„La Viișoara - Cluj - oamenii chiar sfințesc locul“

Fiecare sat, fie el de munte, deal sau șes, are propria identitate. Unele așezări sunt mai dezvoltate, altele mai puțin, unele păstrează sau nu tradițiile, altele sunt mai „europene“, dar toate sunt și vor rămâne sate românești. De-a lungul activității noastre am încercat să pășim în cât mai multe zone din țară tocmai pentru a observa îndeaproape specificul oamenilor și al locurilor, iar în unele localități am poposit de mai multe ori și ne-am putut crea proprii termeni de comparație. Un astfel de exemplu este Viișoara din județul Cluj, o comună ce se dezvoltă continuu, dar care își păstrează și apreciază tradiția și cultura.

„Vreau să le ofer consătenilor viața de la oraș“

Situată în sud-estul județului Cluj, comuna are în componență doar 2 sate, Urca și Viișoara, locuite de români, maghiari și rromi care duc mai departe tradițiile specifice etniei și contribuie la dezvoltarea permanentă a zonei. Primarul, domnul inginer Ioan Roman, se află la cel de al V-lea mandat și își dorește ca sătenii să aibă traiul celor de la oraș, desigur din punctul de vedere al infrastructurii și al dotărilor. „Vreau ca în acest mandat să implementez viața orășeanului cel puțin în proporție de 80% în toată comuna. Și aici mă refer la apă curentă, canalizare, iluminat public și așa mai departe. E bine de specificat faptul că avem bec pe fiecare stâlp, avem și Internet printr-un proiect implementat în colaborare cu Banca Mondială, avem gaz metan, canalizare și apă aproape în toată comuna. Lucrăm inclusiv la proiecte de modernizare a drumurilor pentru a avea cele mai bune condiții de trai“, a specificat primarul.

Agricultura primează

Suprafața totală a comunei este de 6.153 ha, dintre care 4.600 ha suprafață agricolă, iar arabilă aproximativ 3.800 ha „cultivate în totalitate“, după cum specifică domnul Roman. Ba mai mult, acesta se mândrește cu cei în slujba căruia se află pentru că: „La Viișoara oamenii chiar sfințesc locul și muncesc pe brânci. Tot terenul e lucrat, oamenii s-au reîntors spre agricultură și avem exemple extraordinare de reușită. Mă refer la cultura cerealelor, a legumelor, dar și la creșterea animalelor, floricultură, pomicultură. Și când spun reușită nu îi indic pe marii fermierii, ci pe țăranul român care muncește de drag și cu drag.“

Poate cum era de așteptat, și unii săteni din Viișoara au plecat peste hotare pentru a-și crea un viitor mai bun, dar atunci când se întorc găsesc sprijinul necesar pentru a se dezvolta pe plan local. Este și cazul unui tânăr care a muncit o bună perioadă în Spania și care s-a întors cu dorința de a investi într-o fermă în propria comună. Acesta moștenise pământ de la părinți, dar poziționarea nu era foarte avantajoasă, nu avea acces la lumină și nici drum foarte bun pentru a ajunge acolo. În acest sens a fost sprijinit din fonduri locale: „Am pietruit 1.8 km de drum și i-am dus curent electric până acolo. Acum se dezvoltă, are o fermă modernă și vrea să se extindă. Oamenii au nevoie de sprijin, iar inițiativa lui este de apreciat, mai ales că este vorba despre un tânăr la 30 și ceva de ani care vrea sa facă ceva la el acasă“, a mai completat primarul.

Chiar dacă importanța agriculturii este recu­noscută în comuna clujeană, neajunsurile își spun și ele cuvântul. Și când spunem neajunsuri în acest caz, este vorba despre realizarea cadastrului care reprezintă o necesitate la nivel național, nu doar la Viișoara. „Mă nemulțumește că nu avem cadastru și astfel nu reușim să dăm titluri de proprietate. Aici avem de suferit pentru că mulți nu au aceste titluri și nici nu le putem da, iar alții au titlul greșit, pe amplasamente eronate. E mare lucru să putem rezolva această problemă, mai ales că după 2020 nu vom mai primi subvenții dacă nu avem terenul intabulat. La nivelul comunei am alocat anul trecut 1 miliard de lei pentru realizarea cadastrului. Am angajat o firmă specializată și încercăm să rezolvăm cumva, chiar dacă merge foarte încet procesul pentru că presupune migală și răbdare“, a specificat domnul Roman.

