Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară avertizează consumatorii cu privire la pericolul la care se expun consumatorii de carne de porc care nu supun analizei pentru depistarea trichinelozei probe din animalul sacrificat.

Această boală parazitară se transmite de la animale la om, fiind produsă de un parazit numit Trichinella Spiralis. Principalul rezervor al acestui parazit îl constituie animalele din preajma locuinței omului, cum ar fi: șobolanii, șoarecii, carnivorele domestice – câinele și pisica –, animale din zona silvatică, precum şi porcii domestici, porcii mistreți sau alte specii infestate. Omul se îmbolnăvește numai în urma consumului de carne infestată de porc domestic, cal, nutrie, mistreț, urs etc., la care nu s-a efectuat examen de specialitate de către medicul veterinar în direcția depistării trichinelozei și care nu a fost suficient preparată termic prin frigere, fierbere. Boala apare și prin consumul de preparate crude, prin sărare sau afumare, cârnați, caizer, șuncă afumată și alte specialități obținute din carnea de porc.

Pentru a se preveni apariția acestei boli, care uneori poate duce și la decesul consumatorilor, aceștia au obligația de:

– a achiziționa carne de porc numai din abatoare, carmangerii, măcelării sau magazine autorizate sanitar-veterinar și pe care este aplicată marca de sănătate/identificare.

– a efectua controlul sanitar-veterinar al cărnii provenite de la animale sacrificate în gospodăriile individuale – porc, nutrie, cal –, precum şi al vânatului comestibil – mistreț, urs – prin examen trichineloscopic.

– a evita achiziționarea de carne de la persoane necunoscute, provenită de la animale sacrificate în condiții improprii sau care este comercializată direct din portbagaj sau la colțul străzii, fără expertiza sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor.

Pentru efectuarea examenului, proprietarul/solicitantul se va prezenta la medicul veterinar examinator cu o probă de carne, recoltată din pilierii diafragmatici și va avea asupra lui Cartea de identitate a proprietarului/solicitantului și crotalia de identificare a suinei/suinelor sacrificate.

Trichineloza este o zoonoză larg răspândită, provocată de nematozi ai genului Trichinella. La om evoluează inițial cu tulburări digestive (greață, colici, diaree, vomă și febră). Acestea apar la 24-48 de ore, după consumul cărnii infestate. După 1-2 săptămâni, din cauza migrării larvelor la nivelul musculaturii apar manifestări precum dureri musculare, tumefierea mușchilor, dificultate în mers, în deglutiție sau masticație, erupții pruriginoase, edeme ale feței (din acest motiv se mai numește „boala fețelor umflate“), cefalee, meningită, modificări EKG, tahicardie.

Simptomatologia este influențată de cantitatea de larve ingerate și de rezistența organismului.

Recomandări privind sacrificarea porcilor şi consumul cărnii de porc în gospodăriile populației

În perioada premergătoare Sărbătorilor de Iarnă, conform unui obicei tradițional specific poporului român, populația care locuiește la țară sau în zonele mărginașe ale orașelor, sacrifică porcul crescut în gospodărie, pentru a-și asigura carnea și preparatele din carne rezultate, necesare în familia respectivă.

Pentru a prevenii îmbolnăvirea populației consumatoare de carne și preparate derivate, după sacrificarea porcilor domestici, proprietarul sau consumatorul are obligația să solicite medicului veterinar: examinarea clinică a cărnii, în special pentru diagnosticul trichinelozei.

Ce este trichineloza?

Trichineloza este o boală parazitară, ce se transmite de la animale la om, fiind produsă de un parazit numit Trichinella Spiralis. Principalul rezervor și vector al acestui parazit îl constituie animalele din preajma locuințelor umane: șobolanii, șoarecii, carnivorele domestice (câinele și pisica)  animale din zona silvatică (vulpe, jder) și porcii sau alte specii infestate.

Cum se îmbolnăvește omul?

Omul se îmbolnăvește consumând carne infestată de porc, nutrie, mistreț, urs, neexaminată de medicul veterinar și insuficient friptă, fiartă, sau preparată crudă, sărată, sau  afumată.

Boala, la om se manifestă prin : febră ridicată (38-40 grade), tulburări digestive (dureri abdominale, grețuri, vărsături, diaree), dureri în masele musculare însoțite de edeme ale fetei „boala capetelor umflate”.

