APIA a efectuat, in perioada 12 -18 februarie 2017, un stagiu de instruire privind Campania de primire a cererilor unice de plată pentru anul 2017 la care au participat funcționari publici cu atribuții în primirea și verificarea cererilor de plată.

Programul de formare profesională a fost organizat prin împărțirea centrelor județene în 3 serii a câte 2 zile fiecare serie, fiind transmis în sistem de videoconferință, și a prilejuit, totodată, discutarea principalelor direcții de acțiune, a strategiei instituționale și a obiectivelor majore ale APIA pentru anul 2017, așa cum au fost stabilite prin Ordinul Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 18 din 03.02.2017, dar și a dificultăților întâmpinate în desfășurarea activității la nivel central și local.

De asemenea, stagiul de instruire a beneficiat de prezența extraordinară a domnului Petre DAEA, Ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care a prezidat ședința de închidere din data de 18.02.2017. Pe această cale, domnul Ministru a ținut să sublinieze importanța instruirii din perspectiva înțelegerii și aplicării unitare, la nivel național, a cadrului normativ referitor la campania de primire a cererilor unice de plată pentru anul 2017, precum și importanța armonizării acestuia cu specificitățile agriculturii și nevoile fermierilor.

Totodată domnul Ministru a pus accent pe necesitatea întăririi legăturii între Centrele județene ale APIA și fermieri în ceea ce privește informarea cu celeritate a acestora, respectiv transmiterea invitațiilor și realizarea unei programării clare și eficiente a fermierilor, în vederea accelerării procesului de depunere/primire a cererilor în intervalul în care nu se aplică penalități, respectiv 1 martie - 15 mai 2017.

Vrei să afli cum funcționează agricultura în timp real și care sunt măsurile cele mai pertinente pentru dezvoltarea acestui domeniu? Atunci se impune să lași deoparte informările oficiale și să discuți direct cu agricultorii. Șansa noastră a fost de a găsi chiar un tânăr fermier, a cărui afacere este la început de drum. Daniel Duță este de profesie economist, dar în paralel a pus bazele unei ferme de creștere a vitelor pentru carne ecologică în județul Timiș. A ales acest sistem pentru că a considerat necesar să existe pe piață produse sănătoase, dar și pentru că este un sector cu potențial de dezvoltare și de venituri. Discuția purtată cu dl Duță a fost interesantă nu doar prin prisma prezentării activității sale, ci și prin faptul că a semnalat niște probleme serioase pentru zootehnie. Ca de fiecare dată, sperăm ca acest articol să fie privit ca un memoriu în baza căruia să se reconstruiască, să se rectifice greșelile făcute.

De la Galloway la Angus

2013 a fost anul în care proiectul său a trecut de la teorie la practică. A pornit la drum cu principiul că, neavând experiență în creșterea animalelor, trebuie să opteze pentru o rasă puțin pretențioasă și ca urmare a ales rasa scoțiană Galloway. Din nefericire, neavând certificate de origine, exemplarele cumpărate nu se încadrau la subvenții, așa că a fost nevoit să revină asupra deciziei inițiale și să renunțe la Galloway – mai are doar câteva exemplare – în favoarea rasei Angus.

A început așadar achiziționarea animalelor cu certificat de origine (prețul unui exemplar variază între 2.000-2.500 de euro), iar acum are 30 de vaci pentru carne. Ferma funcționează într-o unitate zootehnică veche, asupra căreia a făcut doar intervenții minime, a împrejmuit și a construit un drum de acces. Pentru că în exploatarea raselor pentru carne nu este nevoie de grajd – animalele se pot adăposti după o șiră de baloți sau chiar după o denivelare naturală a pământului –, nu a fost necesar să modifice infrastructura existentă.

vaci carne b

Doi ani la rând animalele au stat afară, însă anul trecut a construit un adăpost lateral și nu exclude nici posibilitatea de a interveni asupra infrastructurii actuale sau de a construi ceva nou, mai ales dacă nivelul de dezvoltare a fermei va impune asta. Așteaptă însă posibilitatea de a accesa fonduri europene.

