Exasperaţi de tot felul de taxe impuse de retaileri, dar şi de politica agresivă a acestora, producătorii de conserve solicită sprijinul Ministerului Agriculturii. Vor ca acesta să îi aducă la masa dialogului alături de retaileri, cu care să ajungă la un „compromis“.

Taxe tot mai mari impuse de lanţurile de magazine

Producătorii de conserve din legume şi fructe se plâng că taxele impuse de retaileri îi aduc în stare de faliment. În fiecare an, acestea cresc cu 2-3%, iar neacceptarea lor conduce la delistare şi închiderea comenzii, urmate de neplată pe o perioadă nedeterminată, invocându-se diferite motive, se plânge Aurel Tănase, preşedintele Romconserv. Numărul acestor taxe este destul de mare, mergând de la cea pentru listare, deschidere de magazine noi – pentru cele închise nu se returnează banii –, servicii de marketing şi promovare sau promoții care de multe ori nu sunt justificate. În final, acestea reprezintă mai mult de 50% din preţul produsului, iar veniturile obținute de jucătorii din piață – evaluată la circa 700 milioane de euro – se reduc semnificativ.

„Din 1.000 de lei primeşti înapoi 600 de lei. În plus, în ultima vreme apar tot felul de promoţii, care reduc veniturile producătorilor cu 20% la nivelul unui an“, a mai spus Tănase.

Acesta spune că, deşi contractele anuale sunt semnate în prima parte a anului, apar tot felul de alte cereri prin care se solicită sume de bani nebugetate iniţial. Dacă nu sunt plătite, au loc blocarea la comandă a furnizorului, reducerea cantităţilor solicitate, dar şi alte forme de constrângeri.

Mărcile proprii, marea problemă

Teoretic, mărcile proprii ale lanţurilor de magazine ar trebui să aibă aceeaşi calitate comparativ cu brandurile cunoscute ale producătorilor, mai ales că se fac sub aceeaşi reţetă. În practică însă nu se întâmplă întotdeauna acest lucru. Deoarece producătorul trebuie să se încadreze în toate aceste cheltuieli, există cazuri în care produsele sunt mai slabe calitativ, recunoaşte Tănase. El spune că fabricile care aleg să producă mărci proprii, alături de brandurile din portofoliul unităţii, îşi fac singure rău. Este o concurenţă neloială, pentru că marca proprie va fi cumpărată întotdeauna, pe când cealaltă dispare de pe piaţă, la fel ca şi producătorul, spune Tănase. El adaugă că „diferența de preț între produsele realizate sub brand național și cele sub marcă proprie a magazinului este de 20-30%“.

„Noi suntem vinovaţi. Trecem printr-o perioadă foarte grea. Crezând că rezolvă pe moment o problemă de cash, producătorul acceptă să facă produse de calitate inferioară. Când vin cu preţuri foarte jos, te obligă tot mai mult să ajungi la o calitate slabă“, susţine Bibiana Stanciulov, patroana Sonimpex Topoloveni, firma care produce magiunul de Topoloveni.

În cazul ei, de exemplu, produsul se vinde la raft cu 22-23 lei, din care doar 9 lei intră în contul ei, restul este partea retailerului.

Importurile domină piaţa

Producătorii locali de conserve din legume şi fructe lucrează aproape la jumătate din capacitate – producţia locală de conserve din legume şi fructe se ridică la 166.000 tone, faţă de o capacitate de peste 300.000 tone –, pe fondul concurenței importurilor, dar și a mărcilor proprii. Nu mai vorbim de lipsa de materii prime. În ultimii ani, foarte mulți jucători au fost scoși de pe piață, după ce au fost nevoiți să producă, la presiunea marilor retaileri, mărci proprii.

Aurel Tănase spune că, în ultima vreme, importurile concurează tot mai mult producția locală de conserve. De multe ori, acestea ajung vrac în România, fiind ambalate în țară. Nu mai miră pe nimeni că s-a ajuns să se importe vrac castraveți murați din Vietnam şi India sau pastă de tomate din China. La pasta de tomate stăm şi mai prost. Producția locală acoperă doar 100 tone dintr-un consum total de 50.000 tone de pastă de tomate. Declinul a avut loc în contextul în care statul nu a mai susținut tomatele pentru industrializare în 2012, motiv pentru care suprafețele cu tomate s-au redus la 400 ha, comparativ cu peste 1.000 ha în anii anteriori.

Abuzuri din partea comercianţilor

Lista nemulţumirilor producătorilor de conserve în ceea ce priveşte relaţia cu retailerii este destul de mare. Producătorii se plâng de faptul că plata facturilor a fost extinsă de la 35 de zile la peste 60-90 de zile, în timp ce ei sunt nevoiţi să achite la termen, cu TVA-ul aferent. Practic, dacă ţinem cont că produsele se vând în 15 zile de la livrare, în general, producătorul creditează nejustificat magazinul o bună perioadă de timp. De asemenea, producătorii sunt obligaţi, conform contractelor semnate, să asigure marfă pe toată perioada anului, deşi în contract nu se specifică volume, motiv pentru care sunt nevoiţi să facă stocuri.