Chiar dacă este situată într-o zonă de câmpie, comuna clujeană are și păduri sau mai bine spus va avea mai multe pentru că au fost înființate 153 ha de pădure. „Acum 2 ani și jumătate am reușit să împădurim împreună cu Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și Vânătoare – Cluj 153 ha în 2 perimetre: unul de 30 de ha, altul de 123 ha. Totul a pornit de la ideea că în Câmpia Transilvaniei se impune înființarea pădurilor pentru stabilizarea terenurilor, dar și de la faptul că trebuie să ținem cont că poluarea este tot mai mare și atunci trebuie să luăm măsuri, deci trebuie să mai și plantăm“, a continuat primarul Viișoarei.

Respect pentru sport, cultură și tradiții

În fața primăriei, acolo unde erau 3 case construite din pământ și care aveau vechimea de peste 100 de ani, a fost construit un parc. Un loc de cinste îl are aici poetul Mihai Eminescu, cel mai important român din toate timpurile, după cum apreciază primarul, al cărui bust te întâmpină la intrarea în parc. Utilitatea lui este resimțită mai ales de copiii care vin aici și își petrec timpul liber. Observând faptul că investiția a fost justificată mai rapid decât se aștepta, domnul Roman are în vedere ca în viitorul apropiat să inaugureze alte 3 parcuri.

Tradițiile ocupă și ele loc de cinste în viața viișorenilor, în comună funcționând o formație de dansuri populare încă din anul 1954 și există și un cor maghiar pentru că, după cum specifică edilul, „trebuie acordată atenție fiecărei minorități pentru că fiecare are tradiții și ele trebuie respectate și transmise mai departe pentru ca Viișoara să rămână ceea ce fost dintotdeauna: un loc în care oamenii s-au înțeles indiferent de etnie.“

„Un muzeu este un act de civilizație!“

Luna august a acestui an a reprezentat un adevărat prilej de sărbătoare și înnoire pentru locuitorii comunei. În data de 21 august, atunci când se celebrează Ziua comunei, au avut loc mai multe manifestări. În primul rând a fost inaugurat un centru sportiv, amenajat doar din fondurile primăriei, care dispune de teren de fotbal cu irigare subterană, pistă de alergare cu 4 benzi, groapă de sărituri, vestiare – unul pentru gazde, unul pentru oaspeți și altul pentru arbitri care au toate utilitățile necesare: apă, curent electric, grupuri sanitare. Tot aici există și o sală de forță de care poate dispune echipa de fotbal Victoria Viișoara 2009, dar la care pot apela și locuitorii comunei, precum și o sală de conferințe. Apoi a fost organizat un spectacol al cărui oaspete de onoare a fost actrița Cezara Dafinescu. Sărbătoarea a continuat şi a doua zi, atunci când după slujba religioasă, preotul reformat și cei ortodocși, în prezența unei mulțimi considerabile, au sfințit și inaugurat Muzeul comunei Viișoara. „Deviza acestui muzeu este menținerea vie a imaginii țăranului român și a activităților sale de la începutul secolului al XX-lea. Aici avem expuse obiecte de uz gospodăresc, obiecte din portul popular român și maghiar din acele vremuri, dar și foarte multe documente cu valoare istorică. Vrem să îl dezvoltăm prin amenajarea unei crame, pentru că avem o pivniță, dar și utilaje și unelte de la începutul secolului al XX-lea pentru prepararea vinului. Apoi, în curte vrem să ridicăm și o biserică din lemn cu care să dăm viață muzeului. Muzeul satului a fost primit cu bucurie mai ales de bătrâni, care au și contribuit la realizarea lui mai mult decât mă așteptam. Am văzut amenajarea acestui muzeu ca pe o necesitate. Oriunde am fost în lumea asta într-o localitate din mediu rural, am regăsit și un muzeu. De aceea cred că fiecare localitate din țară ar trebui să aibă unul, pentru că este ca un fel de act de identitate al unei comunități. Așa ne păstrăm identitatea și o dăm moștenire celor tineri“, a completat ing. Ioan Roman.

Mai apoi, în data de 28 august, când an de an are loc sărbătoarea satului Urca, a fost lansată cartea Jocul la Șură. Titlul nu este ales întâmplător, ci reprezintă denumirea sărbătorii. Cartea a fost scrisă de profesorul Valentin Vișinescu și cuprinde descrierea activității culturale a comunei în ultimii 50 de ani și în special a formației de dansuri tradiționale. Tot atunci a fost inaugurată și o capelă de care se pot folosi locuitorii satului Urca. Investiţia este justificată, spune domnul primar, oferindu-ne exemplu capela din satul Viişoara care şi-a dovedit utilitatea în cei cinci ani de existenţă.

Trăgând o concluzie putem spune că viața în satul clujean este într-un continuu forfot, mereu se investește și se muncește. Suntem convinși că peste 2 ani, atunci când se vor aniversa cei 700 de ani de la atestarea documentară, vă vom putea prezenta o comună cu mai multe investiții și realizări.

Ion BANU, Loredana Larissa SOFRON