reclama youtube lumeasatuluitv
update 1 Jul 2022

Insula Mare a Brăilei, un adevărat centru tehnologic în agricultură

Pe 28-29 mai, în cadrul fermei Agricost, noul arendaş al terenului arabil din Insula Mare a Brăilei, s-a desfăşurat simpozionul „Centrul de Excelenţă DuPont & Pioneer în Insula Mare a Brăilei“, în cadrul căruia au fost prezentate diverse soiuri de hibrizi, tehnici agricole şi soluţii de protecţie a plantelor. Continuatoare a TCE 3 Brazi, ferma Agricost cultivă 56.000 ha, dintre care 41.000 ha sunt irigate şi 15.000 ha sunt neirigate, având intenţia ca, în următorii trei ani, să ude întreaga suprafaţă exploatată. Cu o istorie începută din 1965, exploataţia din Insula Mare a Brăilei se poziţionează drept cea mai mare fermă din Uniunea Europeană, cultivând în anul curent nu mai puţin de 18.000 ha de grâu, 7.000 ha de orz, 10.000 ha de porumb, 5.000 ha de soia şi 5.000 ha de floarea-soarelui. În ciuda faptului că, anul trecut, România s-a confruntat cu o secetă puternică, sistemul de irigaţii şi bunul management al fermei au permis ca, în Insula Mare a Brăilei, să se obţină producţii de 6,2-6,3 tone la hectar grâu, 10 t/ha porumb, 3,5 t/ha floarea-soarelui şi 3,7 t/ha soia.

Cea mai mare exploataţie agricolă din UE şi problemele ei

Deşi se bucură de comasarea terenurilor şi de productivităţi ridicate, ferma din Insula Mare a Brăilei are de înfruntat, în egală măsură, şi multe provocări a căror rezolvare ţine de utilizarea celor mai eficiente şi moderne soluţii tehnice. „Cea mai mare problemă cu care ne confruntăm este fluctuaţia pânzei freatice, care face ca cel puţin 10% din suprafaţă să nu o putem exploata din cauza excesului de umiditate. De exemplu, anul acesta am pompat în jur de 80 milioane de metri cubi de apă în Dunăre. Pe de altă parte, în timpul verii avem o secetă mai pronunţată faţă de celelalte zone, pentru că aici, faţă de terasele Brăilei, plouă cu 50 mm mai puţin pe an şi atunci suntem nevoiţi să aducem apa din Dunăre în fiecare vară pentru a putea să irigăm. Preocuparea noastră în acest sens a fost majoră deoarece, în momentul în care am preluat acest pământ, el era într-o stare foarte proastă, am investit pas cu pas şi anul trecut, când am avut una dintre cele mai puternice secete din România, am reuşit să folosim la adevărata sa valoare sistemul nostru de irigaţii şi am obţinut producţii foarte bune“, ne-a explicat directorul general al companiei, Lucian Buzdugan.

Alături de apă, fertilitatea limitată a solului, în a cărui compoziţie se află multă argilă aluvionară, este o altă problemă importantă a exploataţiei. În acest sens, compania brăileană a adoptat ultimele tehnologii conservative din domeniu, renunţând la arat, prăşit, discuit sau la alte tipuri de lucrări care presupun expunerea solului la agresiunea razelor solare şi a vântului.

„Datorită tehnologiei conservative pe care o folosim sau aşa zisa - dry farming culturile arată foarte bine. Spre exemplu, rapiţa pe care aţi văzut-o a avut parte doar de 7 litri de ploaie şi o parte din ea nu a fost irigată; cu toate acestea, vom obţine peste 3 tone la hectar prin măsurile conservative pe care le aplicăm pentru sol şi apă. Imediat ce am recoltat grâul, planta premergătoare, intrăm cu un utilaj special care nu răstoarnă brazda şi care afânează solul încă din iulie anul precedent. Întoarcerea brazdei înseamnă o expunere a solului la agresiunea razelor solare şi a vântului, care usucă ultima picătură de umezeală. De asemenea, razele solare omoară toate bacteriile care ajută la creşterea fertilităţii solului“, a precizat Lucian Buzdugan. Nu în ultimul rând, trebuie menţionat că, pentru buna funcţionare a celei mai mari exploataţii agricole din UE, cei aproape 1.000 de angajaţi traversează zilnic Dunărea cu bacul, întrucât nu există un pod care să lege insula de uscat.

