noul cadru financiar pentru afaceri maritime și pescuit, și anume faptul ca domeniul acvaculturii trebuie promovat prin sprijin financiar, îndeosebi sub forma de granturi, aspect care poate favoriza o dezvoltare rapidă a acestui sector. Referitor la obiectivele Președinției României pentru celelalte dosare aflate încă în discuție sub Președinția Austriacă, secretarul de stat Potor a menționat că se dorește închiderea celor pentru care discuțiile se vor finaliza, iar pentru cele cu un grad de complexitate ridicat, precum Regulamentul de Control al Pescuitului, se dorește avansarea cât mai rapidă a discuțiilor în această perioadă de 6 luni.

Comisarul european și-a exprimat disponibilitatea de cooperare cu România, prin intermediul serviciilor comisiei, în special DG MARE și a propus stabilirea unei întâlniri tehnice, la nivel de experți, în cursul lunii octombrie 2018. La finalul discuțiilor, comisarul Karmenu Vella a afirmat că urmărește îndeaproape activitatea României și a urat succes pentru perioada deținerii Președinției rotative a Consiliului UE.