Concesionarea pășunilor se face discreționar

Daniel Duță spune că, din nefericire, accesarea fondurilor europene este pur și simplu un hățiș. Mediul birocratic nu este un sprijin, iar informațiile care sunt oferite fermierilor nu sunt întotdeauna complete și de aici o serie de impedimente și timp pierdut. Crescătorul din Timiș mărturisește că a încercat să obțină fonduri prin Măsura – Instalarea tinerilor fermieri, însă, după toată birocrația parcursă, a aflat că acest lucru nu este posibil. Pentru că, spre exemplu, dacă ai fost asociat într-o fermă sau dacă o firmă a avut vreodată un CAEN activ în agricultură, chiar și fără să-l fi practicat vreodată nu poți accesa această măsură. Surprizele neplăcute au continuat atunci când a încercat să ia pășune în concesiune și această odisee se repetă în fiecare an. „Toată publicitatea asta care se face cu Măsura – Instalarea tinerilor fermieri este uneori dincolo de ce se întâmplă cu adevărat. Și eu am încă sub 40 de ani și nu mi-a folosit la nimic. Nu am primit niciun sprijin, dimpotrivă, mi s-au pus piedici. Spre exemplu, atunci când vine vorba de concesionarea pășunilor, sunt alții care dețin monopolul. Noi am fost priviți ca niște intruși. Nu contează ce intenții ai sau câtă carte știi. Din păcate, primăria dă pășunea pe un an de zile și asta este una dintre cele mai mari probleme pe care le avem. Procedura de închiriere trebuie reluată și nu poți face investiții în pășune atât timp cât o ai doar un an. Mai mult, suprafața ar trebui să se dea proporțional la numărul de capete. Practic, se face efectivul de animale pe întreg teritoriul comunei și per fiecare cap de animal se acordă pășune. Aici este o altă problemă, pentru că ar trebui să aibă drept de concesiune doar crescătorii care au animalele înregistrate la medicul veterinar și registrul agricol. Dar nu verifică nimeni asta. Sunt foarte multe animale necrotaliate care sunt luate totuși în calcul. Iar cifrele nu pot fi verificate, pentru că nu există transparență. În primul an, când am avut 16 capete, am primit două hectare de pășune. Adică în bătaie de joc.“

Zootehnia fără abatoare

Cea mai favorabilă alternativă pentru agricultori ar fi ca întreaga activitate, mai ales atunci când vorbim de zootehnie, să fie integrată. Să existe un circuit închis. Însă de puține ori se întâmplă asta, așa că eterna problemă a fermierilor este valorificarea. Mai mult, atunci când vine vorba de producția de carne, întreaga activitate este strâns legată de existența unităților de abatorizare. Sau cel puțin așa ar trebui să fie. În realitate, România este deficitară la acest capitol. Abatoarele sunt numărate pe degete și asta limitează dezvoltarea sectorului de creștere a anima­lelor pentru carne. Și atunci întrebarea retorică a fermierului din Timiș – „cum să crești zootehnia în condițiile astea?“ – este perfect justificată.

vaci de carne1

„În România există foarte puține abatoare. Și asta ține de guvernanți. Practic, obligi fermierul să crească animale și să le vândă în viu. Firește, la un alt preț. E ca și cum am vinde bușteni în loc de mobilă. La noi în zonă vin achizitori de la unul dintre cele mai mari abatoare din țară, tocmai din Botoșani. E incredibil că trebuie să vină de la o distanță așa mare. Sunt și abatoare private care cumpără doar câteva capete, iar fermierilor mici și medii asta le-ar trebui. Noi am găsit un abator mic de carmangerie, avem o relație bună, dar chiar și așa posibilitățile sunt limitate. Dacă mai vine un alt producător, nu știu dacă îl mai ia, pentru că abatorul nu are capacitate atât de mare. Când vorbim de abatorizare, vorbim implicit și despre siguranță alimentară. Tocmai de aceea nu înțeleg de ce nu se sesizează nimeni, pentru că se sacrifică foarte mult la negru. S-a creat practic o filieră, cu care concurăm noi, fermierii care sacrificăm legal la abator. Și asta este o consecință a lipsei unităților specializate“, a mai spus fermierul.

Subvențiile, o loterie

Orice piață oferă oportunități. Dacă ești preocupat să folosești instrumente moderne de promovare apar și posibilități de a-ți desface produsele. Acesta este principiul care a pus în funcțiune motoarele fermei de vaci pentru carne de la Timiș. În plus, certificarea bio (pășunile și fânul recoltat pentru furajarea pe timpul iernii provin de pe parcele certificate ecologic-bio de pe terenuri agricole aflate în proprietatea fermei) plasează această afacere pe o nișă de piață. Animalele sunt vândute în viu și prin abatorul care sacrifică, tranșează și apoi livrează marfa către clienți prin intermediul carmangeriei. Dl Duță spune că nu și-a făcut statistici privind volumul de vânzări la finalul unui an, pentru că este o activitate la început și nu s-a ajuns încă la o stabilitate. Vânzările depind și de sexul produșilor. Anul acesta, spre exemplu, din 20 de fătări a obținut doar două femele și restul masculi, în consecință este obligat să vândă toți produșii. Tăurașii se vând de la minimum un an până la trei ani. La un an și jumătate greutatea lor este de 280-350 kg, iar kilogramul în viu se vinde începând cu 2-2,80 euro. Practic, dezideratul crescătorului de vacă pentru carne este vițelul și anul. Sectorul de creștere a vacilor pentru carne este unul dintre cele mai profitabile și pentru că o parte substanțială din venituri o reprezintă subvențiile. Practic, suma alocată lui se împarte la numărul de capete care sunt eligibile. Și cum în România efectivele de vaci pentru carne sunt momentan restrânse s-a ajuns la subvenții pe cap de animal fabuloase. A fost un an în care s-au acordat 1.300 de euro pe cap de animal, un record la nivel european, subvenție pe care dl Duță nu a încasat-o, spune el, datorită comunicării eronate a autorităților privind criteriile de calificare. Dar de la an la an suma va scădea pentru că va crește numărul de animale. Crescătorul din Timiș nu știe cu certitudine cât va fi subvenția anul acesta sau anul viitor, pentru că „este o loterie“. Dar cel mai probabil se va stabiliza la 300-350 de euro pe cap de animal.

