update 1 Feb 2023

Falsificarea mierii, mit sau realitate?

Cine spune despre miere că este falsificată trebuie să probeze ce spune prin analize pentru că aceste teorii sunt în defavoarea apicultorilor și a consumatorilor, este de părere dr. ing. Adrian Siceanu, președintele Societății Române de Apiterapie. Afirmația potrivit cărei hrana albinelor ar avea un raport fructoză-glucoză mai mare de 1,3 și că s-ar putea falsifica mierea cu ea este greșită, spune acesta. În susținerea celor declarate acesta a făcut propriile experimente, iar efortul său este parte a unui demers mai amplu prin care domnia sa cere schimbarea stas-ului mierii de salcâm.

Toate tipurile de miere cristalizează la un moment dat

Adrian Siceanu a făcut experimente pe trei probe-etalon, respectiv sirop de zahăr trecut prin gușa albinei și hidrolizat de porumb cu 45% fructoză.

„Am făcut analizele la două laboratoare, la Universitatea din Cluj, la doamna Otilia Bobiș și în Republica Moldova, iar rezultatul a fost același. Raportul fructoză-glucoză din aceste hrăniri este de 1,2, așadar, chiar dacă albinele ar fi hrănite cu așa ceva, nu ar rezulta miere contrafăcută de salcâm. Un alt aspect este cel legat de cristalizare. Atunci când mierea este recoltată este fluidă, transparentă, dar la un moment dat toate tipurile de miere cristalizează. Acest lucru se întâmplă din cauza faptului că albinele iau dubla moleculă de zaharoză din nectar, iar în transformarea ei în miere îi adaugă salivă cu fermenți zaharolitici. Acești fermenți încep să scindeze dubla moleculă de zaharoză în fructoză și glucoză, în zaharuri simple, direct asimilabile. Practic, de aceea mierea este un medicament extraordinar pentru că albinele fac munca cea mai grea, adică digestia. Pentru albine reprezintă hrană predigerată, iar noi suntem beneficiarii uzurii lor. Albina care transformă acest nectar în miere se uzează și moare repede. Albinele de peste iarnă, în schimb, consumă mierea predigerată care lasă foarte puține reziduuri, trăiește până la șase luni.“ Potrivit dlui Siceanu, mierea polifloră are, în general, un raport fructoză-glucoză de 1,1 până în 1,3. Aceste tipuri de mieri se numesc suprasaturate. La un raport fructoză-glucoză de 1,1 sau 1,2 soluția este suprasaturată. „În cazul acesta, glucoza este un zahar cu solubilitate scăzută și cristalizabil, iar fructoza este un zahăr cu o solubilitate foarte mare și atunci diferența este foarte mică. Acele câteva procente în favoarea zaharozei saturează mierea și, practic, în orice produs saturat la un moment dat acel excedent de glucoză începe să formeze muguri de cristalizare. Prima oară mierea devine tulbură, iar în două-trei săptămâni este cristalizată. Mierea de salcâm este un produs subsaturat pentru că fructoza din ea este un zahăr foarte solubil și, ca atare, rămâne necristalizată foarte mult timp. La raportul 1,5 sau 1,6 poate să stea un an sau chiar mai mult necristalizată.“

se poate falsifica mierea

„Secretul“ mierii limpezi și fluide din supermarketuri

Interlocutorul nostru a mai lămurit un aspect important, cel al mierii de pe rafturile supermarketulurilor care rămâne foarte mult timp fluidă.

„În România nu se practică acest lucru, dar în apicultura comercială din China, SUA, Germania, pentru ca mierea să rămână limpede și fluidă vreme îndelungată pe raft, este pasteurizată. De regulă, este pasteurizată la 70 de grade Celsius și răcită rapid. Nu se degradează partea enzimatică, dar riscul de cristalizare este parțial rezolvat. Mai există un lucru care favorizează cristalizarea, respectiv mișcarea browniană a firișoarelor de polen. Acestea se mișcă în timp pentru că au greutate specifică diferită. Această mișcare browniană contribuie și ea la reducerea acestei cristalizări. Prin pasteurizare se distrug toate cristalele, iar prin ultrafiltrarea mierii se scoate orice urmă de polen și nu mai are loc mișcarea browniană.“

În demersul său de schimbare a stasului mierii de salcâm, dr. ing. Siceanu spune că a discutat cu multe laboratoare și instituții, iar propunerea domniei sale este demararea unui proiect de cercetare care să clarifice toate aceste aspecte.

„Eu am început timid aceste experimente pe niște etaloane. Ar trebui ca Ministerul Agriculturii, Academia de Științe Agricole și Silvice să introducă cât de repede într-un program tematic un astfel de proiect prin care să se facă metode standardizate de studiu ale acestor aspecte. Am putea să monitorizăm principalele bazine de salcâm din România. Ce am câștiga? Am ști exact de unde vin polenurile, dar și de ce procentul de polen este mai mic în unele cazuri. În miere se găsesc 10-15 tipuri de polen din diferite specii florale abordate. Vom găsi astfel polenuri specifice unei anumite zone, șez, deal, munte. Astfel am putea dezvolta un alt segment, acela al mierii cu o anumită origine geografică, și am adăuga și mai multă valoare mierii. Ar trebui gândite programe pentru interesul apicultorului.“


  • „Ar trebui gândite programe pentru interesul apicultorului.“
  • „ Cine spune că există miere falsificată trebuie să probeze prin analize pentru că aceste teorii sunt în defavoarea apicultorilor și a consumatorilor.“
  • „Am putea dezvolta segmentul mierii cu o anumită origine geografică și am adăuga și mai multă valoare acestui produs.“

Laura ZMARANDA

Media

Articole înrudite