România ocupă locul patru în Europa ca număr al efectivelor de ovine. Din țara noastră pleacă spre export multe exemplare și asta înseamnă că avem animale de calitate. Cu această idee, începem o serie de prezentări ale raselor de animale locale. Dr ing. Gheorghe Neață ne-a vorbit pe scurt despre standardul raselor de oi din România și istoria formării lor.

„De la Cap Negru de Teleorman se obțin și 120 de litri pe lactație“

Prima rasă descrisă este Oaia Cap Negru de Teleorman. „Aceasta provine din județul care îi poartă numele și este crescută de la malul stâng al Oltului până la Vedea. Ea este specifică județului Teleorman, este un tip morfologic specializat pentru producția de lapte-carne, are performanță deosebită în ceea ce privește producția de lapte și prelucrare pentru brânzeturi. Bineînțeles, datorită laptelui și mielul crește foarte bine, deci este o populație care aduce un spor genetic extraordinar în populațiile de oi din România. Înainte de 1989 era sortită pierii pentru că era supusă unui program de metisare cu rasele de oi Crossbread pentru lână și totuși crescătorii au dorit-o și au păstrat-o. După 1989, populațiile din această rasă s-au înmulțit considerabil și oamenii au putut să o crească în toată splendoarea ei și eu am reușit în 2010 ca denumirea ei populară, Carabașă, să o transform în Oaia Cap Negru de Teleorman. Eu i-am dat certificatul de omologare ca rasă. Această rasă are o vigoare genetică extraordinară și nu lipsește această oaie de la niciun crescător din Teleorman. Are o performanță în direcția de producției de lapte de peste 120 de litri/lactație, asta înseamnă foarte mult. Mielul la vârsta de trei luni are 30-35 kg, iar la fătare cântărește 4-5 kg. Oaia Cap Negru de Telorman are performanțe extraordinare. Ea se înrudește cu alte populații de oi de peste Dunăre, cu Oaia de Ploviv sau Oaia Sârbească de Novisad. Aceasta este o rasă foarte rustică care valorifică foarte bine pășunile aride ale județului Teleorman. România are în momentul de față înscrise in Registrul Genealogic 60.000 de capete din rasa Oaia Cap Negru de Teleorman.“

„Doar din pășunat, varietatea Brează dă 1,8 litri de lapte pe zi“

O altă rasă specializată pe producția de lapte, specifică zonei de munte este Țurcana, varietatea Brează.

„Țurcana, varietatea Brează, este pentru mine și crescătorii din România o adevărată revelație. Este cea mai productivă și specifică rasă românească pentru producția de lapte. Există exemplare care produc trei litri de lapte pe zi, dar producția medie este de 1,5-1,8 litri pe zi. Această producție este obținută doar prin pășunat, fără administrarea de concentrate. Berbecii ajung la peste 120 de kilograme. Varietatea Țurcană are o formă a corpului longilină. Are o formă de pară, un trapez cu baza mare pe linia coapselor. Este tipică pentru producția de lapte. Să nu mai plângem că nu avem animale de lapte în România. Țurcana, varietatea Brează, se poate bate cu orice rasă de lapte de pe continent pentru că are această mare capacitate de a produce lapte. Din punct de vedere genetic are un determinism care îi conferă prolificitate, poate să fete și doi sau trei miei. O caracteristică a acestei rase este că are o mare dificultate în creștere cauzată de faptul că în primele zile de viață mielul nu poate suge suficient lapte. Suge foarte greu pentru că sfârcurile ugerului sunt foarte mari. De aceea cei care cresc această varietate trebuie să asigure forță de muncă pentru a adapta suptul la condițiile fiecărie ferme. Este totuși de o rezistență fenomenală. Am văzut într-o fermă cu muls mecanizat o oaie care a fătat trei miei. La fătare au avut împreună aproape 14 kilograme, deci închipuiți-vă ce greutate a putut căra această oaie. Are o rezistență fizică fantastică, o puteți vedea pe vârfurile munților. Momârlanii o duc în vârful muntelui să pășuneze în golurile alpine și acolo am văzut turme întregi cu performanțele despre care v-am spus, respectiv cu producții de peste 2 litri de lapte la mulsul de probă. Această rasă are un areal circumscris de creștere și se întâlnește în Valea Jiului, de la Petrila la Livezeni și până la Baru Mare spre Hațeg. Aceasta este singura zonă în care se crește, dar crescătorii interesați au adus-o și în alte regiuni. Astăzi există populații importante în județele Cluj și Maramureș și, în special, în județele Moldovei. Seamănă destul de mult cu varietatea Oacheșă, dar Breaza are fața neagră cu un triunghi care pornește de la nivelul coarnelor până la nivelul botului, în formă de V. Varietatea Breaza a apărut ca o mutație genetică.“

Laura ZMARANDA