Masa dialogului

Patronatul solicită Ministerului Agriculturii să intervină în relația dintre producători și retaileri, pentru a se depăși situația. Nu de alta, dar Codul de bune practici, despre care s-a tot vorbit în urmă cu câțiva ani, nu este aplicat. Romconserv solicită Ministerului Agriculturii să fie ajutat să poarte un dialog cu retailerii, care să facă posibilă reducerea taxelor impuse de magazine sau chiar anularea în cazul produselor tradiționale, cum se întâmplă în alte țări. În Ungaria, de exemplu, taxele de marketing variază între 5 și 15%.

„Problema este modul în care este gândit sistemul de retaileri, dezavantajos din start pentru producători. Ministerul Agriculturii trebuie să îşi asume acest rol. Dorim să ne aşezăm la aceeaşi masă, să avem un dialog corect şi să ajungem la un compromis“, spune Alex Jurconi, preşedintele ProAgro, asociaţie din care face parte şi Romconserv.

Producătorii de conserve au anunţat că vor să protesteze faţă de politicile duse de marile lanţuri de magazine prin spargerea mai multor cantităţi de conserve, spune Aurel Tănase. „Mai mulţi membri ai noştri au propus o serie de acţiuni destul de dure, mergând până acolo încât să identificăm un spaţiu unde să obţinem un aviz şi să venim cu camioane de conserve pe care să le spargem pentru a atrage atenţia asupra cadrului în care aceste acţiuni se desfăşoară“, susţine Tănase.

La cât de greu se mişcă lucrurile, probabil va trece destulă vreme până când cele două părţi vor ajunge la un compromis. Cu sau fără implicarea Ministerului Agriculturii.

Ioana GUŢE
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.10, 16-31 MAI 2013

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a anunţat, joi, că în acest an se vor crea, la nivel naţional, 35 de centre moderne de colectare, care vor furniza legume şi fructe pentru marile pieţe de desfacere din România.

''Am spus întodeauna că pentru a promova produsele româneşti ar trebuie să organizăm mai bine piaţa, să creăm acele platforme de colectare de legume fructe. Am deschis această operaţiune în 2012 printr-o măsură concretă, punând la dispoziţia fermierilor 80 de milioane de euro, astfel încât aceştia să depună proiecte pentru a crea acele centre de colectare. Ca urmare, în acest an se vor crea 35 de centre moderne de colectare la nivel naţional", a declarat ministrul Daniel Constantin, pentru AGERPRES.

El a precizat că ''onorarea'' angajamentului făcut în anul 2012 are menirea ''nu numai de a aduce produsele româneşti din horticultură mai aproape de consumatori, dar şi de stimula asocierea producătorilor". 

În context, Daniel Constantin a explicat că ''în conceptul'' gândit anul trecut privind înfiinţarea unor asemenea centre de colectare nu oricine poate să depună şi să obţină fonduri naţionale ori europene pentru realizarea sa, ci investitorul trebuie să fie asociat, obligatoriu, cu cel puţin zece fermieri , astfel încât să fie stimulat şi procesul de asociere al acestora, iar experienţele nefericite cu depozite goale să nu se mai repete.

''Prin această construcţie fermierii implicaţi vor fi stimulaţi să se ducă la respectivul centru de colectare pentru că vor fi chiar printre proprietarii acelui depozit", a explicat Constantin.

Sursa: AGERPRES

Criza economică prin care trece Grecia de peste cinci ani i-a făcut pe consumatori să opteze pentru alimente precum orezul, cartofii şi legumele, în detrimentul cărnii şi al peştelui, relatează, vineri, EFE.

Potrivit unui sondaj de opinie realizat de asociaţia consumatorilor EKPIZO cu ocazia Zilei internaţionale a consumatorului, mai bine de jumătate dintre familiile elene (55,1 %) au înregistrat o reducere a veniturilor.
Studiul, intitulat 'Nutriţie şi criză economică', arată că 44 % dintre familii nu au suficiente venituri pentru satisfacerea nevoilor nutriţionale zilnice.

Din această cauză, grecii au redus consumul alimentelor mai scumpe precum carnea (63,7 %), peştele (60,5 %), dulciurile (51,2 %) şi alcoolul (48,8 %).

Alimentele care apar cel mai des în coşul zilnic sunt orezul, cartofii şi legumele, preferate de 70,8 % dintre greci, urmate de pâine (50,2 %) şi verdeţuri (46,9 %).

Aproape toţi grecii, 93 %, recunosc că şi-au redus ieşirile la restaurant şi taverne din cauza crizei.

Sursa AGERPRES

Aproape 10 tone de legume şi fructe provenite din Turcia, la care s-au constatat depăşiri ale valorilor de pesticide, descoperite de către inspectorii sanitar-veterinari la începutul lunii februarie, au fost distruse în mare parte, însă reprezentanţii autorităţii de profil au aplicat sancţiuni contravenţionale pentru o cantitate trimisă spre comercializare, se arată într-un comunicat de presă al Autorităţii Naţionale Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor /ANSVSA/, remis miercuri.