Trichineloza la om poate fi tratată, reușita tratamentului fiind condiționată în primul rând de rapiditatea stabilirii diagnosticului.

Măsuri pentru prevenirea cazurilor de îmbolnăviri la om

• controlul sanitar veterinar al cărnii provenite de la animale sacrificate în abatoare şi în gospodăriile individuale (porc, nutrie, cal) precum și al vânatului comestibil (mistreț, urs) prin examen trichineloscopic;
• achiziționarea cărnii de porc numai din abatoare, hale, măcelarii sau magazine autorizate sanitar veterinar, pe care este aplicată marca de sănătate (ștampila);
• carnea proaspătă destinată comercializării în unitățile autorizate sanitar veterinar, trebuie să provină  numai din abatoare autorizate sanitar- veterinar, să fie marcată (ștampilată) și însoțită de certificat sanitar veterinar, eliberat de medicul veterinar oficial al unității de origine care atestă salubritatea şi calitatea acesteia;
• carnea provenită de la porcii crescuți în gospodăriile individuale poate fi utilizată numai pentru consum familial, în exploatația de origine, după efectuarea obligatorie a examenului trichineloscopic, la sediul circumscripțiilor sanitare veterinare care funcționează în municipiile, orașele și comunele județului, fiind interzisă comercializarea acesteia, inclusiv în unitățile autorizate sanitar veterinar;
• pentru efectuarea examenului se  prezintă o probă de cca. 100 - 200 grame de carne recoltată din pilierii diafragmatici (baiera unturii) din diafragmă (iepurele) mușchiuleți, mușchii limbii și mușchii intercostali.
• în cazul porcilor mistreți se recoltează eșantioane cântărind cel puțin 10 g dintr-un membru anterior, din musculatura limbii sau din pilierii diafragmatici.
• proba de carne prezentată pentru analiză, va fi însoțită în mod obligatoriu de elementul de identificare (crotaliul), care va fi predat medicului veterinar care examinează carnea.
• carnea rezultată în urma sacrificării să fie păstrată în congelator, sau în frigider la temperaturi mai mici sau egale de 4 grade Celsius, sau în mod tradițional, sărată, afumată, sau prăjită și conservată în recipiente cu untură;

Pentru prevenirea contaminării porcilor, dar și a altor animale receptive la trichinella spiralis, sunt necesare următoarele acțiuni:

• reducerea numerică prin limitarea înmulțirii și a răspândirii vectorilor care transmit boala prin deratizarea și igienizarea adăposturilor, a altor spații din gospodărie și vecinătăți, urmată de strângerea și distrugerea cadavrelor de rozătoare, acțiuni executate de persoane sau unități autorizate;
• menținerea condițiilor de igienă și biosecuritate în adăposturile și în incinta din gospodăriile populației;
• salubrizarea locurilor menajere;
• excluderea din hrana porcilor a deșeurilor de abator;

În cazul apariției unor situații deosebite se recomandă să fie sesizat personalul sanitar veterinar arondat pentru a se intervenii operativ și eficient.

Dr. Penţea Ioan Viorel  - Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Sacrificarea porcilor din gospodăriile populației este permisă doar pentru consum familial, cu obligația proprietarului de a efectua examenul pentru identificarea Trichinella spp. la medicii veterinari concesionari sau la medicii veterinari de liberă practică împuterniciți din localitatea unde sunt crescute și sacrificate animalele.

Carnea obținută de la porcii sacrificați în gospodăriile populației, nu trebuie consumată până la efectuarea examenului pentru identificarea Trichinella spp si comunicarea rezultatului.

Contaminarea se face exclusiv pe cale digestivă prin consumul de carne infestată cu Trichinella spp.

Pentru zona București

Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor București, asigură efectuarea examenului pentru identificarea Trichinella spp., prin metoda digestiei artificiale și prin metoda trichineloscopică prin Serviciul Laboratorului Sanitar Veterinar și pentru Siguranța Alimentelor, aflat în curtea instituției, la adresa str. Ilioara, nr.16Y, sector 3.