Notă: Sprijinul cuplat aferent anului 2016 este în pericol de a se anula conform obiecțiunilor ridicate de Comisia Europeană care a solicitat autorităților române explicații pe data de 16.02.2016. Este încă un exemplu care subliniază instabilitatea mediului antreprenorial în domeniul agriculturii românești.

Laura ZMARANDA

Revista Lumea Satului nr. 4, 16-28 februarie 2017 – pag. 40-42

La data de 14 februarie 2017, la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale au fost primite 1.388 de solicitări de înscriere în programul de sprijin pentru tomate, cultivate în sere sau solarii, cu 291 cereri mai multe decât în ziua precedentă.

Acestea provin din 36 de județe, cele mai multe solicitări fiind din Giurgiu, Olt, Dolj, Teleorman, Prahova, Galați, Buzău și Mehedinți.

Reamintim că producătorii agricoli din România sunt susținuți, printr-un program guvernamental, să cultive tomate în spații protejate (sere, solarii), astfel încât să asigure necesarul de consum intern din producția autohtonă.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale informează prin intermediul unui comunicat de presă faptul că în data de 28 ianuarie, 8.174 de ferme din județele Alba, Sălaj, Hunedoara, Olt, Caraș-Severin, Cluj, Bistrița-Năsăud, Dolj se aflau în întârziere în privința controlului pe teren. Pentru aducerea la zi și crearea posibilității de finalizare a controlului clasic, etapă obligatorie pentru acordarea sumelor de către APIA, au fost detașați de la alte centre județene 262 specialiști cu atribuții de control pe teren, în județele menționate. Ca urmare a acestei măsuri, în momentul de față numărul fermelor rămase pentru control a fost redus la 174. Astfel, controlul poate fi încheiat până la data de 15 februarie, urmând apoi introducerea rapoartelor de control în sistemul informatic.

De asemenea, în comunicat sunt enumerate și proiecte de Hotărâre de Guvern care se află în verificare la ministerele avizatoare, respectiv:

  • HG pentru aprobarea sprijinului financiar excepțional cu caracter temporar care se acordă producătorilor agricoli din sectorul fructe şi legume
  • HG pentru aprobarea plafoanelor alocate ajutoarelor naționale tranzitorii şi schemelor de sprijin cuplat în sectorul zootehnic, precum şi pentru stabilirea cuantumului acestora, pentru anul 2016 (ANTZ și SCZ)
  • HG privind stabilirea pentru anul de plată 2016 a cuantumului ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul vegetal pentru culturile amplasate pe teren arabil. (ANT1).

Prin ordinul MADR nr.3/11 ianuarie 2017 au fost aprobate cantitățile de motorină aferente trimestrului III 2016. Valoarea totală a ajutoarelor este 119,1 milioane lei, fiind în întregime încasată de beneficiari.

Pentru motorina aferentă trimestrului IV al anului 2016, centrele județene ale APIA au obligația să întocmească și să transmită centralizatoarele la sediul central, până în data de 17.02.2017. Acestea vor fi comunicate către MADR în data de 20.02.2017, în vederea aprobării cantităților de motorină aferente ultimului trimestru al anului 2016.

În baza ordinului ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 3 din data de 11 ianuarie 2017, începând de astăzi, 19 ianuarie 2017, au fost alimentate conturile Centrelor Județene APIA cu suma de 119, 1 milioane lei aferentă cantităților de motorină utilizate în trimestrul III al anului 2016, urmând ca acestea să emită în zilele următoare ordinele de plată către cei 11.693 beneficiari.

De asemenea, reamintim potenţialilor beneficiari că, până la data de 31.01.2017 inclusiv, se depun cererile de plată a ajutorului pentru cantităţile de motorină achiziţionate şi utilizate în agricultură, aferente perioadei 01 octombrie - 31 decembrie 2016 (trim. IV al anului 2016).

Sursa: madr.ro

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că, începând de luni, 17.10.2016, a demarat procesarea și autorizarea plăților în avans pentru fermierii care au depus cereri unice de plată în cadrul Campaniei 2016.

Potrivit art.1 din Regulamentul (UE) nr. 1617/2016 de derogare, pentru anul de cerere 2016, de la articolul 75 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește nivelul avansurilor pentru plățile directe și pentru măsurile de dezvoltare rurală pe suprafață și legate de animale, precum și de derogare de la articolul 75 alineatul (2) primul paragraf din respectivul regulament în ceea ce privește plățile directe, pentru anul de cerere 2016, statele membre pot plăti avansuri de: ”(…) până la 70 % în cazul plăților directe indicate în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 și de până la 85 % în cazul sprijinului acordat în cadrul dezvoltării rurale menționat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013”.