Potrivit sursei citate, un transport de 3.342 kg de pere din Turcia a fost depistat în data de 7 februarie 2013, având un buletin de analiză emis de laboratorul EuroLab Bulgaria, cu depăşiri ale valorii pentru pesticidele Carbendazim şi Benomyl. În urma acestui rezultat, a fost declanşată alerta prin Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje /SRAAF/, iar produsele au fost sechestrate în vederea trimiterii spre distrugere.
În cele din urmă, inspectorii ANSVSA au constatat că, de fapt, fusese distrusă doar cantitatea de 2.977 kg, diferenţa de 365 kg fiind trimisă spre comercializare.

Unitatea de depozitare a fost sancţionată contravenţional cu amendă în valoare de 6.000 lei, fiind anunţată şi Poliţia, în timp ce trimiterea spre comercializare a perelor din respectivul transport va face obiectul unei cercetări judiciare.

ANSVSA menţionează, totodată, că în data de 9 februarie 2013, în urma verificărilor, inspectorii au depistat un transport de 6.100 kg de ardei capia roşu, însoţit de un buletin de analiză emis de acelaşi laborator EuroLab Bulgaria, care arăta depăşiri ale limitelor admise pentru pesticidul Formetanat.

Autoritatea a declanşat alerta prin SRAAF şi a luat măsura distrugerii întregii cantităţi de produs.

La sfârşitul lunii noiembrie 2012, conducerea ANSVSA a dispus intensificarea controalelor, la nivel naţional, pentru legumele şi fructele provenite cu origine Turcia.

Decizia a fost luată în urma unor repetate constatări ale depăşirilor limitelor maxime admise de reziduuri de pesticide. O altă măsură necesară aplicată a fost aceea de prelevare a probelor din legumele şi fructele din Turcia în vamă sau la depozitul de destinaţie, cu interdicţia de a comercializa aceste produse până la sosirea buletinului de analiză.

Probele se prelevează de către inspectorii ANSVSA şi sunt transmise spre analiză laboratoarelor acreditate din cadrul reţelei sanitar veterinare, care utilizează metode validate şi sau acreditate. În cazul în care buletinele de analiză prezintă depăşiri ale limitelor admise ale reziduurilor de pesticide, va fi anunţat cât mai repede posibil SRAAF, iar produsele vor fi distruse.

Sursa AGERPRES

„Jocul“ temperaturilor

Legumicultorii care au semănat tomatele mai devreme, unii chiar la sfârşitul lui decembrie – începutul lui ianuarie, şi care au început sau se pregătesc să înceapă repicatul vor trebui să fie extrem de atenţi cu regimul termic. Acesta va trebui să fie mai redus cu câteva grade pentru a nu favoriza o creştere vegetativă şi mai ales pentru a limita alungirea plantelor.

Această alungire este favorizată atât de nebulozitatea accentuată, cât şi de reducerea cantităţii de lumină ca urmare a măsurilor şi mijloacelor pe care le folosim pentru protejarea plantelor faţă de frigul de afară. Nu de puţine ori plantele sunt acoperite de trei rânduri de folie: primul sub forma unor tunele joase, al doilea la dolie, sub forma unui ecran şi, în fine ultimul, folia de acoperire propriu-zisă a solarului.

Referitor la regimul termic din perioada de produs răsad de tomate, fac câteva precizări. Pentru germinaţia optimă a seminţelor se asigură o temperatură de 20-22°C. După germinare, temperatura se scade la 17-18°C, dacă lumina este favorabilă, sau la 13-15°C, dacă lumina este nefavorabilă. După repicare, din nou se creşte temperatura la 20-22°C, timp de 3-4 zile, după care se revine la temperatura de 17-18°C.

Foarte important este ca, după apariţia celei de a doua frunze adevărate, timp de 2-3 zile, temperatura să se reducă la 8-10°C, ceea ce va favoriza inducerea primei inflorescenţe mai devreme, adică după mai puţine frunze, şi a unui număr mai mare de flori în prima inflorescenţă, adeseori datorită ramificării acesteia. Din păcate, acest „joc“ al temperaturilor este destul de dificil de realizat de majoritatea legumicultorilor, atât din cauza sistemului tradiţional în care se produce de regulă răsadul la noi cât şi a perioadei în care se face repicatul. Momentul optim pentru repicare este cel în aşa-zisa fază „de cruciuliţă“, adică după formarea primei perechi de frunze adevărate.

Importanţa asigurării necesarului de fosfor

Temperatura în zona sistemului radicular trebuie să fie de 18-20°C şi nu mai redusă de 12°C. În caz contrar, absorbţia unor elemente minerale va fi redusă semnificativ. Cel mai afectat element, în condiţii de temperaturi scăzute, este fosforul. Absorbţia acestuia se poate reduce şi cu peste 70%, conducând la deficit de fosfor, ceea ce va însemna un sistem radicular slab dezvoltat, dar mai ales o stare energetică deficitară a întregii plante. Să nu uităm că fosforul este principalul transportor de energie al plantei.