Irigaţiile – marele atu al „Bărăganului dintre ape“

În contextul în care, în ultimii ani, seceta a devenit un fenomen normal în România, cei din Insula Mare a Brăilei, cunoscută şi ca „Bărăganul dintre ape“, au investit masiv în sistemul de irigaţii, reuşind să ajungă de la 7.000 ha irigate la 41.000 ha, cu intenţia clară ca, în următorii trei ani, să acopere toate cele 56.000 ha. Conform directorului general al firmei, utilizarea apei este punctul strategic din întregul proces de producţie. „Sunt culturi pe care nu le putem cultiva în zona neirigată din sudul insulei, precum porumbul sau soia. Între grâul irigat şi cel neirigat, anul trecut, spre exemplu, a fost o diferenţă de 4 tone la hectar. Din punctul meu de vedere, investiţiile în irigaţii sunt cele mai justificate. Am fost de curând în Elveţia şi la 2.500 de metri altitudine cei de acolo irigau inclusiv păşunile. Dacă şi acolo unde plouă 1.000 mm se justifică irigatul, cum să nu se justifice la noi, unde plouă doar 250 mm pe an şi avem secetă ca în Israel?!“, a declarat Lucian Buzdugan. De altfel, în opinia lui Buzdugan, acest capitol ar trebui să fie punctul de referinţă pentru dezvoltarea agriculturii la nivel naţional şi, în contextul divizării pământului în celelalte zone ale ţării, întregul sistem de irigaţii ar trebui regândit. „Cert este că trebuie să transformăm transportul apei de irigaţii într-o problemă de infrastructură, aşa cum facem şosele, autostrăzi, cum ducem energie electrică la casa fiecărui om, aşa trebuie să ducem prin conductă apa de irigat la fiecare solă şi acolo să o vindem pe bază de contor şi fiecare fermier va plăti apa consumată în funcţie de cultura pe care o are. Dacă mă las în baza unui puţ care seacă vara şi mă apuc să investesc în seminţe, erbicide, pesticide şi aşa mai departe, tot planul de afaceri se duce pe apa sâmbetei. Eu nu zic ca statul să investească dacă nu sunt bani, ci să se găsească companii care au bani şi sunt dispuse să investească şi să facă o afacere din transportul apei astfel încât atât producătorul agricol, cât şi furnizorul de apă să îşi poată face un plan de afaceri“, a mai afirmat Lucian Buzdugan.

Peste 7 ani de colaborare cu DuPont şi Pioneer

Simpozionul organizat împreună cu DuPont şi Pioneer a confirmat totodată cei peste 7 ani de experienţă comună ai celor din Insula Mare a Brăilei cu compania producătoare de seminţe şi soluţii pentru protecţia plantelor. În acest sens, au fost prezentate mai multe soluţii de fertilizare, combatere a buruienilor şi a dăunătorilor, regulatori de creştere, dar şi hibrizi pentru fiecare dintre plantele cultivate în această fermă. Pentru cultura de cereale păioase au fost prezentate mai multe sole, tratate cu erbicidele şi fungicidele companiei DuPont, Granstar Super, Cerlit, Alert, Evolus şi Acanto. „Grâul a fost erbicidat cu Granstar Super şi Cerlit, unul dintre cele mai eficiente erbicide pentru cultura de păioase. Alături de erbicidare, s-au folosit şi trei fungicide: Alert, Evolus şi Acanto Plus, pe bază de flusilazol şi carbendazim, care asigură un start sănătos culturilor. Fungicidul Evolus are trei substanţe active: proquinazid, tebuconazol şi procloraz. În ultimele faze de vegetaţie, în special după înflorit, recomandăm Acanto Plus, fungicid pe bază de picoxistrobin şi ciproconazol, care are proprietatea de a se reactiva după fiecare ploaie, după roua de dimineaţă“, a precizat Adrian Teban, directorul de dezvoltare DuPont.

