Adama Sultan iulie 2020
update 25 Sep 2020

Cum protejăm animalele în perioadele cu temperaturi foarte scăzute, vânt puternic şi căderi masive de zăpadă

Pe fondul avertizărilor meteorologice pentru fenomene severe (temperaturi deosebit de scăzute, căderi masive de zăpadă), ANSVSA recomandă:

Pentru crescătorii de animale:

  • Asigurarea unui adăpost corespunzător pentru animale, care să poată oferi protecţie faţă de acţiunea directă a frigului şi zăpezii;
  • Asigurarea unor cantităţi suficiente de apă şi furaje corespunzătoare atât cantitativ cât şi calitativ;
  • Asigurarea bunei funcţionări a echipamentelor de adăpare şi de furajare; se va acorda o deosebită atenţie în mod special instalaţiei de adăpare, având în vedere riscul de îngheţ al acesteia.
  • Verificarea disponibilităţii echipamentelor de rezervă, în principal a generatoarelor de energie electrică în cazul fermelor comerciale;
  • La orice modificare a stării de sănătate sau de bunăstare a animalelor precum şi la aparitia unor modificări comportamentale, deţinătorul are obligaţia ca pe lângă măsurile enumerate mai sus, să anunţe urgent medicul veterinar responsabil de supravegherea statusului de sănătate a animalelor din localitatea respectivă sau DSVSA local. De asemenea, în cazul în care, din cauza intemperiilor se produc pagube care afectează bunăstarea animalelor, proprietarii sunt obligaţi să anunţe de urgenta primăria sau DSVSA local pentru a fi luate măsurile necesare.

Pentru transportatorii de animale vii:

  • Să nu efectueze transporturi de animale în condiţii meteo cu temperaturi foarte scăzute, vânt  puternic şi căderi masive de zăpadă, decât dacă este neapărat necesar;
  • Transportatorii sunt obligaţi prin lege să nu transporte animalele într-un mod care le-ar putea provoca răni sau suferinţe inutile;
  • Înainte de a pleca la drum, se verifică dacă există condiţii adecvate de microclimat în  mijlocul de transport, hrană şi sursă de apă potabilă şi dacă acestea pot fi asigurate pe întreaga durată a transportului.
  • Transportatorii trebuie să verifice traseul şi alte aspecte legate de călătorie înainte ca animalele să fie încărcate în mijlocul de transport, astfel încât, după încărcarea acestora, plecarea să se faca cât mai repede pentru a micşora durata călătoriei.
  • La temperaturi scăzute, densitatea de încărcare a animalelor în mijlocul de transport va fi redusă cu cel puţin 25% din capacitatea maxima de încărcare autorizată  în funcţie de specie, talie, varstă şi stare fiziologică;
  • În cazul în care călătoria nu începe în cel mai scurt timp de la îmbarcare, şoferii trebuie să aibă planuri de urgenţă pentru a îngriji animalele, în funcţie de necesităţi;
  • Pentru călătorii de peste 8 ore, sistemele de ventilaţie din vehicul trebuie să fie capabile să menţină temperatura de comfort termic în compartimentul animalelor;
  • Precizăm că, porcinele sunt foarte sensibile la temperaturile scăzute. În cazul în care în timpul călătoriei temperatura ambientală coboară sub 0° C, este obligatoriu ca, mijlocul de transport să fie dotat cu un mecanism de reglare a temperaturii;
  • Bovinele sunt rezistente la temperaturi scăzute cu condiţia ca, în mijlocul de transport să nu existe curenţi de aer rece;
  • Ecvinele pot fi transportate şi în situaţia în care temperatura ambientală coboară sub -20° C cu condiţia ca, mijloacele de transport să fie dotate cu un mecanism de reglare a temperaturii. O atenţie deosebită se acordă şi vitezei de transport, numărului de opriri precum şi vârstei animalelor transportate.
  • Sistemul de ventilaţie trebuie să asigure distribuţia uniformă a aerului, iar autonomia lui trebuie să fie de cel puţin 4 ore, independent de funcţionarea motorului  autovehiculului.
  • Din cauza condiţiilor meteorologice există riscul apariţiei stresului termic prin  frig, motiv pentru care se impune inspectarea animalelor la intervale regulate în timpul călătoriei şi totodată identificarea simptomelor acestuia. Simptomele stresului de frig sunt: frisoane, horipilaţie (se ridică părul/blana), îngrămădire (pentru a conserva căldura), letargie şi somnolenţă, colaps.

