Planul Național de Reziliență și Redresare (III). Măsuri pentru sprijinirea IMM-urilor din domeniul agroalimentar

Vă prezentăm ultima parte a Planului Național de Reziliență și Redresare, în formula cu care autoritățile din România au început discuțiile cu Comisia Europeană. Nu știm deocamdată care va fi varianta finală, dar se cunoaște că proiectul masiv de construire a unui sistem de irigații este pus sub semnul întrebării, în sensul în care nu răspunde criteriilor CE și nu s-ar încadra în categoria investițiilor verzi. Pe urmă există oarecare necorelări asupra sumei înaintate, operațiuni ce se ridică la 41 de miliarde euro, în vreme ce suma repartizată României se oprește la 29, 2 miliarde de euro. Pesemne că va fi nevoie de o aducere a planului în limita bugetului alocat, astfel că o serie de proiecte vor fi lăsate pentru mai târziu. Nădăjduim însă că vor rămâne valide măsurile care se referă la sistemul agroalimentar!

Mediul de afaceri și ecosisteme antreprenoriale – 3,8 miliarde euro

Potrivit Raportului de țară 2020, schimbările legislative frecvente și imprevizibile, împreună cu birocrația excesivă și ineficiențele persistente din administrația publică, subminează deciziile de investiții și riscă să reducă atractivitatea țării pentru investitorii străini. Dar noi nu discutăm aici numai despre străini, pentru că aceleași piedici întâmpină și antreprenorii români. Statisticile Eurostat arată că România are cel mai scăzut număr de IMM-uri raportat la numărul populației din UE. Percepția generală este că puține afaceri sunt cu adevărat viabile la nivel macroeconomic, multe dintre acestea fiind constituite mai degrabă ca afaceri de familie. Dar să vedem și alte detalii. De exemplu, cel al parcurilor tehnologice (industriale), considerate ca fiind un motor al dezvoltării. Județul Prahova este lider național, cu 16 astfel de parcuri, urmat de Cluj – 12, Brașov – 9, Bihor – 7, Dâmbovița – 4, Covasna, Dolj, Iași, Sibiu și Timiș, câte 3 parcuri fiecare. Câte două parcuri industriale există în Alba, Giurgiu, Hunedoara, Ialomița, Ilfov, Satu Mare, Suceava, Vâlcea, București, iar câte unul în Arad, Bacău, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Constanța, Galați, Gorj, Mureș, Neamț, Olt, Sălaj, Teleorman. Un rol major în această ecuație, dată fiind creșterea populației la nivel global, îl are sectorul agroalimentar. Indiferent ce am face, agricultura joacă un rol central în România – și oriunde în lume – raportat la mărimea populației rurale și la gradul de ocupare a forței de muncă.

Indicatori urmăriți: peste 35 de ecosisteme antreprenoriale create în parteneriat cu APL (20 mil. euro/proiect), cu 11.000 de locuri de muncă noi și 3.700 IMM sprijinite; 2.400 IMM sprijinite pentru producție, digitalizare, echipamente medicale și servicii IMM (0,5 mil. euro/proiect), cu 7.200 locuri de muncă noi); 140 de IMM cu activitate în de agrement și valorificare patrimoniu natural (2,5 mil. euro/proiect), cu 2.100 de noi locuri de muncă); 1.400 de IMM din domeniul agroalimentar (0,5 mil. euro/proiect), cu 4.200 de noi locuri de muncă; 300 de companii din domeniul construcțiilor (1 mil. euro/proiect), cu 1.800 de locuri de muncă noi; 50 de mari întreprinderi sprijinite (10 mil. euro/proiect) și 3.000 de noi locuri de muncă înființate.

Complementaritatea priorităților de investiții din domeniul Mediul de afaceri și ecosisteme antreprenoriale cu Politica de Coeziune: POR – 1,682 mld.euro, POCIDIF – 0, 400 mld. euro

Programul Operațional Educație și Ocupare (POEO) – 0,550 mld. euro, POTJ – buget nestabilit.

Total mediu de afaceri PNRR + PC: 6,432 mld. euro (sumă provizorie).

Cercetare și inovare – 0,275 miliarde euro

După cum observați, bugetul pentru cercetare, sector considerat esența dezvoltării fiecărei economii, este unul extrem de mic. De altfel, cam aceasta a fost și politica de stat în toată perioada, mare parte din fondurile alocate cercetării mergând pe salarizare și mai puțin pe finanțarea efectivă a cercetării: 2017 –buget de 1,7 miliarde lei, 2018 – 1,6 mld. lei, 2019 și 2020 – 1,69 mld. lei. Nu-i de mirare deci că institutele de cercetare-dezvoltare (INCD), atâtea câte mai sunt, nu au avut realizări remarcabile, poate cu excepția Institutul de Cercetare de la Măgurele.

Indicatori urmăriți: 5 INCD din domeniul tehnic-inginerie (25 mil. euro/proiect), 5 INCD din domeniul agroalimentar (15 mil. euro/proiect); 5 INCD pentru transfer tehnologic pentru 25 de IMM (15 mil. euro/proiect).

Complementaritatea priorităților de investiții din domeniul Cercetare și inovare cu Politica de Coeziune: POCIDIF – 0, 929 mld. euro, POR – 0,712 mld. euro, POS –

0, 647 mld. euro, POEO – 0,397 mil euro, POTJ – bugetul nestabilit. Aici sunt vizate și învățământul superior, domeniul medical și educația.

Total provizoriu Cercetare și inovare PNRR + PC: 2,96 mld. euro.

Digitalizare – 0,70 miliarde euro

Raportul de țară 2020 arată că birocrația și capacitatea insuficientă de a furniza servicii de calitate, inclusiv servicii digitale, au un impact negativ asupra cetățenilor și a întreprinderilor. Domeniul vizează securitatea cibernetică, interoperabilitatea dintre serviciile administrației publice, digitalizarea serviciilor publice. În ultimii trei ani, România s-a clasat pe ultimul loc în rândul statelor membre în ceea ce privește utilizarea serviciilor publice digitale în administrație, sănătate, educație, justiție, finanțele publice.

Indicatori urmăriți: 720 de școli sprijinite (0,35 mil. euro/proiect), 300 de unități sanitare (0,5 mil. euro/proiect), ANAF (100 mil. euro/proiect), 200 de instanțe judecătorești (0,5 mil. euro/proiect), 3 proiecte de securitate cibernetică (33,3 mil. euro/proiect).

Complementaritatea priorităților de investiții din domeniul Digitalizare cu Politica de Coeziune: POCIDIF (digitalizare educație, cultură, administrație centrală) – 0, 641 mld. euro; POR (administrații orășenești) – 0,400 mld. euro; POS (digitalizare sănătate) – 0,449 mld. euro, POEO (educație timpurie, prevenire abandon, creștere ofertă educațională etc. – 1,565 mld. euro – educație; POTJ – buget nestabilit.

Total buget provizoriu PNRR + PC: 3,775 mld. euro.

Măsuri de coeziune socială în Politica de Coeziune

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este elaborat în complementaritate cu Politica de Coeziune (buget multianual 2021-2027) care finanțează, prin intermediul Fondului Social European, două categorii de măsuri principale, și anume: măsuri de educație și ocupare pentru populația școlară și forța de muncă prin intermediul Programului Operațional Educație și Ocupare, în valoare de 3,812 miliarde euro; măsuri pentru incluziune și demnitate socială adresate populației aflate în situații de dificultate prin intermediul Programului Operațional Incluziune și Demnitate Socială, în cuantum de 3,553 miliarde euro.

Maria Bogdan