De asemenea, pentru anul de cerere 2016, statele membre pot să plătească avansurile pentru plățile directe numai după finalizarea controalelor administrative menționate la articolul 74 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013.

Conform Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 699/2016 de stabilire, pentru anul 2016, a plafoanelor bugetare aplicabile anumitor scheme de sprijin direct prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, au fost stabilite plafoanele pentru anul de cerere 2016, România beneficiind de o alocare financiară de 1.772.469.000 euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA)

Menționăm că plăţile se vor efectua la cursul de schimb de 4,4537 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30.09.2016 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 363/04 din 01.10.2016.

Ministerul Agriculturii va primi 822.095.000 lei pentru plata avansului din subvențiile aferente campaniei agricole 2016. Potrivit unui Hotărâri de Guvern, ministerul Agriculturii solicită un împrumut din veniturile de privatizare de la Ministerul Finanțelor. Conducerea MADR se angajează să o ramburseze banii până la 31 decembrie 2016, după ce Uniunea Europeană va deconta României sumele plătite în contul subvențiilor europene.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a anunțat că în perioada 16 octombrie - 1 decembrie 2016 va efectua plata în avans aferentă Campaniei 2016. Avansul promis de APIA este de 50% din plata pe suprafață, respectiv de până la 75% din plățile pe agromediu.

Recent, Agenția pentru Intervenție în Agricultură (APIA), prin reprezentanții săi, a făcut o declarație în premieră: „Suntem țara cu cele mai mari subvenții la animale din Uniunea Europeană“, şi anume Agenția acordă ajutoare UE pentru 96,63% din cererile formulate de fermieri, asta însemnând peste 1,9 miliarde euro. De fapt, este cea mai mare sumă acordată prin fonduri europene din întreaga UE, majoritatea subvențiilor mergând spre sectorul zootehnic. Parcă prea frumos ca să fie adevărat...

Declarațiile oficiale...

Acordarea unor fonduri atât de mari parcă vrea să contrazică anii de austeritate de la aderarea la Uniunea Europeană, când aproape în permanență România și Bulgaria se aflau la coada listei atunci când venea vorba de subvențiile europene. Astfel, suma totală autorizată la plată în acest an este de 1.901,33 milioane euro, din care plătită efectiv în conturile fermierilor este suma de 1.877,60 milioane euro, pe toate tipurile de fonduri - Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR) și Buget Naţional, cu următoarele sume: 1.393,18 milioane de euro din FEGA, 210,82 milioane de euro din FEADR, 273,60 milioane de euro de la buget. Potrivit APIA, cuantumurile pe cap de animal pentru sectoarele care primesc sprijin cuplat, pentru anul de cerere 2015, sunt pentru bivolițe de lapte – 209,8 euro, vaci de lapte – 826 euro, taurine de carne - 1.221 euro. „Suntem țara cu cele mai mari subvenții la animale din Europa și suntem doar una dintre cele 27 de state care înregistrează întârzieri la plată. Nu este o scuză, este o constatare sintetică, rece. Întârzieri la plată se înregistrează în toate statele Uniunii Europene din cauza complexității schemelor de plată implementate prin Noua Politică Agricolă Comună. Așa cum vă spuneam, unii dintre fermieri sunt nemulțumiți de întârzierea plăților, dar trebuie să avem în vedere faptul că la ora asta Sprijinul Cuplat la bovinele de lapte este de 826 euro, iar la bovinele de carne, de patru ori mai mare față de cel notificat, de 1.221 de euro. Fermierii primesc sume consistente“, a declarat Nicolae Horumbă, director general al APIA.

...și cele neoficiale

Așadar, ne putem întreba, cum de s-a întâmplat „minunea“? Ne lămurește președintele Federației Naționale Pro Agro, Emil Dumitru: „Nu, România nu este țara cu cele mai mari subvenții din UE, ci este țara cu intensitatea de sprijin cea mai mare acordată unui număr foarte mic de fermieri. Sunt ajutoare mari, dar sunt împărțite la foarte puțini.“ L-am întrebat pe liderul Pro Agro pentru câte capete de animale ar fi trebuit acordate ajutoarele UE? „Au fost eligibile ajutoare pentru circa 100.000 de capete, când în mod normal aceiași bani trebuiau împărțiți pentru 4-500.000 de capete. Numai în aceste condiții putem vorbi de o Românie agricolă cu o zootehnie reprezentativă“, ne-a explicat Dumitru. Acesta atrage tentația asupra faptului că „planul de subvenții a fost fundamentat prost de la bun început, iar sprijinul cuplat așa cum a fost scris cu niște condiții de eligibilitate foarte restrictive s-a dovedit a fi cu adevărat falimentar. Și asta în condițiile în care noi avem nevoie de un sector zootehnic cât mai competitiv și de sume de bani pe care să le acordăm tuturor crescătorilor de animale. Din păcate pentru zootehnie, cred că s-au instituit mult prea multe condiții de eligibilitate fără ca cineva să ne ceară acest lucru și de aceea am ajuns în situația asta. Practic, cele 100.000 de bovine de rasă sunt în acest moment cartea de vizită a României pentru că doar pentru acestea primim sprijin. Practic, la nivelul UE nu suntem recunoscuți decât cu aceste animale, lucru inacceptabil. În aceste condiții România nu poate să emită pretenții pe piața laptelui sau pe piața cărnii de bovină. Și mă refer la piața din România; despre alte piețe, de export, nici nu are rost să vorbim. Aceasta este o problemă de fond și, dacă nu vom regândi fișa Măsurii modificând-o la Comisia Europeană, cred că nu facem altceva decât să ne îndepărtăm de la obiectivul nostru major, acela de a consolida ferma de familie. Altfel, vom crea exploatații foarte mari, iar mediul rural va fi unul depopulat, iar zootehnia va dispărea. În aceste condiții sarcina statului va fi foarte mare, nu pe probleme de agricultură, ci pe plata ajutoarelor sociale. Nu cred că acesta este obiectivul unui stat care dorește să se bazeze pe principii de competitivitate și economie de piață. De aceea aceste ajutoare pentru sectorul zootehnic mă nemulțumesc. Pentru că și cel care are 10 capete de bovine și cel care are 5 vinde într-un sistem organizat laptele la un preț derizoriu; corect ar fi fost și ca cel cu bovine mai puține să primească bani dacă condițiile de eligibilitate erau unele mult mai normale“, a declarat Emil Dumitru pentru AgroBusiness.