Simptomele vizibile care apar în cazul temperaturilor mai scăzute faţă de optim sunt pe frunze. Acestea capătă o culoare violacee, mai ales pe partea inferioară, semn al unei absorbţii deficitare a fosforului. Folosirea în acest caz a unor îngrăşăminte foliare complexe, bogate în acest element, cum ar fi FOLIMAX 0,3%, este foarte benefică. Fenomenul este amplificat în cazul în care amestecul nutritiv este unul clasic, pe bază de pământ de ţelină, mraniţă şi nisip. Acest amestec este de regulă mai rece şi are un conţinut scăzut de fosfor hidrosolubil, mai ales dacă nu s-a adăugat superfosfat sau un îngrăşământ complex bogat în fosfor, pe bază de fosfat mono sau diamoniacal, ori fosfat de potasiu sau chiar acid fosforic.

Buna asigurare cu fosfor a plantelor legumicole favorizează:

• un sistem radicular bine dezvoltat;
• o mai bună lăstărire;
• prelungeşte vegetaţia;
• creşterea numărului de flori şi procentul de legare a acestora;
• creşterea timpurietăţii;
• scăderea sensibilităţii plantelor la: Alternaria, Botrytis, Fusarium, Erwinia, Phytophtora.

Alegerea turbei adecvate

Şi cultivatorii care au ales turba ca substrat pentru producerea răsadurilor pot avea probleme, dacă au semănat sau repicat mai devreme. Printre multiplele avantaje pe care le are acest substrat se numără şi acela că permite plantelor un ritm mai accentuat de creştere. Deci ar trebui să semănăm mai târziu cu cca două săptămâni. Realizăm în acest fel şi o importantă economie de energie. Sau ce am dat în plus, ca bani, pentru procurarea turbei, recuperăm printr-un consum mai mic de energie pentru încălzit. Dar rămân celelalte avantaje, printre care lipsa agenţilor patogeni şi a seminţelor de buruieni, o bună capacitate de reţinere a apei ş.a.

Atenţie la tipul de turbă pe care îl folosim! În general, pe piaţă sunt două tipuri: pentru semănat şi pentru repicat. Cel pentru semănat, mult mai fin mărunţit, are o rezervă de elemente nutritive mai mică. Asta înseamnă că, dacă prelungim momentul repicării, plantele nu vor mai avea suficientă hrană şi vor dezvolta o culoare verde gălbui. În acest caz va trebui intervenit cu îngrăşăminte foliare complexe, cu macro şi micro elemente, aminoacizi şi alte substanţe bioactive, de genul FOLIMAX 0,3-0,5%. Aceste intervenţii se vor face şi în cazul folosirii unei turbe adecvate, specială pentru repicare, dacă se prelungeşte perioada de producere a răsadului cu mult peste cea optimă. De exemplu pentru tomate, vârsta optimă este de 45-55 de zile. Ea poate să crească la 65 de zile dacă se folosesc ghivece mai mari pentru repicat şi dacă se efectuează 1-2 răriri ale răsadurilor, adică o scădere a desimii plantelor pe m2, pentru a evita alungirea acestora.

Prevenirea bolilor şi normele de udare

Referitor la agenţii patogeni, atenţie la ciupercile de sol care sunt favorizate de temperaturile scăzute şi de umiditatea relativă ridicată a aerului. Este vorba de Pythium debaryanum, Rhizoctonia solani şi Fusarium spp., care provoacă aşa-numita „cădere“ a plantulelor de tomate, ardei, pătlăgele vinete, castraveţi, pepeni galbeni, varză, conopidă şi salată. De aceea recomand ca, ori de câte ori condiţiile de mediu permit, să se aerisească răsadniţa sau solarul răsadniţă. Concomitent se vor efectua tratamente preventive cu Previcur sau Proplant 0,15%, sau Previcur Energy 0,1%, sau Folpan, sau Merpan 0,15%. Prevenirea alungirii plantelor se poate face cu un produs pe bază de Cycocel, 0,1-0,15%. Tratamentul se aplică începând din faza de 2-3 perechi de frunze adevărate. Un efect retardant îl are şi aplicarea unui tratament cu zeamă bordeleză. Atenţie la temperatura apei cu care se realizează soluţiile de tratament! Aceasta nu trebuie să fie mai mică de 15°C şi mai mare de 25°C. De asemenea, este bine ca, înainte de efectuarea tratamentelor cu 24-48 de ore, plantele să nu se ude.

Referitor la udarea răsadurilor în această perioadă, în condiţii de temperaturi mai scăzute, normele vor fi mai mici la intervale ceva mai mari, pentru a se evita excesul de umiditate. Aceşti doi parametri sunt în funcţie de componentele amestecului nutritiv, de caracteristicile hidrofizice ale acestuia, adică de capacitatea de reţinere a apei.