Începând cu data de 10.12.2018, programul de lucru al laboratorului unde se efectuează examenul pentru identificarea Trichinella spp., este:

• De luni până joi între orele 08.30 - 17.00
• Vineri între orele 08.30 - 16.30
• Sâmbătă între orele 08.30 - 16.30
• Duminică între orele 08.30 - 14.00

Tariful perceput pentru examenul de identificarea Trichinella spp., în carne de porc, prin metoda digestiei artificiale este de 55,93 lei iar prin metoda trichineloscopică este de 11,9 lei.

La această locație examenul pentru identificarea Trichinella spp., se efectuează exclusiv de la porcii sacrificați în gospodăriile populației din municipiul București, care sunt identificați și înregistrați în Baza Națională de Date, fiind necesară prezentarea crotaliei animalului pentru confruntarea cu baza de date a DSVSA București.

Examenul pentru identificarea Trichinella spp., se poate efectua și la sediul Institutului de Igienă și Sănătate Publică Veterinară București din str. Câmpul Moșilor m. 5, sector 2, la sediul SC Farmacia Veterinară FMV SRL, din Splaiul Independenței, nr. 105, sector 5 și la sediul SC Salvavet Comimpex SVS SRL din Str. Ilioara nr. 16E, sector 3.

Pentru efectuarea examenului se prezintă o proba de circa 100 - 150 grame de carne recoltată din pilierii diafragmatici (curelușă/baiera unturii) din partea musculară a diafragmei (iepurele), și mușchii intercostali (2 coaste alăturate cu musculatura dintre ele).

Conform prevederilor Deciziei Comisiei 2014/709/UE, cu modificările și completările ulterioare, este interzis transportul de porci vii, carne proaspătă sau preparate din carne de porc, destinate consumului propriu, provenite din gospodăriile populației situate în zonele aflate sub restricții ca urmare a evoluției unor focare de pestă porcina africană, incluse în Partea III a Anexei.

Următoarele regiuni din România sunt aflate sub restricții la data de 4 decembrie 2018:

• Municipiul București

județele

• Bacău
• Bihor
• Brăila
• Buzău
• Călărași
• Constanța
• Dâmbovița
• Dolj
• Galați
• Giurgiu
• Ialomița
• Ilfov
• Olt
• Prahova
• Satu Mare
• Sălaj
• Teleorman
• Tulcea
• Vaslui
• Vrancea

• județul Maramureș cu următoarele delimitări: Petrova, Bistra, Repedea, Poienile de sub Munte, Vișeu de Jos, Ruscova, Leordina, Rozavlea, Strâmtura, Bârsana, Rona de Sus, Rona de Jos, Bocoiu Mare, Sighetu Marmației, Sarasău, Câmpulung la Tisa, Săpânța, Remeți, Giulești, Ocna Șugatag, Desești, Budești, Băiuț, Cavnic, Lăpuș, Dragomirești, Ieud, Săliștea de Sus, Săcel, Călinești, Vadu Izei, Botiza, Bogdan Vodă, localitatea Groșii Țibleșului, Suciu de Sus, Vișeu de Mijloc, Vișeu de Sus.

• județul Mehedinți: Strehaia, Greci, Brejniţa Motru, Butoieşti, Stângăceaua, Grozești, Dumbrava de Jos, Băcles, Bălăciţa

• județul Argeș: Bârla, Miroși, Popești, Stefan cel Mare, Slobozia, Mozăceni, Negrași, Izvoru, Recea, Căldăraru, Ungheni, Hârsești, Stolnici, Vulpești, Rociu, Lunca Corbului, Costești, Mărășești, Poiana Lacului, Vedea, Uda, Cuca, Morărești, Cotmeana, Răchițele de Jos, Drăganu-Olteni, Băbana, Bascov, Moșoaia, municipiul Pitești, Albota, Oarja, Bradu, Suseni, Căteasca, Rătești, Teiu,

Pentru prevenirea și descurajarea comerțului și transportului ilicit de porci vii, carne și preparate din carne de porc, destinate consumului propriu, provenite din gospodăriile populației situate în zonele aflate sub restricții ca urmare a evoluției unor focare de pestă porcina africană, vor fi efectuate verificări în trafic, inclusiv a autovehiculelor proprietate personală.

Pentru evitarea apariției posibilelor toxiinfecții alimentare și a îmbolnăvirilor provocate de infectări parazitare cu Trichinella spp., atât carnea de porc, produsele sau preparatele obținute din acesta, precum și orice alt produs alimentar recomandăm să fie achiziționate numai din unități autorizate/înregistrate sanitar veterinar, care se găsesc sub control sanitar veterinar.