Și alte explicații

Deja este cunoscut faptul că foarte multe nemulțumiri ale fermierilor au plecat de la numărul mare de dosare respinse ca neconforme. Mai mult decât atât, la mijlocul lunii august câțiva fermieri au intrat în greva foamei în fața clădirii Guvernului. „Noi înțelegem că fermierii care fac greva foamei sunt nemulțumiți de faptul că plățile – ca să zic așa – se mișcă încet. Dar se mișcă încet și din motive care țin de modul în care fermierii își completează cererile de plată, de greșelile care se fac. Și asta necesită clarificări cu fermierii“, a comentat situația șeful APIA. „Un mare număr de erori din cererile fermierilor necesită clarificări cu aceștia, adică funcționarul APIA trebuie să notifice fermierii care au erori în cererea de plată, erori care necesită clarificarea cu fermierul.(...) Toate aceste erori din cererile fermierilor – erau 10.049 de erori în prelucrarea datelor și1.288 de cereri depuse de fermieri incomplete sau completate greșit – prelungesc procesul de administrare a cererii, termenele la care acești fermieri și-ar putea primi banii. Așa cum vă spuneam, este nevoie de o clarificare față în față cu fermierul în baza unor documente“, a explicat directorul general al APIA. Întrebarea care se pune, cel puțin în cazul cererilor completate greșit de fermieri, este cine le oferă consultanță pentru completarea cererilor. Teoretic, firmele de consultanță. Dar nu puțini sunt fermierii care spun că un ajutor minim ar trebui acordat chiar de APIA, pentru că știe cel mai bine despre ce este vorba. Numai că șeful APIA, Nicolae Horumbă, spune că „APIA este o agenție de plăți, nu un organism de consultanță agricolă. Pentru consultanță există firme specializate“. Mai mult, Horumbă recunoaște că „APIA este pusă într-o situație foarte ingrată pentru că din punctul de vedere al regulamentelor europene APIA este o agenție de plăți, nu este un organism de consultanță agricolă. Consultanța agricolă conform regulamentelor europene trebuie să fie organizată de fiecare stat membru într-un sistem separat, în afara agenției. Multe state au organizată consultanța agricolă în acest fel. Franța și Italia sunt două state care au un astfel de sistem, au centre de consultanță care și preiau cererile de plată ale fermierilor“, conchide directorul general APIA, Horumbă.

Bogdan Panțuru

Revista Lumea Satului nr. 18, 16-30 septembrie 2016 – pag. 10-12

Conform directorului general APIA, Florin Faur până la sfârșitul lunii iulie, circa 95% dintre fermieri își vor primi subvențiile pentru anul 2015. La data de 1 iulie Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură plătise deja 26 mil. euro pe vegetal, din cei 113 mil. euro pe care îi are de dat fermierilor. La schemele pe suprafață, schemele de bază, plata redistributivă, înverzire, și-au primit banii 94,68% dintre fermieri, adică un total de 1,2 miliarde euro, circa 75% din suma acordată pentru 2015.

„La ora acutuală, dacă există o satisfacție managerială, să zicem, este faptul că exceptând partea de ovină și plata de la ovină, restul, toate sunt pe linie. Din momentul în care le avem pe linie, urmează doar partea de coordonare, monitorizare. Eu am avut două obiective când am venit: să reduc extrem de mult tot ce a însemnat 2015 și dacă e să dau o cifră, din 4 mai și până în prezent s-au plătit, vorbim de ordine de plată onorate, 871 mil. euro, din care 95% sunt fonduri europene“, a declarat șeful APIA.

