VIBALLA® - Nou mod de acțiune destinat combaterii buruienilor cu frunză lată din cultura de floarea-soarelui
În ultimii ani, Ambrosia artemisiifolia, denumită popular și iarbă de paragină, iarba pârloagelor sau floarea pustiei, devine din ce în ce mai prezentă în zone ale României în care nu se regăsea până în prezent. Ambrozia face parte din familia Asteraceae, care cuprinde aproximativ treizeci de specii de plante anuale sau perene. Polenul acestei plante, purtat de vânt, provoacă polinoze, astm, la sfârșitul verii – începutul toamnei, fiind unul dintre factorii agravanți ai astmului bronşic. O
buruieni, floarea soarelui, canepa, cultura florii soarelui, Ambrosia artemisiifolia, combaterea buruienilor, CORTEVA AGRISCIENCE, abrozia, erbicid Viballa, frunza lata, tratamente la floarea soarelui
Hibrizi noi de porumb creați la INCDA Fundulea
Evoluția climatică din ultimii ani în România a prezentat variații anuale și sezonale cu amplitudini mari în ceea ce privește temperatura, precipitațiile, precum și alți factori care au influențat stabilitatea producției de porumb într-un mod negativ.
În acest context, activitatea de cercetare din cadrul laboratorului de ameliorare a porumbului a avut ca obiectiv principal crearea de hibrizi de porumb productivi, toleranți la factorii abiotici (seceta și arșița) și la factorii biotici (atacul
porumb, INCDA Fundulea, schimbari climatice, hibrizi de porumb, cultura porumbului
Ce trebuie să știți despre cultura de căpșuni
Căpşunul este o cultură care găsește condiții prielnice pentru dezvoltare în aproape toate zonele ţării, fiind capabil să dea producţii de peste 10 t/ha în primul an de la plantare. Pentru aceasta se vor alege terenuri cu fertilitatea naturală cea mai ridicată, mecanizabile, prevăzute cu sistem de irigare.
De regulă, solurile indicate pentru căpșun sunt cele cu textură lutoasă, luto-nisipoase sau luto-argiloase, cu Ph 5,6-7, iar ca plante premergătoare sunt recomandate plantele prăşitoare și
Cultivarea grâului, la ce să ne așteptăm în următorii zeci de ani?
Ce viitor are această cereală în următoarele decenii?
Studiile lui Arvalis și Inrae (Gate et al., 2010; Brisson et al., 2010), publicate la începutul anilor 2010, arată o stagnare a randamentelor, observată încă din anii 1990, aceasta fiind atribuită creșterii deficitului de apă în timpul răsăririi cerealelor și temperaturilor ridicate din timpul umplerii boabelor.
Pe viitor, aceste două riscuri, cu consecințe asupra creșterii și greutății boabelor, sunt deosebit de îngrijorătoare pentru
gradina, grau de toamna, grau romanesc, cultura graului, grau de primavara, cultivarea graului, grau de panificatie
Mai multe articole …
Pagina 67 din 321