Alexandru Haită: „Doar cu ajutorul tehnologiei poți optimiza pierderile din fermă“
Alexandru Haită este unul dintre tinerii fermieri ai României. A preluat de la părinții săi o afacere concentrată pe producția vegetală și a contribuit la dezvoltarea acestui business într-o manieră modernă și adaptată nevoilor de acum. Exploatația sa se află în comuna Călinești, județul Teleorman.
Toată suprafața cu cinci operatori
Alexandru Haită spune că experiența de fermier în România este plăcută și tocmai de aceea s-a implicat în dezvoltarea fermei. Spune despre sine că a încercat să facă agricultură un pic altfel față de felul în care se făcea până să preia această misiune.
„Totul a început în 2007, cu o suprafață de 130 de hectare, și am ajuns astăzi să avem 1.100 de hectare, cca 20 de hectare proprietate, restul arendă. Avem suficiente utilaje în dotare astfel încât să reacționăm repede. Exploatăm toată suprafața cu cinci operatori. Toate utilajele sunt din 2017, iar la 4-5 ani încercăm să schimbăm echipamentele. Anul trecut am achiziționat a doua combină, în 2021 am achiziționat o mașină de stropit autopropulsată, iar în fiecare an facem câte o achiziție ca să înnoim parcul. Avem trei tractoare, două combine și o instalație de stropit și echipamentele aferente lor. Ultimele fonduri europene le-am accesat în 2017, iar combina și instalația de stropit le-am cumpărat prin creditare. Am încercat să aduc tehnologie, să integrez tot ce înseamnă automatizare, digitalizare în agricultură și am ajuns la nivelul în care pot să spun că am toată ferma pe telefon, toate echipamentele, toate solele și pot gestiona relativ ușor și eficient întreaga activitate.“
2022, un an mediu
Investițiile în acest sens au fost pe măsură, dar la fel și beneficiile, spune fermierul. Astfel poți avea date din care poți trage concluzii foarte importante și poți optimiza foarte mult procesul de producție. În ceea ce privește ponderea culturilor agricole pe care le exploatează, Alexandru Haită spune că din cauza vremii a fost nevoit să cultive cca. 90-95% culturi de toamnă, grâu, orz, rapiță și face rotații mai scurte.
„Culturile de primăvară sunt foarte riscante pentru zona noastră și nu am realizat niciodată profit. 2022 a fost un an mediu din punctul de vedere al producțiilor și al costurilor de producție și un an bun în ceea ce privește prețurile. În 2022 am obținut o producție de aproape 4 tone la rapiță, 5.500 kg la grâu și cca 7 tone la orz. Costurile de producție au fost rezonabile, ținând cont că am început achiziția materiilor din 2021, când prețurile erau încă bune. Provocator va fi anul agricol 2022-2023, când prețurile materiilor folosite sunt foarte mari și văd că prețurile de valorificare nu mai sunt așa bune. Avem un ciclu de producție foarte lung și există posibilitatea să trecem prin aceeași situație ca în 2020, atunci când am făcut achiziții de 1.400 de lei și am vândut producția în 2021 cu 90 de bani. Avem și avantaje și dezavantaje când avem un ciclu lung de producție.“
„Uneori, pierderile de producție sunt cauzate de tine, ca factor de decizie“
Ca să te menții pe piață trebuie să fii informat și să știi care este momentul potrivit de valorificare. De aceea, spune fermierul, producția din ferma sa este comercializată prin intermediul Cooperativei Agricole Tinoasa. Această colaborare există de doi ani, iar 90% din producție este valorificată prin intermediul cooperativei. În plus, trebuie să existe o foarte bună gestionare a costurilor de producție și o optimizare a pierderilor din exploatare, din câmp.
„Cel puțin eu reușesc să optimizez aceste pierderi doar cu ajutorul tehnologiei. Când am hărți detaliate la fiecare aplicare, hărți de producție și estimări băltiri și o mulțime de alte informații, atunci le pot pune cap la cap și pot optimiza destul de bine costul de producție. În condițiile acestea este rentabil să fii fermier în România, dar trebuie să înțelegi mecanismele și faptul că uneori pierderile de producție sunt cauzate de tine, ca factor de decizie. Dacă reduci semnele de întrebare doar la aspectele legate de climat, precipitații și temperaturi, atunci ai de câștigat destul de mult.“
- „Nu vreau să mă extind foarte mult și să ies din arealul de confort, din care pot controla tot procesul de producție. În plus, nu cred că am unde să mă extind mai mult de 100 de hectare pe viitor. Suprafața pe care o am o pot gestiona bine, este productivă și poate în viitor găsim și o soluție de a iriga o parte din ea. Nu am o țintă din a ajunge la 2.000 de hectare, ci am ca scop optimizarea a cât mai mult din ce am acum.“
- „Am investit în sistemul de silobag pe care îl folosim de patru ani. Depozitarea este foarte bună, mai ales pentru perioade scurte, câteva luni, maximum un an, și costurile inițiale sunt mai mici decât în cazul unui siloz clasic. Nu întotdeauna depozitarea producției îți garantează un preț bun. Uneori, prețurile sunt foarte bune înainte sau în timpul campaniei și apoi scad și atunci depozitarea nu te ajută foarte mult. Este un revers al medaliei.“
- „În cazul subvenționării trebuie să fim conștienți că suntem controlați tot de politic. Și, în momentul în care politicul ia o decizie de a scoate un produs de protecția plantelor, nu ai ce să faci. Apoi vin și compensează cu subvenții, dar uneori nu este suficient. O să vedem acest lucru în anii următori, când subvenția va fi mai mare de 200 de euro, dar costurile la inputuri vor fi duble. Și atunci practic nu mai susții fermierul. În schimb, competitorii noștri din alte state folosesc acele produse de protecția plantelor care au fost scoase de la noi, mult mai bune și mai eficiente, și nu au subvenții. Și atunci, ce am rezolvat?“
Laura Zmaranda
ferme, tehnologii, Alexandru Haita
- Articol precedent: Cât costă înființarea unui hectar cu lavandă și în cât timp se recuperează investiția
- Articolul următor: Alunele de la Lăschia, o afacere de 100.000 de euro