Majoritatea plăților vor fi făcute în luna iulie, însă vor rămâne plăți de făcut și după această lună, până pe 30 septembrie, dar doar în cazul fermierilor cu probleme, spun oficialii. „Există anumite litigii, care de obicei se duc pe calea instanțelor, motiv pentru care am dorit să avem o măsură asiguratorie că litigiile care se gestionează între timp și se plătesc de către APIA, nu vor avea parte de reduceri din partea Comisiei Europene. Aceste situații ne-au dus cu gândirea până la data de 30 septembrie. Dacă s-a dat această dată de 15 octombrie și a fost înaintată chiar de Franța, atunci de ce să nu beneficiem de o umbrelă de genul acesta“, a explicat Florin Faur.

Despre sprijinul cuplat pe zootehnie am aflat este că la bovina de lapte s-a înaintat o sumă de 890 euro, iar pentru carne 1200-1.300 euro, iar ceea ce se știe cu certitudine la momentul acesta este sprijinul cuplat pe vegetal. „Vorbim despre 4 scheme care privesc culturile de soia, sfeclă, orez și hamei. În acest sens sumele sunt următoarele: 269,06 euro la soia, un coantum mai mic decât anul trecut, pentru că și suprafața cu soia a ajuns la 110.000 ha, 649,43 euro/ha la orez, 584,17 euro la hamei și 786, 3 euro/ha la sfecla de zahăr. Pentru lucernă va fi o creștere extrem de consistentă a coantumului. Este posibil să ajungem la peste 400 euro/ha, un lucru bun pentru această cultură care are impact și asupra zootehniei“, a declarat directorul APIA.

Pentru anul 2016 APIA anunță că va posta pe site-ul instituției informări cu privire la toate schemele de sprijin cuplat, astfel încât fermierii să știe care sunt criteriile de acordare, suprafețele și elementele de eligibilitate. Intenția este să creem acea interfață cu fermierul pe care ne-o dorim din 2012, prin care fermierul să poată fi informat corect și cu privire la decizia de plată. Cu alte cuvinte să aibă fereastra lui, cu informații dedicate, care în baza unor coordonate, cum are și pentru IPA on-line să poată intra să vadă în ce stadiu este cererea, ce decizie de plată are, ce plăți a primit și o direcționare către un link unde să vadă informații generale pentru schemele de plată.

Patricia Alexandra POP

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale informează printr-un comunicat anunţă că România se alătură celorlalte state membre ale Uniunii Europene şi a solicitat prelungirea termenului de plată a subvențiilor europene din campania aferentă anului 2015, fără penalităţi. „Am solicitat prelungirea, nu pentru a încetini ritmul în care se realizează plăţile, ci pentru a ne asigura că nu vor exista penalizări pentru fermierii români. Plăţile se realizează întru-un ritm alert, ştim cât este de important pentru toţi fermierii să primească banii cât mai repede”, a afirmat ministrul Achim Irimescu.

În comunicat se reamintește faptul decizia Comisiei Europeane conform cărei că statele membre pot solicita o prelungire pentru plata subvenţiilor europene din campania 2015 către fermieri până la 15 octombrie 2016, fără ca acestea să suporte penalităţi. Măsura a fost luată ca urmare a dificultăţilor experimentate de mai multe Agenţii de Plăţi din statele membre în cadrul primului an de plăţi, din Noua Politică Agricolă Comună.

Ministerul Agriculturii și-a propus printr-un proiect de act normativ ca agricultorii care vor să încaseze subvenții să fie verificați prin controale și supracontroale în urma cărora să se stabilească respectarea normele privind ecocondiţionalitatea pe întreaga exploatație agricolă pe tot parcursul anului calendaristic în cauză. APIA va efectua controlul şi supracontrolul cerinţelor legale în materie de gestionare privind apa şi biodiversitatea, bunele condiţii agricole şi de mediu privind apa, solul, peisajul şi nivelul minim de întreţinere a terenului agricol. Gestionarea privind siguranţa alimentară, identificarea şi înregistrarea animalelor, bolile animalelor şi bunăstarea animalelor îi revine Autorității Naţionale Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.

ANF-ul va elabora procedurile de control pentru cerinţele privind utilizarea produselor de protecţie a plantelor, va asigura instruirea inspectorilor fitosanitari în vederea efectuării controlului pe teren şi va informa APIA în legătură cu neconformităţile constatate în cadrul acţiunilor proprii de inspecţie şi control cu privire la depozitarea, manipularea şi utilizarea produselor de protecţie a plantelor.

Ministrul Achim Irimescu s-a întâlnit la sediul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale cu reprezentanţii micilor crescători de suine din România, temele abordate în cadrul discuţiilor vizând problemele cu care se confruntă sectorul creșterii porcinelor şi identificarea măsurilor de sprijin capabile să absoarbă şocul resimţit de fermieri ca urmare a crizei din acest sector.

În cadrul discuţiilor s-a convenit că micii crescători de suine au fost cei mai afectaţi de turbulenţele pieţei cărnii de porc, aceştia necesitând măsuri de sprijin urgente, urmând ca pentru marii crescători de porcine să fie luate măsuri pe termen mediu şi lung vizând stabilitatea veniturilor acestora.