Sursa: Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor București

Trichineloza este o helmintozoonoză gravă la om, produsă de un viermişor invizibil cu ochiul liber (Trichinella spiralis), care îşi desfăşoară ciclul de viaţă într-un singur organism animal sau uman, adică se localizează ca adult în intestin şi ca larvă, în musculatura striată a aceluiași individ.

Trichinella spiralis infestează omul, diferite animale domestice (porcul, câinele pisica, calul, nutria) sau sălbatice (mistreţul, ursul, lupul, vulpea, jderul, dihorul) şi, mai ales, şobolanii şi şoarecii care întreţin parazitoza în condiţii naturale. În România au fost identificate până în prezent 19 specii de mamifere cu trichineloză şi o pasăre – cioara de semănătură.

Epidemiologie

Trichineloza este o zoonoză (adică se transmite de la animal la om) răspândită pe toate continentele datorită atât receptivităţii animalelor la diferitele specii de Trichinella, dar şi marii puteri de adaptabilitate a parazitului.

Contaminarea pentru toate speciile de animale se face prin consumul cărnii infestate cu larve de Trichinella spiralis. Parazitul difuzează de la o specie la alta, ca urmare a relaţiilor trofice dintre acestea, rezultând un lanţ al infestaţiilor fără sfârşit.

Pentru om, în ţara noastră sursa de contaminare cea mai frecventă este carnea de porc, precum şi cea de vânat (mistreţ, urs) infestată.

Porcul se poate infesta, în principal, prin consumul şobolanilor şi şoarecilor vii sau morţi, dar şi prin consumul accidental al cadavrelor unor animale din gospodării (câini, pisici) sau sălbatice, precum şi al resturilor de carne crudă, infestată. Unele lucrări de parazitologie semnalează faptul că infestarea se poate face şi prin consumul unor gândaci sau insecte necrofage care pot conţine larve de Trichinella.

Şobolanii trăind în colonii se infestează mâncându-se unul pe altul sau prin consumul de alte cadavre şi astfel boala se difuzează în scurt timp, trecând la porc, om, câine, pisică și şoarece.

Câinii şi pisicile se pot infesta cu resturile de carne de la porcii infestaţi din gospodării, cu resturi de cadavre din gunoaie sau vânând şobolani şi şoareci infestaţi.

Evoluţia trichinelelor la porc se aseamănă – cu mici diferenţe – cu aceea de la om. Astfel, în urma ingerării de carne infestată, sub acţiunea sucului gastric, aceasta este digerată şi se elibereză larvele care trec în intestine, unde în două zile devin adulţi – masculi şi femele – care se împere­chează. Femelele depun apoi circa 10.000 de larve fiecare, care după circa 7 zile migrează din intestin, prin intermediul circulaţiei, în diferite organe: ficat, pulmon, cord, splină, creier, afectând grav integritatea lor. În final, acestea se localizează în musculatura striată, unde se spiralează după 21 de zile de la infestare şi astfel carnea devine infestantă pentru alte animale. După 3-4 săptămâni, larva spiralată se încapsulează şi formează chistul trichinelic care, după 5-6 luni, începe să se calcifice, larva rămânând viabilă.

Aspectele clinice

La porc aspectele clinice lipsesc, astfel că nu se poate deosebi un porc infestat de unul sănătos decât prin control trichineloscopic.

La om aspectele clinice şi modificările patologice sunt cu atât mai grave cu cât bolnavul a ingerat un număr mai mare de larve odată cu carnea sau preparatele de carne. Primele semne pot să apară din prima săptămână de la ingerarea cărnii infestate şi constau în febră (40-41°C), diaree apoasă, uneori cu sânge, greţuri, vărsături și dureri abdominale. Mai târziu apar edeme ale capului (boala capetelor mari) și membrelor, erupţii cutanate, dureri musculare și tulburări cardiace şi respiratorii. În cazuri grave, bolnavul sfârşeşte prin moarte.

Diagnosticul la animale se face numai prin control trichineloscopic, prezentând medicului veterinar probe de carne din pilierii diafragmatici, diafragmă, mușchii intercostali etc.