Dr. Victor LĂCĂTUŞ
Director ştiinţific, ICDLF Vidra
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.3, 1-15 FEBRUARIE 2013

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) intensifică controalele, la nivel naţional, pentru legumele şi fructele provenite din Turcia, în condiţiile în care, recent, au fost depistate 120 de tone de grapefruit cu un conţinut ridicat de reziduuri de pesticide.

Potrivit unui comunicat al ANSVSA, remis joi AGERPRES, controalele vor fi efectuate de către echipe mixte formate din personal specializat al ANSVSA, de la nivel teritorial şi central, împreună cu reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Controalele se vor efectua atât la Posturile de Inspecţie la Frontieră (PIF), la Punctele Desemnate de Intrare (PID), la depozitele de destinaţie, cât şi la distribuitori şi comercianţi pentru aceste produse cu risc, care au intrat printr-un alt PIF sau PID al Uniunii Europene, dar care au ca destinaţie piaţa din România.

De asemenea, inspectorii responsabili din PIF-uri şi PID-uri, inspectorii de la nivelul DSVSA judeţene şi a municipiului Bucureşti, unde există depozite de destinaţie, precum şi inspectorii celorlalte DSVSA judeţene şi a municipiului Bucureşti, unde se comercializează aceste produse către consumatorul final, vor efectua controale sistematice la toate importurile de legume şi fructe provenite din, sau cu origine Turcia împreună cu reprezentanţii Autorităţii Naţionale a Vămilor.

Potrivit ANSVSA, aceste măsuri vor fi susţinute şi de controale în trafic, alături de reprezentanţi ai Ministerului Administraţiei şi Internelor şi ai Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
Probele prelevate vor fi analizate numai în laboratoare acreditate ISO 17025, prin metode acreditate pentru reziduuri de pesticide.

ANSVSA precizează că în cazul în care rezultatul buletinelor de analiză se încadrează în limitele admise se vor relua procedurile de punere pe piaţă, iar în cazul în care vor exista depăşiri ale reziduurilor de pesticide va fi anunţat Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje, iar produsele vor fi distruse.

"Având în vedere situaţia recentă, cu transporturile de fructe la care s-au constatat depăşiri ale limitelor pentru reziduurile de pesticide, se impune intensificarea măsurilor de monitorizare şi control a acestora de-a lungul întregului lanţ alimentar. Trebuie să aplicăm toate măsurile pentru a proteja siguranţa alimentară a consumatorilor români şi europeni şi pentru a împiedica pătrunderea unor astfel de produse pe piaţă", a declarat preşedintele ANSVSA, Mihai Ţurcanu.

O cantitate de 120 de tone de grapefruit, provenite din Turcia, au fost distruse recent din cauza conţinutului ridicat de reziduuri de pesticide. Analizele realizate la laboratorului DSVSA Bucureşti au indicat depăşiri ale limitelor maxime admise de reziduuri de pesticide pentru substanţa activă "Imazalil" din probe prelevate dintr-un lot de şase transporturi de fructe, provenite din Turcia, a câte 20 de tone fiecare.

Nicio cantitate din aceste fructe, provenind din lotul respectiv, nu a ajuns pe piaţă, întregul lot de fructe fiind confiscat şi distrus.

Sursa AGERPRES

Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură şi Floricultură (ICDLF) a aniversat recent, la sediul său din Vidra, judeţul Ilfov, 45 de ani de activitate neîntreruptă. A fost un bun prilej pentru a scoate în evidenţă realizările de excepţie obţinute de-a lungul timpului.

„Misiunea institutului constă și astăzi în crearea de soiuri și hibrizi de legume și flori, competitive din punctul de vedere al eficienței economice și calității, adaptate la condițiile pedoclimatice din România, cu rezistență, toleranță la principalii agenți patogeni cu importanță economică.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii .... 

Traian DOBRE
LUMEA SATULUI NR.22, 16-30 NOIEMBRIE 2012

Jumătate din cantitatea de fructe şi legume comercializată în hypermarketurile din România provine de la producători locali, iar ponderea produselor româneşti ar putea ajunge la 90%, nivel similar cu cel al pieţei din Polonia, a declarat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, duminică, la inaugurarea Standului produselor româneşti din Real AFI Cotroceni.

Pe piaţa românească 50% din legumele şi fructele comercializate în hypermarketuri sunt româneşti. Sper ca prin măsurile de stimulare luate, inclusiv cea care vizează certificatul de producător, ponderea produselor româneşti să crească. Ne putem uita la ţări ca Polonia, unde procentul este de 90%. Există potenţial şi în România şi puteam face lucrul acesta', a afirmat Daniel Constantin.

Real Hypermarket a lansat simultan, în cele 24 de magazine din reţea, Standul produselor româneşti, zonă de vânzare dedicată exclusiv fructelor şi legumelor provenite de la producătorii români.