Pentru organizatorii târgurilor în care se comercializează animale vii:

  • Padocurile unde sunt ţinute animalele în vederea comercializării trebuie să fie suficient de spaţioase pentru a asigura libertatea de mişcare minimă necesară animalelor cazate şi trebuie să fie prevăzute cu zone de adăpostire umbrite pentru a proteja de expunerea directa la precipitații.
  • Dacă numai o sursă limitată de apă potabilă este disponibilă, trebuie avute în vedere nevoile zilnice ale unui animal în funcţie de specie, talie, rasă şi stare fiziologică pentru a fi corelate cu numărul de animale cazate.
  • Toţi deţinătorii de animale au obligaţia legală de a lua toate măsurile necesare astfel încât să evite orice suferinţă inutilă animalelor şi să asigure cel puţin standarde minime privitoare la bunăstarea animalelor deţinute.
  • Conducerea Autorităţii a dispus DSVSA judeţene, să întreprindă demersurile necesare pentru informarea: fermierilor, unităţilor administrative locale, transportatorilor şi altor deţinători de animale, cu privire la măsurile specifice pentru asigurarea bunăstării animalelor în perioadele de iarnă în care se înregistrează condiţii meteorologice severe şi la responsabilităţile legale care le revin.

Prevederi aplicabile administraţiilor locale:

  • Consiliile locale trebuie să se asigure că există posibilităţi de colectare şi neutralizare a deşeurilor animaliere;

Conform prevederilor legale, Consiliile locale au obligaţia ca, în adăposturile animalelor, să asigure respectarea normelor de protecţie a acestora, respectiv: cazare, transportul şi îngrijirea corespunzătoare a acestora.

Sursa: ANSVSA

Spectacolul gheții

Sub asediul temperaturilor scăzute, Lacul Minnewanka din Parcul Național Banff, Canada, se transformă spectaculos. Bacteriile din lac emit bule de gaz metan, inofensive atât timp cât nu sunt expuse unei flăcări ce ar declanșa o explozie. Când iarna își intră pe deplin în drepturi, lacul îngheață și, implicit, și bulele de gaz metan. Și astfel sub gheața incoloră este surprinsă o realitate incredibilă.

Stalactită de gheață. Acest fenomen apare atunci când suprafața mării îngheață și se formează un fel de buzunar de colectare a apei foarte reci și sărate. Acest buzunar este înghețat din cauza frigului și are tendința de a se scufunda încet spre fundul mării.

Florile de gheață apar, în general, pe structura unor plante sau a lemnului. Când afară temperatura este sub zero grade, iar temperatura în interiorul plantei nu a scăzut atât de mult, apa care circulă prin structura ei este împinsă spre porii externi. Așa apare gheața fragilă care formează floarea.

Uneori viscolul puternic îmbracă brazii în mantii groase de zăpadă. Temperaturile scăzute îngheață zăpada, iar brazii rămân „camuflați“ sub omăt.