Prevenirea trichinelozei

Aceasta constă în prevenirea infestării animalelor din gospodărie prin deratizări permanente cu RATIKILL D, RATITOX F, RODEXIT B sau BRODITOP, urmate de strângerea şi incinerarea cadavrelor de şobolani. De asemenea, se fac dezinsecţii cu ROMPARASECT 5% și deparazitarea tuturor animalelor din gospodărie, acţiune prin care se reduc sursele de infestare ale omului nu numai cu trichinela, dar şi cu alţi paraziţi. Deparazitarea internă se poate realiza la porci cu ROMOXIBENDAZOL și ROMIVERMECTIN, iar la câine și pisică cu TOTAL, PARACAN sau ROMBENDAZOL SUPER.

Prevenirea infestării omului care se face prin controlul sanitar-veterinar al cărnii (control trichineloscopic). Trebuie menţionat că, prin acest control, se pot descoperi şi alți paraziţi cu implicaţii în sănătatea omului.

Dr. Viorica CHIURCIU, medic veterinar
Doctor în ştiinţe medicale Romvac Company SA

Cunoscută şi sub denumirea de trichinoză, trichineloza este o boală parazitară gravă ce afectează diverse specii de animale domestice, sălbatice şi omul, având localizare în intestinul subţire şi în musculatura striată.

În prezent există opt tipuri ale genului Trichinella, dintre care cea mai răspândită este Trichinella spiralis care prezintă receptivitate deosebită a omului la infestaţie şi evoluţie clinică gravă, chiar mortală.

Ciclul biologic

Se realizează fără trecere prin mediul extern, gazda intermediară fiind și gazdă definitivă. După acuplare, masculii mor, iar femelele depun larvele în mucoasa intestinului. Larvele migrează prin sânge în cordul drept, plămâni şi cordul stâng, trec în circulaţia generală până ajung în musculatură. Ajunse aici, larvele se spiralează şi se formează un chist, acestea rămânând vii toată viaţa animalului.

Epidemiologie

Speciile receptive sunt reprezentate de porc, câine, pisică, mistreţ, urs, lup, vulpe, şobolan şi om. Sursele de contaminare sunt chisturile prezente în musculatura animalelor infestate de larvele din chisturile eliminate prin fecale de animalele recent infestate, larvele aflate în circulaţie la femelele gestante sau care alăptează şi păsările carnivore care se hrănesc cu animale infestate şi pot elimina parazitul prin fecale. Porcul este infestat în principal prin consumul şobolanilor şi şoarecilor vii sau morţi, iar infestarea omului se produce prin consumul de carne de porc preparată insuficient.

Rezistenţa parazitului este slabă în cazul masculului care moare imediat după fecundare, iar femela trăiește 5-6 săptămâni la animale şi până la 4 luni la om.

În cadavre şi carcase larvele pot supravieţui până la 3 săptămâni, chiar şi în condiţii de putrefacţie. Larvele sunt sensibile la fierbere, dar pot rezista la congelare.

Simptomatologie

Faza intestinală manifestată la 3-5 zile după infestaţie evoluează cu: diaree, dureri abdominale, lipsa poftei de mâncare, creşterea temperaturii și slăbirea animalului. După 2-3 săptămâni, simptomele dispar.

Faza musculară apare după 15 zile de la infecţie şi are manifestări specifice: dureri musculare, dificultăți la mestecare, mişcare înceată, mâncărimi ale pielii, umflarea capului şi slăbirea bruscă.

La examenul trichineloscopic se observă prezenţa parazitului în musculatură. Cea mai eficientă metodă de distrugere este arderea cadavrului în totalitate.

Tratament şi profilaxie

Cel mai important aspect de care trebuie să ţinem cont este deparazitarea animalelor. Această acţiune trebuie efectuată de 3-4 ori pe an, folosind produsele Romivermectin 1% sau Romoxibendazol pulbere/comprimate, concomitent cu deratizarea prin folosirea produselor Ratitox F sau Broditop pastă/blocuri cerate. După sacrificarea animalului se va face dezinfecţia adăpostului utilizând Decontaminol sau Dezinfectant cationic. Ultima deparazitare a animalului se va face obligatoriu cu o lună înainte de sacrificare, utilizând produsul Romoxibendazol.

Dr. Gabriela LOTREA
Medic veterinar
SC Romvac Company SA