Năeni - un potenţial turistic excepţional, irosit din cauza drumurilor proaste

O primă vizită în comuna Năeni – Buzău creează sentimente contradictorii. Plăcute, dar contradictorii. Impresia este că intri în alt timp, în altă lume. Nici nu poţi localiza ce anume imprimă această stare: uliţele satelor, mărginite de mărăcinişuri, căsuţele bătrâneşti, denumirile locurilor – Colarea sau Tigori, tăieturile dealurilor, imperiul calcarului, vegetaţia uscată de pe coame, relicvele dinaintea erei noastre descoperite în parcurile arheologice... Pe urmă, vezi construcţiile noi, într-o discrepanţă de arhitectură uluitoare faţă de restul aşezării, care te readuc în realitate, vezi oamenii care trăiesc azi, ci nu ieri, şi trebuie să-şi răspundă nevoilor socioeconomice. Raportată la secolul XXI, comuna nu răspunde unui standard acceptabil de viaţă. Turistic, stă pe o mină de aur. Istoric şi geografic, este de-o abundenţă rar întâlnită.

Localitatea Năeni, formată din satele Fântânele, Finţeşti, Năeni (reşedinţa de comună), Proşca şi Vârf, este situată în sud-vestul judeţului Buzău, în formaţiunea geologică din calcare şi gresii sarmatiene a Istriţei, fiind şi parte a podgoriei Dealu Mare, alături de Pietroasele - Merei. Suprafaţa comunei este de 4.413 ha: 2.727 ha teren agricol (743 ha vie, 90 ha livezi, 331 ha arabil, 1.532 păşuni şi 31 ha – fâneţe) şi 1.686 ha teren neagricol (1.218 ha pădure, 13 ha – ape, 120 ha teren neproductiv, 232 ha construcţii şi restul drumuri). Populaţia este puţin sub 2.000 de locuitori.

Infrastructură rutieră praf, nivel de trai scăzut

Ca infrastructură de bază şi de servicii, există televiziune, Internet, cablu, salubritate şi sistem de alimentare cu apă, pe o lungime a reţelei de peste 20 km, pentru satele Năeni, Fântânele, Proşca şi Vârf, iar la Finţeşti investiţia este încă în lucru. Localitatea nu are acces la alimentarea cu gaze şi la canalizare. Comunitatea dispune de dispensar uman, şcoli, grădiniţe, centre culturale. Drumurile însă lasă mult de dorit. Vorba primarului Marian Apostol: „Şi PNDI, la care am lucrat un munte de hârtii, s-a licitat la nivel naţional şi am avut şi un câştigător, dar şi Măsura 322, cu un proiect declarat eligibil, dar fără finanţare, au fost două mari păcăleli.“ Bugetul localităţii este unul mic: „Din 2 milioane de lei, cu tot cu plata profesorilor, cheltuielile de funcţionare a primăriei, pentru investiţii ne rămân în jur de 300.000 lei, bani din care nu putem face mare lucru, poate doar mici lucrări, de exemplu alimentare cu apă, pietruire drumuri, igienizare şcoli şi grădiniţe.“ Ocupaţia de bază a locuitorilor este agricultura şi cioplitul pietrei. Niciuna nu este generatoare de bani, astfel că majoritatea populaţiei a rămas la un standard de viaţă limitat. În jur de 400 de persoane lucrează ca zilieri în podgoriile Lacert A Winery (80 ha plantaţie nouă), Domeniile Blaga (60 ha vie tânără), Domeniile Săhăteni şi Oenoterra (cu sediul în Prahova, dar cu vii şi la Năeni). La acestea se mai adaugă câţiva proprietari mai mici (Stanciu, Burducea, Apostol etc.), ale căror crame sunt înscrise în circuitul ANTREC.

Vatră de istorie bogată

Năieni, cum spuneam, stă pe o vatră de istorie. Din acest punct de vedere ar putea deveni un loc de pelerinaj. La 4 km nord de Finţeşti se află situl arheologic de interes naţional, cu două aşezări, una aparţinând culturii Monteoru din Epoca Bronzului (mileniile III-I î.Hr.), iar cealaltă din epoca migratoare (secolele IV-V e.n.).

Alte cinci obiective sunt înscrise în lista monumentelor istorice de interes local: situl de pe dealul Colarea, cu o necropolă de la mijlocul mileniului al III-lea î.e.n.; o necropolă din perioada Halstatt (sec. V î.e.n.); o aşezare din epoca migraţiilor, pe dealul Greabănu; în satul Proşca, la „Trei Izvoare“ şi în „Livada de la Cruce“, sunt o aşezare din Epoca Bronzului, o alta din Halstatt, două din epoca migraţiilor şi una medievală; la „Valea Proştii“, de asemenea, se află alte două necropole... La acestea s-ar mai putea adăuga grotele preistorice, chilia lui Ambrosie, Crucea Manafului, pădurea cu pini, Izvorul din bătrâni etc. O mulţime de descoperiri, cea mai importantă fiind considerată statuia zeiţei Anaithys sau Naios, de la care se presupune că ar proveni şi numele localităţii, îmbogăţesc zestrea culturală şi istorică excepţională din acest perimetru al Buzăului.

Primăria Năeni a intuit potenţialul turistic şi a acţionat în acest sens. De exemplu, a organizat un festival care se numeşte „Glasul Pietrei“ (28 iulie), unicul din ţară cu acest profil, în cadrul căruia se reconstituie secvenţe din viaţa dacilor, iar deschiderea este asigurată de nişte tineri călare, costumaţi în port popular, care apar straniu dintre stânci, purtând cu ei drapelul de luptă strămoşesc „lupul dacic“ şi unelte de cioplit în piatră, spre a împărtăşi invitaţilor tainele acestui străvechi meşteşug popular. Apoi, a reactivat tabăra de sculptură de pe dealul Tigori (numele provine din termenul grecesc „tegora“, care înseamnă „loc sacru“), unde deja există sute de lucrări ale artiştilor şi ucenicilor acestora. Fundaţia „Sf. Sava“, implicată deja într-un proiect social prin azilul de bătrâni din localitate, a lansat un proiect de reconstituire a unei aşezări dacice, formate din zece colibe, care îşi propune să refacă stilul de viaţă al geto-dacilor. Vatra dacică va avea o stână, un atelier de olărit, un lac de peşte, cuptoare de pâine, instrumente de prelucrare a strugurilor şi va fi populată cu tineri voluntari care doresc să recompună momente de acum 2000 de ani.

Localitatea are aşadar o rezervă turistică fabuloasă, nefolosită însă din cauza drumurilor proaste şi a lipsei capacităţilor de cazare. Primarul Apostol ne spunea că „vin în fiecare sâmbătă autocare, dar nu pot urca maşinile la necropole, la Biserica dintr-o Piatră ori la tabăra de sculptură, turiştii se duc pe jos, dar a doua oară nu-i mai prinzi“.

Maria Bogdan