Legislaţia europeană pentru seminţe, blocată la Parlamentul European

După ce Comisia Europeană „a moşit“ ani de zile noua Lege a seminţelor privind materialul de reproducere a plantelor (MRP), noul act normativ s-a înţepenit la Parlamentul European (PE), am aflat la Adunarea Generală a Asociaţiei Amelioratorilor, Producătorilor şi Comercianţilor de Seminţe şi Material Săditor din România – AMSEM.

„Parlamentul European este pe cale să amâne votarea Regulamentului seminţelor, lăsând pe umerii viitorilor europarlamentari această sarcină, ceea ce impune ca şi AMSEM să conlucreze cu autorităţile şi cu eurodeputaţii români pentru a înţelege şi a sprijini aceste demersuri“, a declarat Gheorghe Nedelcu, preşedintele AMSEM.

Cei aproximativ o sută de membri şi invitaţi au fost informaţi de unele aspecte ale legislaţiei europene din acest domeniu, care au stârnit vii dispute atât la nivel european cât şi naţional. Nemulţumiri s-au manifestat şi în cazul interzicerii tratamentului cu neonicotinoide (clotianidin, tiametoxam şi imidacloprid) la sămânţă. Prima parte a evenimentului a fost dedicată numai membrilor, în care s-au discutat chestiuni interne. În partea a doua s-au făcut câteva prezentări care ne-au reţinut atenţia.

Regulamentul MRP

Gheorghe Hedeşan, secretar general al AMSEM, a prezentat punctul de vedere oficial emis de DG SANCO şi o sinteză a propunerilor de amendamente făcute la Regulamentul CE privind MRP.

„Voi face doar o trecere în revistă a aspectelor legate de noua Lege a seminţelor. Noi am publicat încă din toamna anului trecut acest proiect care are peste 160 de pagini. (...) Factorul politic a introdus câteva elemente care deranjează şi, credem noi, care vor perturba industria de seminţe, creând o piaţă paralelă “ – a menţionat Hedeşan. Domnia sa a reamintit că Regulamentul MRP se referă la orice material de reproducere a plantelor introdus pe piaţă.

Actul normativ prevede şi unele excepţii de la regulile de piaţă, cum ar fi scopurile ştiinţifice, de testare, scopurile de selecţie, resursele genetice ale băncilor de gene, ale persoanelor fizice şi juridice, cum sunt organizaţiile şi reţelele de conservare şi schimburi în natură între nonprofesionişti.

Conform actului normativ, speciile listate sunt supuse certificării obligatorii. Speciile majore pot fi comercializate numai ca material prebază, bază şi certificat. Materialul din speciile listate trebuie să aparţină soiurilor înregistrate, cu excepţia cazului când: aparţine unui portaltoi; este material de nişă de piaţă; este un material eterogen (condiţii care urmează să fie adoptate prin norme de aplicare a Regulamentului); este material din soiuri cu descriere recunoscută oficial, produse în regiunea de origine.

Căile de înregistrare, prevăzute în document, a soiurilor din speciile listate (aproximativ 150) rămân aproape neschimbate. Astfel rămâne obligatorie testarea soiurilor DUS (dinstinctivitate, uniformitate, stabilitate) şi VCU (valoare pentru cultivare şi utilizare).

„Noi nu înţelegem de ce se introduc două tipuri de teste VCU: clasic şi durabil. Cel clasic se efectuează la nivel naţional, iar cel durabil la nivel european, de parcă la nivel naţional s-ar urmări altceva decât crearea unei agriculturi durabile“, a spus secretarul general.

Mai departe apar probleme care pot bulversa piaţa seminţelor. Regulamentul prevede că înregistrarea soiurilor vechi şi locale se face fără testare DUS sau VCU; descrierea este furnizată de solicitant, care este apoi recunoscută de către autoritatea competentă; descrierea se bazează pe descrierile vechi oficiale, lucrări ştiinţifice, experienţă practică etc.; producţia este limitată la regiunea de origine, dar poate fi comercializată oriunde. Totodată, se acceptă material eterogen (fără a fi definit clar!), tot fără testare DUS sau VCU.