O primă măsură o reprezintă posibilitatea acordării unui sprijin din bugetul naţional în valoare de 15.000 euro/an/fermă pentru micii crescători de porcine, MADR urmând să realizeze o analiză asupra impactului bugetar raportat la numărul de unităţi de creştere a porcinelor eligibile şi de a stabili condiţiile tehnice în baza cărora se va face notificarea către Comisia Europeană pentru acordarea acestui sprijin.

De asemenea, micii crescători de porcine asupra întâlnirii avute în data de 6 iunie 2016 cu Vytenis Andriukaitis, comisarul european pentru sănătate și siguranța alimentelor, eveniment în cadrul căruia au fost purtate discuții privind deblocarea cât mai rapidă a exportului de porcii vii în spațiul comunitar, fapt care ar putea avea un impact pozitiv în capitalizarea micilor crescători de suine din România.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale informează că în 31 mai 2016 a fost publicat în Monitorul Oficial nr.409, Ordinul MADR nr. 817/30.05.2016 care aduce unele modificări și completări Ordinului MADR nr. 619/2015 care aprobăcriteriile de eligibilitate, condiţiile specifice şi modul de implementare a schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020.

Astfel, cele mai importante modificări vizează:

  • Introducerea unei prevederi care să permită fermierului diminuarea suprafeței solicitate pentru sprijinul cuplat la sămânța de cartof, în cererea unică de plată, pe baza documentelor emise de Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Semințelor și a Materialului Săditor.
  • Completarea prevederilor referitoare la actele în baza cărora funcționează persoanele juridice care nu sunt înregistrate la Oficiul Național pentru Registrul Comerțului, și prin care dovedesc că desfășoară activitate agricolă.
  • Abrogarea dispozițiilor potrivit cărora cuantumul per cap, în cazul sprijinului cuplat la taurinele din rase de carne și metișii acestora se acorda diferențiat, astfel că se creează posibilitatea acordării unui cuantum unitar pentru toate categoriile din sectorul taurine de carne, sector în declin și se dorește a fi dezvoltat cu prioritate evitându-se abandonarea acestei activități.
  • Stabilirea pentru anul 2016 a datei limită de depunere a cererilor unice de plată și a modificărilor la acestea, ca fiind data de 10 iunie. Cererile unice de plată și modificările la acestea pot fi depuse şi după data de 10 iunie, în termen de 25 de zile calendaristice, cu penalități, potrivit prevederilor art. 13 alin. (1) din Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014. Solicitările depuse după această dată sunt inadmisibile, iar beneficiarului nu i se acordă nici un fel de plată sau de sprijin.
  • Modificarea termenului de prezentare la APIA a documentelor justificative în ceea ce privește sprijinul cuplat pentru mere destinate industrializării pentru obţinerea de produse alimentare nonalcoolice, de la 1 decembrie în 31 decembrie a anului de cerere.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că începând cu data de 22 martie 2016 se pot depun cereri pentru ajutorul excepțional destinat fermierilor din sectorul laptelui și produselor lactate, conform HG nr. 160/16 martie 2016 pentru distribuirea sumei stabilite în anexa la Regulamentul (UE) nr. 1.853/2015 al Comisiei de acordare a unor ajutoare excepționale cu caracter temporar fermierilor din sectorul creșterii animalelor.

Cererile se depun la Centrele județene APIA până la data de 8 aprilie 2016.

Pentru a beneficia de ajutorul financiar producătorii de lapte de vacă trebuie să îndeplinescă cumulativ următoarele condiții:

  • sunt înscrişi în sistemul cotelor de lapte la APIA, prin Compartimentul de administrare a cotelor de lapte, ca producători cu cote de livrări pentru anul de cotă 2014-2015, și dețin cotă de livrări la data de 31 martie 2015;
  • sunt în activitate, au încheiat un contract pe o perioadă de minimum 6 luni, valabil la data depunerii solicitării, cu un prim - cumpărător, şi dețin cel puţin un document fiscal care să ateste livrarea laptelui, aferent contractului;
  • producţia de lapte livrată pe beneficiar este de minimum 5 tone lapte în anul de cotă 2014-2015.

Suma cuvenită fiecărui producător, în cazul ajutorului financiar, se calculează de către APIA conform cantității de lapte livrată în anul de cotă 2014-2015, astfel:

  • 240 euro/beneficiar pentru producătorul care a livrat o cantitate de lapte cuprinsă între 5 tone inclusiv şi 20 tone inclusiv;
  • 12 euro/tonă pentru producătorul care a livrat o cantitate de lapte mai mare de 20 tone şi până la 200 tone inclusiv;
  • 2900 euro/beneficiar pentru producătorul care a livrat o cantitate de lapte mai mare de 200 tone.

Materialele de informare referitoare la Campania de primire a cererilor de acordare a ajutorului financiar în sectorul laptelui sunt disponibile pe site-ul APIA: www.apia.org.ro.

Producătorii de lapte din România solicită Executivului o subvenție de aproximativ 50 de bani pe litrul de lapte pentru a putea traversa criza cu care sectorul se confruntă, având în vedere că în celelalte țări europene producătorii primesc astfel de subvenții.