'Noi încercăm să venim cu mai multe stimulente pentru producătorii agricoli, să promovăm produsele româneşti, pentru că au o calitate incontestabilă şi în România şi peste hotare. Am observat un naţionalism al românilor, care dacă văd că sunt produse româneşti în stand, se îndreaptă către el. Am considerat util să punem în evidenţă toate produsele româneşti, legumele şi fructele, pentru o desfacere mai bună a acestora', a adăugat Daniel Constantin.

Programul 'Produceţi româneşte, vindeţi româneşte' derulat de Real Hypermarket din 2010 este susţinut de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi urmăreşte identificarea şi dezvoltarea de parteneriate cu producătorii locali.

Ministrul Daniel Constantin a subliniat importanţa realizării asocierilor între producătorii români, pentru dezvoltarea pieţei.

'Am încercat să stimulăm asocierea. Din această lună, producătorii agricoli au la dispoziţie de 80 milioane de euro pentru crearea unor depozite de colectare de legume şi fructe, unde acestea sunt etichetate, ambalate, pregătite pentru piaţă în condiţiile impuse de supermarketuri', a spus oficialul MADR.

În prezent, aproximativ 90% din partenerii de afaceri ai Real Hypermarket sunt producători locali, potrivit companiei. În sectorul alimentar, Real colaborează cu peste 500 de companii care produc sau distribuie produse româneşti.

Sursa AGERPRES

Membrii Asociaţiei Naţionale Profesionale Legume -Fructe din România se vor întâlni în perioada următoare cu reprezentanţii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru definitivarea unei strategii de dezvoltare pe termen lung a sectorului.

Discuţiile cu reprezentanţii MADR vor avea ca teme: identificarea de soluţii pentru scurtarea lanţului producător-consumator; construirea de depozite în bazinele legumicole; TVA -ul diferenţiat la maxim 9 %; facilităţi fiscale pentru încurajarea asocierii în cooperative şi grupuri de producători; programe de finanţare pentru construcţia de noi sere şi solarii moderne, gen ,,primul solar sau prima seră ' şi pentru modernizarea celor existente, gen ,,programul rabla'; reglementarea situaţiei accesului producătorilor în pieţele agro-alimentare; program de finanţare pentru achiziţia de ambalaje; programe de investiţii pentru repornirea sistemelor de irigaţii; programe de formare profesională acreditate pentru reconversie profesională - gratuite pentru producătorii agricoli.

Asociaţia Naţională Profesională Legume-Fructe a fost înfiinţată în anul 2009 şi numără peste 80 de membri, asociaţii, cooperative şi grupuri de producători din România.

Sursa AGERPRES

O nouă sesiune pentru două măsuri va fi lansată în luna noiembrie, fiind vizate măsura 121 - investiţii în fermă cu accent pe rasele de carne şi măsura 123 - pentru industria agroalimentară, în care sunt vizate şi depozitele de legume şi fructe, a declarat, joi, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu.

"Recent, am făcut o vizită la Vişina, în Olt, şi vreau să vă spun că la 6 seara, duminică, era un depozit plin de produse de foarte bună calitate, iar ei nu aveau unde să le vândă. Îmi spuneau că pe vremuri, până în '90, zilnic trimiteau cu trenul 70 de tone de legume din zonă. România importă actualmente, conform statisticilor, 60-70% din legume şi noi avem produse care nu ajung pe piaţă. Este o tragedie efectiv. Este marea nenorocire care s-a produs în România: s-a rupt legătura între producător şi piaţă. Deci, vom crea depozite care să strângă produsele din sectorul legumicol şi astfel se va crea o legătură cu piaţa", a spus Irimescu, la conferinţa "Industria cărnii".

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) intenţionează să lanseze, la jumătatea lunii noiembrie, două sesiuni de depunere de proiecte pentru producătorii agricoli interesaţi de realizarea unor investiţii în ferme de vaci şi în depozite de legume şi fructe, fondurile europene puse la dispoziţia potenţialilor beneficiari fiind estimate în prezent la circa 250-300 de milioane de euro, a declarat pentru AGERPRES directorul general al APDRP, George Turtoi.

"Vom mai lansa în acest an două sesiuni de depunere de proiecte, una va fi pe măsura 121 privind investiţiile în ferme, cu prioritate pe fermele pentru vaci de carne şi pentru reproducţie la porc, iar cealaltă pe măsura 123 care va viza în principal partea de depozite de legume şi fructe. Deocamdată nu putem spune suma exactă care va fi disponibilă pentru aceste două măsuri pentru că suntem în plin proces de dezangajare a tuturor proiectelor neviabile, de unde vom atrage în jur de 200-250 de milioane de euro. De asemenea, mai avem posibilitatea să facem şi unele realocări de alte măsuri din cadrul aceleiaşi axe de unde mai putem atrage încă 50 de milioane de euro", a spus Turtoi

Acesta a precizat că în urma unei analize făcute la nivelul tuturor proiectelor din sistem, în jur de 500 de proiecte vor fi reziliate întrucât nu au efectuat nicio plată şi nici nu mai pot face dovada cofinanţării, iar sumele aprobate vor fi realocate măsurilor care se vor mai deschide în luna noiembrie din acest an.