Laura ZMARANDA

  • Publicat în Magazin

Recomandări pentru protejarea animalelor în perioadele cu temperaturi foarte scăzute, vânt puternic şi căderi masive de zăpadă

Pe fondul avertizărilor meteorologice pentru fenomene severe (temperaturi deosebit de scăzute, căderi masive de zăpadă), ANSVSA recomandă:

Pentru crescătorii de animale:

  • Asigurarea unui adăpost corespunzător pentru animale, care să poată oferi protecţie faţă de acţiunea directă a frigului şi zăpezii;
  • Asigurarea unor cantităţi suficiente de apă şi furaje corespunzătoare atât cantitativ cât şi calitativ; 
  • Asigurarea bunei funcţionări a echipamentelor de adăpare şi de furajare; se va acorda o deosebită atenţie în mod special instalaţiei de adăpare, având în vedere riscul de îngheţ al acesteia.
  • Verificarea disponibilităţii echipamentelor de rezervă, în principal a generatoarelor de energie electrică în cazul fermelor comerciale;
  • La orice modificare a stării de sănătate sau de bunăstare a animalelor precum şi la aparitia unor modificări comportamentale, deţinătorul are obligaţia ca pe lângă măsurile enumerate mai sus, să anunţe urgent medicul veterinar responsabil de supravegherea statusului de sănătate a animalelor din localitatea respectivă sau DSVSA local. De asemenea, în cazul în care, din cauza intemperiilor se produc pagube care afectează bunăstarea animalelor, proprietarii sunt obligaţi să anunţe de urgenta primăria sau DSVSA local pentru a fi luate măsurile necesare.

Pentru transportatorii de animale vii:

  • Să nu efectueze transporturi de animale în condiţii meteo cu temperaturi foarte scăzute, vânt  puternic şi căderi masive de zăpadă, decât dacă este neapărat necesar;
  • Transportatorii sunt obligaţi prin lege să nu transporte animalele într-un mod care le-ar putea provoca răni sau suferinţe inutile;
  • Înainte de a pleca la drum, se verifică dacă există condiţii adecvate de microclimat în  mijlocul de transport, hrană şi sursă de apă potabilă şi dacă acestea pot fi asigurate pe întreaga durată a transportului.
  • Transportatorii trebuie să verifice traseul şi alte aspecte legate de călătorie înainte ca animalele să fie încărcate în mijlocul de transport, astfel încât, după încărcarea acestora, plecarea să se faca cât mai repede pentru a micşora durata călătoriei. 
  • La temperaturi scăzute, densitatea de încărcare a animalelor în mijlocul de transport va fi redusă cu cel puţin 25% din capacitatea maxima de încărcare autorizată  în funcţie de specie, talie, varstă şi stare fiziologică; 
  • În cazul în care călătoria nu începe în cel mai scurt timp de la îmbarcare, şoferii trebuie să aibă planuri de urgenţă pentru a îngriji animalele, în funcţie de necesităţi; 
  • Pentru călătorii de peste 8 ore, sistemele de ventilaţie din vehicul trebuie să fie capabile să menţină temperatura de comfort termic în compartimentul animalelor;
  • Precizăm că, porcinele sunt foarte sensibile la temperaturile scăzute. În cazul în care în timpul călătoriei temperatura ambientală coboară sub 0° C, este obligatoriu ca, mijlocul de transport să fie dotat cu un mecanism de reglare a temperaturii; 
  • Bovinele sunt rezistente la temperaturi scăzute cu condiţia ca, în mijlocul de transport să nu existe curenţi de aer rece;
  • Ecvinele pot fi transportate şi în situaţia în care temperatura ambientală coboară sub -20° C cu condiţia ca, mijloacele de transport să fie dotate cu un mecanism de reglare a temperaturii. O atenţie deosebită se acordă şi vitezei de transport, numărului de opriri precum şi vârstei animalelor transportate.  
  • Sistemul de ventilaţie trebuie să asigure distribuţia uniformă a aerului, iar autonomia lui trebuie să fie de cel puţin 4 ore, independent de funcţionarea motorului  autovehiculului.
  • Din cauza condiţiilor meteorologice există riscul apariţiei stresului termic prin  frig, motiv pentru care se impune inspectarea animalelor la intervale regulate în timpul călătoriei şi totodată identificarea simptomelor acestuia. Simptomele stresului de frig sunt: frisoane, horipilaţie (se ridică părul/blana), îngrămădire (pentru a conserva căldura), letargie şi somnolenţă, colaps.

