Recent, Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) a organizat evenimentul „Fascinanta călătorie a cartofului, de la sămânță la farfurie!“. În cadrul acțiunii a fost prezentată situația industriei de protecție a plantelor, precum și provocările pe care aceasta trebuie să le depășească în context european și național.

Vasile Iosif, președintele AIPROM, a declarat: „Obiectivul global al acestor strategii (n.r. De la Fermă la Consumator și pentru Biodiversitate 2030) este reprezentat de regândirea întregului lanț de aprovizionare și construirea unui sistem alimentar durabil din punct de vedere ecologic, social și economic, care să acopere toate verigile unei economii circulare. Având în vedere aceste obiective, cred că este timpul să ne întrebăm dacă putem furniza produse alimentare într-un mod sustenabil pentru o populație în creștere. Putem menține profitabilitatea și viabilitatea fermelor din Uniunea Europeană? Poate fermierul român și european să-și protejeze culturile agricole cu mai puține produse de uz fitosanitar atunci când există un număr în creștere de organisme de dăunare? Vor contribui cele două strategii la crearea unei agriculturi europene mai rezilientă la crizele care vor urma sau doar vom transfera problemele noastre către alte continente?“

Situația cartofului în România

Conform datelor AIPROM, din 2018 până în 2020 deficitul comercial a crescut de la 15,07 mld euro la 18,4 mld euro. Potrivit Institutului Național de Statistică, în primele luni ale anului 2021 deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) a României a ajuns la 21,36 mld euro, iar deficitul comercial în cazul cartofilor s-a ridicat la 43 mil. euro în 2020. Deficitul comercial pentru cartof ocupă la nivelul anului 2020 o pondere de 0,23% din totalul deficitului comercial și 11,19% din totalul deficitului generat de comerțul cu legume comestibile, rădăcini și tuberculi. În 2020 România a importat o cantitate de 199 mii tone de cartofi și a exportat o cantitate de 8,6 mai mică față de cea importată. Principalele 5 țări din care România a importat cartof în 2020 sunt: Franța – 24,6% din cantitate, Germania – 19,7 din cantitate, Olanda – 19,1% din cantitate, Grecia – 15,2% din cantitate, Polonia – 6,9% din cantitate. Iar țările în care a exportat România cartof în 2020 sunt: Republica Moldova – 50,3% din cantitate, Ucraina – 30,9% din cantitate, Polonia – 11,2% din cantitate, Franța – 2,1% din cantitate, Ungaria – 1,7% din cantitate.

Paulina Gabor, director Direcția Fitosanitară, a declarat: „Colaborăm cu industria pentru că numai așa putem obține recolte sănătoase. Cultura cartofului este susceptibilă la atacul multor organisme de dăunare. Monitorizarea acestei culturi începe de la analiza solului până la produsul finit.“

De asemenea, Elena Izadi, șefa Biroului de Protecția Plantelor și Carantina Fitosanitară, a punctat faptul că aceasta este o cultură importantă și din punct de vedere fitosanitar necesită o atenție deosebită, fiind atacată de numeroase organisme de dăunare. „O parte din aceste organisme sunt obișnuite așa cum este Gândacul de Colorado, iar altele sunt organisme dăunătoare de carantină – organisme destul de periculoase care produc pagube mari și sunt dificil de eradicat. O parte dintre aceste organisme de carantină sunt prezente și în România. Sunt organisme greu de combătut, însă, cu sprijinul fermierilor și al ANF sperăm ca aceste organisme de carantină să fie eradicate și să obținem un cartof sănătos care să fie găsit în supermarket și să circule liber în U.E.“

„Privim din perspectiva consumatorului“

Gheorghe Boțoman, membru fondator FNCR, a vorbit despre problemele pe care le întâmpină fermierii în combaterea organismelor de dăunare din cultură. „Pentru anumite boli de carantină nu există metode de combatere nici chimică, nici biologică, sunt doar măsuri preventive care pot fi luate la nivel de fermă. În cazul dăunătorilor de sol, fermierii se confruntă cu probleme majore. Sunt foarte puține produse pentru dăunătorii de sol omologate în România. Pentru a combate nematozii cu chist este nevoie de o combatere integrată și de utilizarea unor soiuri tolerante sau rezistente“, a subliniat Gheorghe Boțoman.

Un alt invitat, Marius Dineș, AgroField Coordinator România PepsiCo, a evidențiat standardele pe care fermierii trebuie să le îndeplinească pentru a livra cartofi pentru chipsuri, dar a vorbit și despre colaborarea de succes pe care compania a dezvoltat-o cu Grupul de firme Șerban Holding. „Avem standarde PepsiCo interne și ne aliniem certificării Global GAP. Ne propunem ca, în 2-3 ani, toți fermierii cu care colaborăm să fie certificați Global GAP. Cu mândrie pot să spun că aproape 100% din cartofii pe care îi procesăm provin din producția internă, de la fermierii din România.“

Ionuț Nache, director general INAQ Consulting, a menționat: „Sunt specificații foarte clare, sunt criterii de audit, oamenii trebuie să fie calificați în acest sens. Echipamentele utilizate trebuie să fie calibrate. În ceea ce privește analizele, acestea sunt solicitate în baza caietului de sarcini și neapărat laboratorul unde se efectuează trebuie să fie acreditat. Totul este extrem de atent monitorizat. Privim totul din perspectiva consumatorului și trebuie să ne asigurăm că totul este sigur pentru consum.“

Rentabilizarea producției și livrarea către consumator

Romulus Oprea, președinte Federația Națională „Cartoful“ a vorbit despre rentabilizarea producției de cartof în România și despre pașii pe care trebuie să îi parcurgă fermierii pentru a se asigura că producția obținută ajunge la consumator. „Avem nevoie de material de plantare corespunzător, fermieri specializați și trebuie să rezolvăm problema irigațiilor și a depozitelor. Prin asociere putem avea acces mai facil în supermarketuri. Deja găsim cartof românesc în supermarket. Suntem în direcția bună, însă avem nevoie de puțină rigoare, de date clare și reguli. Există 70 de boli și dăunători la cartof și, cu toate aceste neajunsuri, suntem deja în supermarket și nu ne rămâne decât să fim plătiți la calitate egală cu prețuri egale“, a punctat Romulus Oprea. 

„Deservim în jur de 22.000 ha în toate zonele agricole unde se cultivă cartof în România și avem 2 echipe dedicate. Fermierii care cultivă cartof sunt foarte bine informați, cunosc noutățile, dar au o mare nevoie de soluții și alternative disponibile. Principala cerință pe care fermierii o au de la noi (de la distribuitori) este să fim disponibili pentru a valida o anumită tehnologie. Retragerea unor soluții de protecție a plantelor îi lasă pe fermieri expuși în fața unor probleme pentru care nu există soluții“, a spus Alin Miheșan, director comercial ChemarkRom.

(L.P.)