"S-a făcut o analiză la sânge a tuturor proiectelor din sistem şi în principal s-au evidenţiat proiectele care au ajuns la termenul de 2-3 ani de implementare şi nu au efectuat nicio plată şi nu au solicitat niciun avans. Practic, stăm cu aceste proiecte blocate în sistem. Am solicitat să ne prezinte dovada cofinanţării, iar cei care nu au putut să o demonstreze nu au mai fost prelungiţi şi au fost reziliaţi. În urma analizei erau circa 800 de proiecte în situaţia aceasta, multe din anul 2010, însă cu posibilitatea de dezangajare sunt în jur de 500 de proiecte. În circa două luni am dezangajat circa 180 de milioane de euro şi sperăm ca până când vor fi lansate măsurile să dispunem de toate sumele, respectiv de circa 200-250 de milioane de euro", a adăugat Turtoi.

Şeful APDRP consideră că la această sumă se mai pot adăuga fonduri din realocări de la alte măsuri din cadrul aceleiaşi axe, care nu au fost atrase de beneficiari.
"Vrem să realizăm şi unele realocări de la alte măsuri din cadrul aceleiaşi axe, pentru că nu necesită aprobarea Comisiei Europene, ci doar înştiinţarea. Pentru că ambele măsuri pe care le vom lansa sunt din axa 1, avem măsura 122 pentru investiţii în creşterea valorii adăugate a produselor forestiere, care nu a fost accesată de proprietarii de păduri şi de unde vom mai putea atrage 50 de milioane de euro", a subliniat directorul general al APDRP.

În cadrul măsurii 123 privind construirea de depozite de legume şi fructe, George Turtoi a precizat că vor avea prioritate şi punctaje mai mari beneficiarii care vor avea parteneriate cu producătorii sau societăţile care au producători agricoli în structura lor.

"Ca să mai limităm adaosurile comerciale de pe lanţul de legume şi fructe, cei care vor depune proiecte în noua sesiune şi sunt beneficiari eligibili trebuie să aibă în cadrul companiei producători. Acest lucru este o noutate pentru că până în prezent un comerciant care îşi făcea un depozit cumpăra legumele de la producători, la un preţ foarte mic, le depozita, le ambala şi le vindea cu adaos, iar tot profitul îi intra lui. Producătorii agricoli ocoleau aceste depozite şi vindeau în alte părţi. În prezent, dacă producătorii sunt direct implicaţi în partea de depozitare, condiţionare şi ambalare vor merge la depozit pentru că vor avea o parte din profit. Practic, producătorii îşi vor face o linie de depozitare şi comercializare. Aceşti potenţiali beneficiari vor avea punctaje prioritare şi vor fi cei mai favorizaţi, chiar dacă sunt şi alte categorii eligibile. Ne aşteptăm să fie atractivă această măsură chiar şi pentru cei care au deja depozite, dar care sunt goale, iar acum au posibilitatea să le modernizeze", a mai spus şeful APDRP.

Cele două sesiuni de depunere de proiecte se vor deschide, cel mai probabil la mijlocul lunii noiembrie, numai după consultările din cadrul Comitetul de Monitorizare al PNDR, programate la începutul lunii noiembrie. Sesiunile vor fi active o lună, cel mult până la finele lunii decembrie, iar dacă banii nu vor fi contractaţi cele două sesiuni se vor mai prelungi în 2013 pentru încă o perioadă de timp.

Sursa AGERPRES

În timp ce în supermarketuri rafturile sunt pline de legume de import, tone de legume româneşti se strică pe câmp, deoarece agricultorii nu au unde să-şi vândă produsele. Şi în vreme ce importurile de fructe şi legume aproape că desfiinţează producţia locală, autorităţile cer de la UE finanţare mai multă pentru cultivarea terenurilor agricole.

România a solicitat, în septembrie, Comisiei Europene să ia în calcul, prin noua Politică Agricolă Comună, o suprafaţă agricolă de 12 milioane de hectare pentru care să se calculeze alocări financiare, faţă de 7 milioane de hectare, cât s-a stabilit la aderarea în UE.

România poate pierde 800 milioane de euro din cauza recoltei slabe din 2012. Aproape jumătate din această pierdere ar fi putut fi evitată dacă agricultorii români ar fi avut sisteme adecvate de irigaţii în funcţiune.

Sursa: Azi

• Anul viitor exportăm 30.000 tone de fructe şi legume în Rusia şi 100.000 tone de legume în UE

În urma deplasărilor efectuate în Rusia la sfârşitul lunii septembrie, cu ocazia desfăşurării mai multor târguri agricole la Kiev şi Moscova, Organizaţia Naţională Interprofesională Prodcom Legume şi Fructe a identificat noi oportunităţi de desfacere pe piaţa Federaţiei Ruse atât a legumelor şi fructelor proaspete cât şi a celor conservate.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Patricia Alexandra POP
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 20, 16-31 OCTOMBRIE 2012

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) intenţionează să lanseze, la jumătatea lunii noiembrie, două sesiuni de depunere de proiecte pentru producătorii agricoli interesaţi de realizarea unor investiţii în ferme de vaci şi în depozite de legume şi fructe, fondurile europene puse la dispoziţia potenţialilor beneficiari fiind estimate în prezent la circa 250-300 de milioane de euro.