Pentru organizatorii târgurilor în care se comercializează animale vii:

  • Padocurile unde sunt ţinute animalele în vederea comercializării trebuie să fie suficient de spaţioase pentru a asigura libertatea de mişcare minimă necesară animalelor cazate şi trebuie să fie prevăzute cu zone de adăpostire umbrite pentru a proteja de expunerea directa la precipitații.
  • Dacă numai o sursă limitată de apă potabilă este disponibilă, trebuie avute în vedere nevoile zilnice ale unui animal în funcţie de specie, talie, rasă şi stare fiziologică pentru a fi corelate cu numărul de animale cazate.
  • Toţi deţinătorii de animale au obligaţia legală de a lua toate măsurile necesare astfel încât să evite orice suferinţă inutilă animalelor şi să asigure cel puţin standarde minime privitoare la bunăstarea animalelor deţinute.
  • Conducerea Autorităţii a dispus DSVSA judeţene, să întreprindă demersurile necesare pentru informarea: fermierilor, unităţilor administrative locale, transportatorilor şi altor deţinători de animale, cu privire la măsurile specifice pentru asigurarea bunăstării animalelor în perioadele de iarnă în care se înregistrează condiţii meteorologice severe şi la responsabilităţile legale care le revin. 

Prevederi aplicabile administraţiilor locale:

  • Consiliile locale trebuie să se asigure că există posibilităţi de colectare şi neutralizare a deşeurilor animaliere;
  • Conform prevederilor legale, Consiliile locale au obligaţia ca, în adăposturile animalelor, să asigure respectarea normelor de protecţie a acestora, respectiv: cazare, transportul şi îngrijirea corespunzătoare a acestora.

Sursa: ANSVSA

Temperaturile scăzute pot produce afecțiuni respiratorii la suine

Diferența mare de temperatură dintre zi și noapte poate pune în pericol starea de sănătate a animalelor. Dintre toate categoriile de vârstă, în sezonul rece cel mai afectat este tineretul porcin, pentru care trebuie să asigurăm o temperatură optimă în compartiment, care să nu scadă sub 24° C la populare. Pentru animalele cu greutate între 23-25 kg viteza curenților de aer nu trebuie să depășească 0,4-0,5 m/sec, umiditatea maximă admisă în compartiment să nu fie mai mult de 65%, iar pernele (basele) să nu fie golite sub 25 cm (maxim) de la grătar în jos, pentru a reduce curenții de aer și pentru a  menține temperatura în compartiment. 

Există variații termice care amplifică anumite stări de confort ale porcului; cu cât temperatura scade sub limita minimă a acestei stări, cu atât animalele devin mai agitate, astfel încât mișcarea generează căldură.

Cum mișcarea suplimentară e și ea o consumatoare suplimentară de energie, va determina implicit o creștere a consumului de furaj. Cele mai sensibile sunt rasele de porci ameliorate, care au o intoleranță la frig și care se manifestă astfel:

  • Sunt abătuți, apatici, cianotici.
  • Stau în zonă de odihnă.
  • Supraaglomerează doar o porțiune de boxă.
  • Consumă (sau nu) prea mult furaj.
  • Stau înghesuiți unii peste alții pentru a menține căldura corporală.
  • Apar tremurături sau contracții musculare ca reflex la frig.
  • La zgomote puternice reacționează, alergând speriați în boxă.
  • Este afectată în mod direct funcționarea ficatului.
  • Este influențat procesul de creștere și dezvoltare a organismului, rămânând mult în urmă.
  • Apar efecte negative asupra funcționării glandelor interne, asupra producției de hormoni, inclusiv cei sexuali, inducând astfel o producție insuficientă de material seminal în cazul efectivelor de reproducție.
  • Efectele nocive se manifestă asupra întregului metabolism și a întregului organism, iar ca efect de boomerang al perioadei lungi de frig, ca mod de apărare are loc o depunere de gră­sime în loc de muscu­latură.