Însă cea mai gravă prevedere se referă la materialul de nişă de piaţă, în sensul că piaţa neagră locală va putea fi legalizată, ameninţând calitatea seminţelor şi încurajând furtul de seminţe certificate. În acest caz, actorii sunt definiţi în funcţie de numărul de angajaţi (≤ 10 persoane) şi cifra de afaceri anuală (≤ 2 milioane de euro). Lor nu li se cere să înregistreze soiurile şi sunt scutiţi de furcile caudine ale etichetării, menţionând doar că este vorba de „material de nişă de piaţă“. În noua piaţă paralelă fiecare vinde ce vrea şi unde vrea, fără nicio responsabilitate! Acest aspect a stârnit vii discuţii ale participanţilor.

Menţionăm că, pentru această nouă Lege a seminţelor, au fost trimise la Buxelles peste 1.400 de amendamente (!) din partea ţărilor membre ale Uniunii Europene, printre care se regăsesc şi propunerile României.

Urmarea interzicerii neonicotinoidelor

Iuliana Ionel (Institutul de Economie Agrară) a făcut un rezumat al studiului intitulat „Impactul interzicerii tratamentului cu neonicotinoide asupra sectorului de seminţe din România“. Acest subiect a stârnit discuţii aprinse.

Studiul reprezintă punctul de vedere al AMSEM, Asociaţiei Industriei Seminţelor din România (AISR), Asociaţiei Industriei de Protecţia Plantelor din România (AIPROM), Federaţiei Naţionale ProAgro, Ligii Asociaţiei Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

Reamintim că Regulamentul CE 485/2013 interzice utilizarea insecticidelor care conţin substanţe active din grupa neonicotinoidelor (clotianidin, imidacloprid, tiametoxam) pentru tratamentul seminţelor, cu excepţia cerealelor de toamnă. Restricţia este valabilă timp de doi ani, pentru a se evalua impactul asupra populaţiilor de albine.

„În condiţiile interzicerii insecticidelor din grupa neonicotinoidelor pentru tratamentul seminţelor, în prezent nu există alte produse eficiente autorizate“ – a declarat Ionel.

În opinia sa, pe ansamblul agriculturii, pierderile anuale vor fi între 623.889 mii de euro în varianta reducerii producţiei cu 20% şi 922.759 mii de euro în varianta reducerii producţiei cu 40%, plus cheltuielile cu reînfiinţarea culturii, pe 15% din suprafaţă, în valoare de 562 mii de euro.

Iuliana Ionel a afirmat că, pentru compensarea pier­derilor de producţie (variantele 20% şi 40%), ar trebui semănate suprafeţe suplimentare cu: porumb 1.089-2.227 mii ha, floarea-soarelui 424-490 mii ha şi rapiţă 64-87 mii ha. În structura acestor pierderi fermierii sunt afectaţi în proporţie de 72-80%. Pierderile pe culturi: porumb, între 571.831 şi 855.435 mii de euro, rapiţă, între 6.602 şi 8.810 mii de euro, şi floarea-soarelui, între 45.455 şi 58.514 mii de euro.

„Pe viitor România poate deveni o ţară neatractivă pentru multiplicarea seminţelor destinate exportului în ţări non UE – Ucraina şi Federaţia Rusă –, care în anul 2012 a atins un nivel record“, a menţionat cercetătoarea. La nivel european, Humboldt Forum pentru Alimentaţie şi Agricultură (HFFA) a efectuat studiul „Impactul socio-economic şi de mediu al tratamentului seminţelor cu neonicotinoide la nivelul UE.“

Studiul ajunge la concluzia că, în decurs de cinci ani, pierderea acestei tehnologii ar putea costa agricultura şi economia extinsă a UE până la 17 miliarde de euro, cu afectarea unui număr de 50.000 de locuri de muncă, în special în Europa de Est.

Traian Dobre