"Vom mai lansa în acest an două sesiuni de depunere de proiecte, una va fi pe măsura 121 privind investiţiile în ferme, cu prioritate pe fermele pentru vaci de carne şi pentru reproducţie la porc, iar cealaltă pe măsura 123 care va viza în principal partea de depozite de legume şi fructe. Deocamdată nu putem spune suma exactă care va fi disponibilă pentru aceste două măsuri pentru că suntem în plin proces de dezangajare a tuturor proiectelor neviabile, de unde vom atrage în jur de 200-250 de milioane de euro. De asemenea, mai avem posibilitatea să facem şi unele realocări de alte măsuri din cadrul aceleiaşi axe de unde mai putem atrage încă 50 de milioane de euro", a declarat pentru AGERPRES directorul general al APDRP, George Turtoi.

Acesta a precizat că în urma unei analize făcute la nivelul tuturor proiectelor din sistem, în jur de 500 de proiecte vor fi reziliate întrucât nu au efectuat nicio plată şi nici nu mai pot face dovada cofinanţării, iar sumele aprobate vor fi realocate măsurilor care se se vor mai deschide în luna noiembrie din acest an.

"S-a făcut o analiză la sânge a tuturor proiectelor din sistem şi în principal s-au evidenţiat proiectele care au ajuns la termenul de 2-3 ani de implementare şi nu au efectuat nicio plată şi nu au solicitat niciun avans. Practic, stăm cu aceste proiecte blocate în sistem. Am solicitat să ne prezinte dovada cofinanţării, iar cei care nu au putut să o demonstreze nu au mai fost prelungiţi şi au fost reziliaţi. În urma analizei erau circa 800 de proiecte în situaţia aceasta, multe din anul 2010, însă cu posibilitatea de dezangajare sunt în jur de 500 de proiecte. În circa două luni am dezangajat circa 180 de milioane de euro şi sperăm ca până când vor fi lansate măsurile să dispunem de toate sumele, respectiv de circa 200-250 de milioane de euro", a adăugat Turtoi.

Şeful APDRP consideră că la această sumă se mai pot adăuga fonduri din realocări de la alte măsuri din cadrul aceleiaşi axe, care nu au fost atrase de beneficiari.

"Vrem să realizăm şi unele realocări de la alte măsuri din cadrul aceleiaşi axe, pentru că nu necesită aprobarea Comisiei Europene, ci doar înştiinţarea. Pentru că ambele măsuri pe care le vom lansa sunt din axa 1, avem măsura 122 pentru investiţii în creşterea valorii adăugate a produselor forestiere, care nu a fost accesată de proprietarii de păduri şi de unde vom mai putea atrage 50 de milioane de euro", a subliniat directorul general al APDRP.

În cadrul măsurii 123 privind construirea de depozite de legume şi fructe, George Turtoi a precizat că vor avea prioritate şi punctaje mai mari beneficiarii care vor avea parteneriate cu producătorii sau societăţile care au producători agricoli în structura lor.

"Ca să mai limităm adaosurile comerciale de pe lanţul de legume şi fructe, cei care vor depune proiecte în noua sesiune şi sunt beneficiari eligibili trebuie să aibă în cadrul companiei producători. Acest lucru este o noutate pentru că până în prezent un comerciant care îşi făcea un depozit cumpăra legumele de la producători, la un preţ foarte mic, le depozita, le ambala şi le vindea cu adaos, iar tot profitul îi intra lui. Producătorii agricoli ocoleau aceste depozite şi vindeau în alte părţi. În prezent, dacă producătorii sunt direct implicaţi în partea de depozitare, condiţionare şi ambalare vor merge la depozit pentru că vor avea o parte din profit. Practic, producătorii îşi vor face o linie de depozitare şi comercializare. Aceşti potenţiali beneficiari vor avea punctaje prioritare şi vor fi cei mai favorizaţi, chiar dacă sunt şi alte categorii eligibile. Ne aşteptăm să fie atractivă această măsură chiar şi pentru cei care au deja depozite, dar care sunt goale, iar acum au posibilitatea să le modernizeze", a mai spus şeful APDRP.

Cele două sesiuni de depunere de proiecte se vor deschide, cel mai probabil la mijlocul lunii noiembrie, numai după consultările din cadrul Comitetul de Monitorizare al PNDR, programate la începutul lunii noiembrie. Sesiunile vor fi active o lună, cel mult până la finele lunii decembrie, iar dacă banii nu vor fi contractaţi cele două sesiuni se vor mai prelungi în 2013 pentru încă o perioadă de timp.AGERPRES