În acest sens se recomandă pregătirea compartimentelor din timp cu surse funcționale de căldură, izolarea corectă a geamurilor și ușilor de acces, verificarea sistemului de ventilație, a sistemului de umiditate și curenți de aer, verificarea termometrului din compartiment și cel exterior, pregătirea efectivelor de porci cu vitaminizare specifică perioadei reci.

Pentru asigurarea unui așternut uscat tineretului porcin se recomandă Ankasec, Stalosan cu rol antibacterian și antimicrobian benefic.

Ca și în cazul oamenilor, trecerea peste perioadele de stres (termic sau de altă natură) se face mai ușor dacă organismul are un sistem imunitar puternic. La suine acest lucru se poate face astfel:

  1. Vitaminizare în apă sau furaj după caz cu vitamina C (cu precauție, pentru că în cantități mari provoacă diaree), Jecuplex, Supravitaminol și Ankaselevit.
  2. Vitaminizare intramuscular injectabil cu Multivitamin, Borgal (preparat homeopat folosit cu succes și în afecțiuni respiratorii).
  3. Vitaminizare cu complex Vitamină B, cu rol important în îmbunătățirea metabolismului și în trecerea barierei gastrointestinale, asigurând o mai bună absorbție a furajului.
  4. Vitaminizare cu Vitamină E, folosită în special pentru faza de finisare a îngrășării, mărind capacitatea de ingestie a hranei și o mai bună absorbție la nivel intestinal.
  5. Administrarea de paracetamol pulbere preventiv și curativ în sezonul rece, cu efecte benefice asupra efectivului.

Loredana Mocanu, inginer zootehnist – Catlor Consulting, Brăila

Pneumonia virală a porcului, o boală gravă favorizată de umiditate excesivă și temperatură scăzută

Pneumonia virală a porcului este o boală cu un impact major pentru efectivele de porcine din cauza distribuției foarte largi la scară mondială și a pierderilor economice estimate. Boala respiratorie cronică a porcului a fost observată, descrisă și studiată de numeroși cercetători având numeroase denumiri: pneumonia infecțioasă a porcului, pneumonia enzootică porcină, tusea infecțioasă a porcului.

Este o boală infectocontagioasă a porcilor crescuţi în sistem intensiv, manifestată clinico-anatomic prin simptome de pneumonie. Boala prezintă importanţă economică prin faptul că porcii afectaţi rămân în urmă cu dezvoltarea.

Pneumonia enzootică este produsă de Mycoplasma hyopneumoniae, bacterie care trăieşte pe căile respiratorii la porcine.

Caractere epidemiologice

Sunt receptivi porcii, mai ales tineretul, în primele 3-10 săptămâni de viaţă. Sursele de infecţie sunt reprezentate de porcii bolnavi şi cei trecuţi prin boală, care contaminează adăpostul prin tuse, strănut şi secreții nazale, calea de infecţie fiind de regulă cea respiratorie. Boala se poate transmite și de la scroafă la purcei tot pe cale respiratorie, dar nu transplacentar. Factorii favorizanţi în declanşarea bolii sunt repre­zentaţi de umiditatea excesivă, temperatura scăzută, exces de amoniac și alimentaţie carenţată. Odată declanşată boala, evoluţia este de tip enzootic, staţionar.

Cum recunoaștem semnele bolii

Boala evoluează acut sau cronic, după o perioadă de incubaţie variabilă, de 10-16 zile.

Forma acută este relativ rar întâlnită, apărând mai ales în efectivele recent infectate, în care boala nu a fost prezentă anterior. În astfel de efective se îmbolnăvesc porcii de toate vârstele, morbiditatea atingând uneori 100%. Clinic, se constată hipertermie (40-40,5°C), anorexie, apatie, iar după câteva zile apare tusea, de regulă uscată, accentuată la efort sau la administrarea furajelor. Boala se finalizează prin moarte în 5-10% din cazuri sau se cronicizează.