Totodată, întrucât anul viitor flusilazolul va fi interzis de legislaţia europeană, reprezentantul DuPont a anunţat lansarea noului produs Cielex. La cultura porumbului, alături de utilizarea regulatorului de creştere Moddus (folosit şi la orz) şi lansarea noului produs Principal Plus, o noutate în Insula Mare a Brăilei o reprezintă hibridul PR32F73. „Nu-l veţi regăsi în catalogul Pioneer; este un hibrid foarte productiv pe care compania Pioneer l-a adus anul trecut în România special la cererea echipei tehnice din Insula Mare a Brăilei, în momentul finalizării unei investiţii proprii într-un sistem mare de depozitare şi uscare. Am testat acest hibrid anul trecut cu dumnealor şi, în urma acestui proces, am obţinut peste 16 tone boabe“, a explicat Manuela Dumitru, promotor Pioneer. Conform acesteia, producţia de 16 tone s-a realizat exclusiv datorită irigaţiilor şi fertilizării. În ceea ce priveşte culturile de rapiţă şi floarea-soarelui, alături de cei doi hibrizi Pioneer - PR46W14, cel mai bine vândut hibrid de rapiţă în România, şi P64LE25, hibrid de floarea-soarelui ce permite aplicarea tehnologiei Express, remarcabilă mai este utilizarea în fertilizare a sulfatului de amoniu, care mobilizează fosforul din sol pentru ca acesta să fie asimilat de către plantă.

Secretul recoltelor bogate, toţi hibrizii se testează înainte de a intra în cultură

Un element important în Insula Mare a Brăilei este selecţia riguroasă a tuturor hibrizilor care ajung să fie cultivaţi în cultura mare. Din cele 5 tipuri de culturi prezentate, trei hibrizi aparţineau Pioneer şi doi, cei de cereale păioase, Institutului de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea, pe lângă acestea fiind testate nu mai puţin de 370 de soiuri pentru toate plantele aflate în cultură, pe o suprafaţă totală de aproximativ 350 ha. Conform lui Grigore Mocanu, în insulă sunt testaţi 106 hibrizi de rapiţă, 57 de soiuri de grâu, 17 soiuri de orz, 19 soiuri de triticale, 65 de hibrizi de floarea-soarelui, 7 soiuri de soia şi 108 hibrizi de porumb de la majoritatea producătorilor şi importatorilor din ţară. „În Insula Mare a Brăilei nu intră niciun produs, niciun soi, niciun hibrid până nu este testat în primul rând în acest câmp micro, pentru că unii hibrizi sau unele soiuri, care în terasa Brăilei sau în Bărăgan merg foarte bine, aici nu îşi găsesc locul, nu dau producţie mare şi alţii care merg mai prost în terasă merg mult mai bine aici şi atunci avem această obligaţie, să testăm şi să vedem care sunt hibrizii care dau, în condiţiile concrete ale noastre, maximum de randament. Anul acesta avem 1.700 de sole cu astfel de teste. În afară de acest micro, cele mai bune rezultate pe care le obţin hibrizii trec, în anul următor, în loturi macro de 5 ha şi apoi în cultura mare“, a declarat Grigore Mocanu, consilier tehnic la Ferma Gemenele din Insula Mare a Brăilei.

Planuri de viitor

În viitor, compania vizează atât o extindere în ceea ce priveşte sistemele de depozitare, cât şi o creştere a producţiei totale. „Am terminat de curând un siloz şi vom realiza încă cel puţin 5 silozuri pentru depozitare. De altfel, avem o tehnologie nouă de depozitare în silobag-uri, adusă din Argentina, care funcţionează foarte bine. Acestea au o capacitate de 200 de tone. De asemenea, ne-am propus să obţinem 1.000 tone de cereale pe cap de salariat, să ne încadrăm în 50 litri de motorină pe hectar şi să ne asigurăm independenţa energetică“, a precizat Lucian Buzdugan. În acest sens, se vor face investiţii în utilizarea biomasei pentru a putea fi utilizate resturile vegetale în vederea obţinerii energiei electrice, dar şi în utilizarea biocombustibilului.

Daniel PLĂIAŞU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.12, 16-30 IUNIE 2013