Turbulențe în Agribusiness. Trenduri și Soluții

Recent, a fost organizat cel mai mare târg on-line de agricultură pe platforma virtualagro.ro. La eveniment au participat atât fermieri, experți, cât și oficiali români. Pe lângă standurile reprezentanților companiilor importante din agricultură, în cadrul târgului au fost abordate la „masă rotundă“ și subiecte despre fermele românești pregătite pentru debutul unei noi politici agrare la nivel european.

Cu ocazia dezbaterii au fost scoase în evidență și subiecte despre impactul amprentei de carbon în condițiile de mediu, biodiversitate și bunăstarea animalelor. Un alt subiect a fost managementul fermei, cheia rezistenței agri în contextul economic global, digitalizarea fermelor și provocările lui 2022, dar și ale anilor ce vin. Totodată, a fost analizată și cea mai actuală problemă a agriculturii românești, irigațiile și alte sisteme de hidratare a solului, stadiu actual și perspective de îmbunătățire.

Ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, a evidențiat câteva soluții la provocările pieței agricole și securității alimentare a României. „Dacă acum câțiva ani ne refeream doar la «turbulențe», astăzi situația este mult mai amplă, complexă și necesită mai multe abordări pentru că influența unor factori externi asupra agriculturii și a tuturor celorlalte ramuri care depind de agricultură s-a manifestat mult mai violent decât în anii precedenți. La ora actuală, un fermier nu își poate implementa cu exactitate un plan de business după care se va conduce pentru că, inevitabil, acesta depinde și de alți factori, cum ar fi gaze, climă, furnizori, situație geo-politică globală etc. Chiar dacă acești factori pot provoca o presiune pentru agricultură și industria alimentară, acest lucru poate fi ameliorat. Îmi doresc ca, până la sfârșitul mandatului meu, Ministerul Agriculturii să devină una dintre cele mai digitalizate instituții publice, să putem face politici agricole pe baza unor date colectate în timp real. Acest fapt prevede colectarea de la toți «actorii» în lanțul de agricultură a datelor cu privire la stocuri. Pentru că, evident, sunt situații în care trebuie să știm cum stăm, ce trebuie făcut, dacă se emit anumite decizii și factori fundamentali după care trebuie luate aceste decizii, să nu mai fie supuși necunoscutului. Noi facem analize prospective și pe diferite tipuri de scenarii, astfel încât să asigurăm stocurile de legătură pentru noua recoltă și să ne asigurăm că România va fi independentă în privința produselor agroalimentare, a declarat Adrian Chesnoiu.“

Fără panică…

Totodată, Adrian Chesnoiu a precizat că populația nu are de ce să se teamă de o criză alimentară deoarece România dispune de rezerve și stocuri. Chiar dacă apar speculații despre o eventuală secetă, oficialul crede că nu sunt încă motive reale să intrăm în panică. „Chiar dacă starea culturilor se află într-o stare de «stress» încă nu putem vorbi despre o secetă. Noi avem analizele despre starea culturii de vegetație și răsărire și pot afirma că în toate culturile de toamnă gradul de nerăsărire este de maximum 3%, adică încă nu putem vorbi despre o situație comparativă cu alți ani. În 2020, poate cel mai secetos an de după Revoluție, România a realizat o producție de 6,5 milioane de tone de grâu, în condițiile în care consumul nostru intern este de cca 4,3-4,5 milioane maximum“, a explicat ministrul.

La rândul său, Cezar Gheorghe, expert analist pe piața de cereale, a menționat: „Vreau să subliniez că nu e nevoie de panică, România are o oportunitate pe care trebuie să o fructifice pe polul de interes din punct de vedere strategic. Chiar dacă culturile de toamnă, nu au stagii de vegetație extraordinare în 2021, pot afirma că nici nu suntem atât de în urmă, luând în considerare ultimele prognoze. Ajungem în jurul valorii de cca 8,8-9 milioane de tone, pe o suprafață de cca 2 milioane 150 de mii de hectare luate în total la grâu. Unele zone vor compensa, alte zone, firește, nu au avut atât de multe precipitații. Desigur, cele care au beneficiat din belșug vor compensa zonele care nu au avut așa mare ambundență. Dacă e să privim cultura de rapiță, de exemplu, estimăm că va scădea de la aprox. 417 mii tone la aprox. un minim de 360 de hectare. Dar cu siguranță la rapiță vom reuși să aducem 1,1 milioane de tone comparativ cu anul trecut în care am avut 1,35 milioane de tone, deci și la rapiță stăm bine în acest moment.“

Totodată, în cadrul evenimentului au participat și alți specialiști precum Sorin Mois, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Achim-Irimescu, ministru plenipotenţiar, şeful secţiei Agricultură în cadrul Reprezentanţei Permanente a României la Uniunea Europeană, Tánczos Barna ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ioan Popa, președinte Transavia și alți invitați care au prezentat soluții pe care atât fermierii, cât și cei din industria alimentară le vor putea aplica pentru anul 2022.

Liliana POSTICA