Forma cronică este mai frecvent întâlnită, simptomele instalându-se progresiv. Principalele manifestări clinice sunt tuse şi dispnee, sesizabile mai ales în timpul depla­sărilor sau în cazul schimbărilor bruşte de temperatură şi umiditate. Porcii care dezvoltă această formă clinică rămân subdezvoltaţi şi taraţi pentru restul vieţii.

Diagnosticul

Boala se suspicionează când apar simptome respiratorii (tuse, dispnee) la tineret, în preajma perioadei de înţărcare, cu evoluţie lentă şi vindecări spontane la majoritatea animalelor. Confirmarea diagnosticului poate fi făcută prin examen de laborator.

Cum prevenim apariția bolii

Prevenirea se realizează prin măsuri care vizează asigurarea unor condiţii optime de întreţinere (microclimat şi alimentaţie corespunzătoare, evitarea factorilor de stres) în adăposturile de porcine, precum şi evitarea contactului cu animalele bolnave sau purtătoare de micoplasme.

Combaterea se bazează pe remedierea condiţiilor de igienă, tratarea porcilor cu semne clinice, precum şi a celor suspecţi de contaminare.

Tratamentul

Tratamentul, deşi nu conduce la vindecarea leziunilor pulmonare, opreşte evoluţia procesului inflamator.

În scop terapeutic, pot fi folosite individual Enrofloxarom 10%, Tylavet 20% și Oxitetraciclină 10% sau masal (la tot efectivul), Doxyrom 10% și Oxitetraciclină 50%. Simultan se administrează siropul expectorant Tusifug. Se recomandă utilizarea Levamisolului ca imunostimulator (adică un sfert din doza antihelmintică: 1 ml/40 kg greutate vie/zi, repetat din 4 în 4 zile, de 3-5 ori). Terapia medicamentoasă trebuie susținută de administrarea de vitamine: Complex polivitaminic buvabil, Vitamina AD3E și Romzeofort.

Dr. Gabriela Băncilă, Romvac Company SA

Tylavet Romvac

Recomandări ANSVSA pentru protejarea animalelor în perioadele cu temperaturi foarte scăzute, vânt puternic şi căderi masive de zăpadă

Pe fondul avertizărilor meteorologice pentru fenomene severe (temperaturi deosebit de scăzute, căderi masive de zăpadă), ANSVSA recomandă:

Pentru crescătorii de animale:

• Asigurarea unui adăpost corespunzător pentru animale, care să poată oferi protecţie faţă de acţiunea directă a frigului şi zăpezii;

• Asigurarea unor cantităţi suficiente de apă şi furaje corespunzătoare atât cantitativ cât şi calitativ; 

• Asigurarea bunei funcţionări a echipamentelor de adăpare şi de furajare; se va acorda o deosebită atenţie în mod special instalaţiei de adăpare, având în vedere riscul de îngheţ al acesteia.

• Verificarea disponibilităţii echipamentelor de rezervă, în principal a generatoarelor de energie electrică în cazul fermelor comerciale;

• La orice modificare a stării de sănătate sau de bunăstare a animalelor precum şi la aparitia unor modificări comportamentale, deţinătorul are obligaţia ca pe lângă măsurile enumerate mai sus, să anunţe urgent medicul veterinar responsabil de supravegherea statusului de sănătate a animalelor din localitatea respectivă sau DSVSA local. De asemenea, în cazul în care, din cauza intemperiilor se produc pagube care afectează bunăstarea animalelor, propietarii sunt obligaţi să anunţe de urgenta primăria sau DSVSA local pentru a fi luate măsurile necesare.

Pentru transportatorii de animale vii:

• Să nu efectueze transporturi de animale în condiţii meteo cu temperaturi foarte scăzute, vânt  puternic şi căderi masive de zăpadă, decât dacă este neapărat necesar;

• Transportatorii sunt obligaţi prin lege să nu transporte animalele într-un mod care le-ar putea provoca răni sau suferinţe inutile;

• Înainte de a pleca la drum, se verifică dacă există condiţii adecvate de microclimat în  mijlocul de transport, hrană şi sursă de apă potabilă şi dacă acestea pot fi asigurate pe întreaga durată a transportului.

