Măsuri de evitare a tasării-compactării solului
Procesul de tasare-compactare are loc, în special, pe solurile grele, cu conținut ridicat de argilă, când se lucrează la un grad de umiditate ridicat cu utilaje grele, prin treceri repetate.
Efectele procesului de tasare-compactare se manifestă atât asupra solului prin creșterea rezistenței la lucrările mecanice și a consumului de combustibil, prin reducerea porozități și permeabilității, precum și prin degradarea structurii, dar și asupra plantelor prin îngreunarea răsăririi, a pătrunderii rădăcinilor în adâncime și, în final, asupra nivelului și calității recoltelor.
În țara noastră suprafața expusă procesului de tasare-compactare este de peste 3,7 mil.ha moderat tasată, peste 2 mil. ha puternic tasată și peste 550.000 ha excesiv tasată.
Pe asemenea, pe suprafețe apa din precipitații se infiltrează greu, băltește sau se scurge la suprafața solului, provocând eroziune. Regimul aerohidric este deficitar și activitatea microbiologică redusă.
De exemplu, porumbul cultivat pe asemenea teren are sistemul radicular redus cu 41 %, suprafața foliară a unei plante s-a redus de la 5.504 cm2 la 2.804 cm2, iar înălțimea a scăzut de la 1,70 m la 1,40 m.
Influența gradului de tasare la o arătură la 30 cm se manifestă astfel:
Tasare |
Patinare |
Rezistența la tracțiune |
Productivitate |
Consum |
Mică |
11,3% |
940 daN/cm2 |
0,49 ha/ora |
22,83 l/ha |
Mare |
15,3% |
1.480 daN/cm2 |
0,34 ha/ora |
38,75 l/ha |
Toate acestea ne demonstrează că sunt necesare măsuri care să ducă la evitarea procesului de tasare-compactare.
În primul rând trebuie să se asigure cantități suficiente de materie organică pentru sol care prin descompunere aerobă formează humus și nutrienți. Se vor administra gunoi de grajd, îngrășăminte verzi, toate resturile vegetale astfel încât solul să beneficieze de minimum 10 t/ha materie organică în fiecare an.
Prezența materiei organice și a humusului face solul mai elastic, cu o bună permeabilitate și un regim aerohidric favorabil creșterii și dezvoltării plantelor.
Humusul împreună cu argila din sol formează complexul coloidal argilo-humic care constituie liantul pentru unirea particulelor elementare de sol (praf, nisip) în agregate structurale stabile.
Dacă este necesar, se vor aplica amendamente pentru corectarea pH-lui.
Este indicat ca lucrările solului să varieze ca adâncime, de la un an la altul, pentru a evita formarea hardpanolui, iar la 3-4 ani să se efectueze o afânare adâncă.
Pe asemenea terenuri sunt necesare asolamente de lungă durată, cu ierburi perene, cu peste 20% leguminoase.
Terenurile expuse procesului de tasare-compactare trebuie lucrate cu multă atenție pentru a evita provocarea acestui fenomen, și anume:
- se lucrează numai la umiditatea optimă și cât mai puține treceri;
- se folosesc agregate complexe care efectuează mai multe lucrări la o trecere și acestea trebuie să fie cât mai ușoare.
Exemplu: densitatea aparentă pe urmele roților tractorului a fost:
suprafață necălcată |
pe urmele roților |
|
la tractoare mijlocii |
0,96 g/cm3 |
1,31 g/cm3 |
la tractoare mari |
1,09 g/cm3 |
1,41 g/cm3 |
În funcție de lățimea pneului tasarea a fost:
- la pneu obișnuit s-a tasat pe 12-15 cm;
- la pneul cu balon mare s-a tasat pe 5-6 cm;
- când au fost roți duble s-a tasat pe 2-3 cm.
În funcție de umiditatea solului tasarea a fost:
- pe sol uscat – tasare superficială;
- pe sol umed roțile au pătruns în sol 2-3 cm;
- pe sol foarte umed au pătruns 8 cm.
În funcție de utilajul tractat roțile au pătruns:
- când a tractat grapa cu discuri au pătruns în sol 12 cm;
- când a tractat cultivatorul au pătruns 8 cm.
În funcție de presiunea din pneuri, tasarea a fost:
- la 1 bar presiune densitatea aparentă sub roți = 1,31 g/cm3;
- la 1,4 bari, presiune mai mare, densitatea = 1,39 g/cm3.
În mod normal presiunea pe sol nu trebuie să depășească 1 daN/cm2.
Folosirea tractoarelor care au pneuri cu balonul mare, cu presiune redusă în pneuri sau cu roți duble exercită cea mai mică presiune asupra solului.
Tractoarele și combinele echipate cu șenile reduc presiunea pe sol cu 60%.
Prin experiențe riguroase s-a demonstrat că pe terenurile tasate-compactate nivelul producției a scăzut la porumb cu 11-26%, la floarea-soarelui cu 10-29%, iar la sfecla de zahăr, cu 19-44%.
Este la îndemâna fermierilor să ia toate măsurile care să ducă la evitarea procesului de tasare-compactare a solului.
Prof. dr. ing. Vasile POPESCU
tractoare, soluri, arat, tasarea solului, compactarea solului
- Articol precedent: Cel mai tânăr investitor din Maramureș cultivă afini
- Articolul următor: WaPOR, portalul cu ajutorul căruia se monitorizează resursele de apă pentru agricultură