• Transportatorii trebuie să verifice traseul şi alte aspecte legate de călătorie înainte ca animalele să fie încărcate în mijlocul de transport, astfel încât, după încărcarea acestora, plecarea să se faca cât mai repede pentru a micşora durata călătoriei. 

• La temperaturi scăzute, densitatea de încărcare a animalelor în mijlocul de transport va fi redusă cu cel puţin 25% din capacitatea maxima de încărcare autorizată  în funcţie de specie, talie, varstă şi stare fiziologică; 

• În cazul în care călătoria nu începe în cel mai scurt timp de la îmbarcare, şoferii trebuie să aibă planuri de urgenţă pentru a îngriji animalele, în funcţie de necesităţi; 

• Pentru călătorii de peste 8 ore, sistemele de ventilaţie din vehicul trebuie să fie capabile să menţină temperatura de comfort termic în compartimentul animalelor;

• Se precizează că, porcinele sunt foarte sensibile la temperaturile scăzute. În cazul în care în timpul călătoriei temperatura ambientală coboară sub 0° C, este obligatoriu ca, mijlocul de transport să fie dotat cu un mecanism de reglare a temperaturii; 

• Bovinele sunt rezistente la temperaturi scăzute cu condiţia ca, în mijlocul de transport să nu existe curenţi de aer rece;

• Ecvinele pot fi transportate şi în situaţia în care temperatura ambientală coboară sub -20° C cu condiţia ca, mijloacele de transport să fie dotate cu un mecanism de reglare a temperaturii. O atenţie deosebită se acordă şi vitezei de transport, numărului de opriri precum şi vârstei animalelor transportate.  

• Sistemul de ventilaţie trebuie să asigure distribuţia uniformă a aerului, iar autonomia lui trebuie să fie de cel puţin 4 ore, independent de funcţionarea motorului  autovehiculului.

• Datorită condiţiilor meteorologice există riscul apariţiei stresului termic prin  frig, motiv pentru care se impune inspectarea animalelor la intervale regulate în timpul călătoriei şi totodată identificarea simptomelor acestuia. Simptomele stresului de frig sunt: frisoane, horipilaţie (se ridică părul/blana), îngrămădire (pentru a conserva căldura), letargie şi somnolenţă şi colaps.

SURSA - ANSVSA

Gerul, un plus pentru unii fermieri

Schimbările climatice se resimt şi la nivelul agriculturii. Toamna lungă şi călduroasă, apoi gerul de la început de an au creat probleme în mai multe zone din ţară. Cu toate acestea, conform secretarului de stat MADR, Daniel Botănoiu, temperaturile negative au fost un plus pentru cei care cultivă cereale şi plante oleaginoase. „Grâul arată bine, rapița depășise o anumită fază de dezvoltare, iar temperaturile scăzute sunt și ele benefice pentru boli și dăunătorii de câmp, pentru că le mai distruge. Avem și plusuri, dar și minusuri. Pe partea de sud a țării, culturile însămânțate în toamnă sunt în regulă, pentru că avem până la 35-40 cm de zăpadă. Sunt zone în care a fost viscolită zăpada, dar, atât timp cât covorul este așezat, temperaturile scăzute nu produc efecte despre care să putem spune că sunt iremediabile.

În zonele celelalte, până la curbura Carpaților, sigur, au fost anumite probleme. Vorbim despre cele din partea Transilvaniei, pe partea de centru și nord-vest, pentru că stratul de zăpadă a fost mai mic, iar trei zile consecutive cu ger de minus 20°C în mod sigur afectează plantele. Însă trebuie ținut cont că zonele din centrul țării sunt cultivate mai mult cu cartofi, sfeclă și porumb și mai puțin cu rapiță sau grâu. Deci nu sunt suprafețe însemnate. Grosul producției este orientat pe partea de sud și sud-est“, a declarat Botănoiu.

Abonează-te la acest feed RSS