"Dacă ne uităm la ce se întâmplă în Europa, o subvenție de 0,5 lei pe litrul de lapte conform ar fi un sprijin pentru ferme, până când condițiile de piață se vor schimba. A existat o subvenție de 0,3 lei pe litru, în perioada 2007 — 2010, fapt care ne-a ajutat să progresăm", a declarat, luni, Nicușor Șerban, președintele Asociației Crescătorilor de Vaci, Holstein RO.

Potrivit acestuia, prețurile primite de fermieri pe lapte la poarta fabricii sunt foarte mici și duc la închiderea fermelor.

"Avem producții similare cu fermele din Vest, producem la costuri similare, dar ei pot să vândă în România mai ieftin laptele decât noi — și mai au și costuri de transport", a spus Șerban.

El a adăugat că, în majoritatea țărilor din Europa, pe fondul crizei laptelui generată de scăderea consumului, s-au luat măsuri de sprijin pentru fermieri. "În România nu s-a înțeles că, dacă nu se intervine repede, riscăm ca, după câțiva ani, să nu se mai consume lapte și produse din lapte decât din afara României", a adăugat Nicușor Șerban.

Acesta a atras atenția asupra faptului că, în ultima perioadă, la poarta fermei prețul a scăzut cu 30% — 40%, însă la raft prețurile nu au coborât nici în urma reducerii TVA.

"Distribuția profitului pe lanțul de distribuție nu este tocmai corectă", a adăugat fermierul citat.

În această perioadă, laptele la poarta fermei este plătit, în funcție de cantitatea livrată, cu o sumă între 0,7 și 1,25 lei pe litru, mai spune reprezentantul Holstein RO.

La rândul său, președintele Pro Agro, Emil Dumitru, a arătat că și datele Comisiei Europene indică faptul că prețul de achiziție la poarta fermei este foarte mic în România.

"Vrem să atragem atenția autorităților, ministrului Agriculturii, că este o criză a laptelui și ar trebui să se ia măsuri pentru a se subvenționa pierderile de venit, având în vedere că și alte state au adoptat scheme de sprijin pentru fermieri", a subliniat Dumitru.

Producătorii de lapte mai spun că, în cazul în care autoritățile nu iau măsurile necesare, vor organiza proteste în stradă.

AGERPRES

Asociația crescătorilor de animale încasează subvenția, dar nu întreține izlazul

Constantin Răruță, crescător de animale din satul Dușești, comuna Ștefan cel Mare, județul Neamț, a concesionat mai multe terenuri pentru mica sa fermă, compusă din 15 capete de vaci de lapte. Pentru suprafața de 8 hectare, concesionată din izlazul comunal aparținând domeniului privat al comunei plătește anual o redevență de 50 euro/ha. Fiindcă terenul nu era suficient pentru asigurarea pășunatului și furajelor, fermierul s-a înscris în Asociația crescătorilor de animale care gestionează o altă suprafață din izlaz și a concesionat/arendat loturi de la mai mulți localnici. Două mari nemulțumiri are Constantin Răruță, iar noi am căutat să aflăm răspunsuri/lămuriri suplimentare de la primarul Sorin Ouatu și secretarul Nicolae Stoleru.

1. Începând din acest an, Primăria Ștefan cel Mare i-a obligat pe concesionarii terenurilor din domeniul public (izlaz) să plătească impozit pe teren. Constantin Răruță spune că în localitățile limitrofe nu există o astfel de practică și este nelămurit de ce trebuie să achite și redevența pe terenul concesionat, și impozitul. Pe celelalte suprafețe concesionate de la alte persoane fizice fermierul plătește arenda convenită prin contract, iar proprietarul achită separat impozitul pe teren datorat bugetului local.

Secretarul Nicolae Stoleru: „Este vorba despre o taxă, nu impozit, instituită nu de Primăria Ștefan cel Mare, ci impusă prin Codul Fiscal, deci aplicabilă la nivel național. Art. 463, alin. 2, spune: «Pentru terenurile proprietate publică sau privată a statului ori a unităților administrativ-teritoriale, concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosință, după caz, oricăror entități, altele decât cele de drept public, se stabilește taxa pe teren, care se datorează de concesionari, locatari, titulari ai dreptului de administrare sau de folosință, după caz, în condiții similare impozitului pe teren»“.

Legiuitorul prevede și 32 de situații în care se pot acorda scutiri de la plata taxei. În privința terenurilor agricole, ar putea fi aplicabile următoarele excepții: „terenurile afectate de calamități naturale, pentru o perioadă de până la 5 ani; terenurile aflate în proprietatea publică sau privată a statului ori a unităților administrativ-teritoriale, cu excepția suprafețelor folosite pentru activităţi economice sau agrement (creșterea animalelor, indiferent de efectiv, a fost asimilată activităților economice); terenurile degradate sau poluate, incluse în perimetrul de ameliorare, pentru perioada cât durează ameliorarea acestora; terenurile care prin natura lor și nu prin destinația dată sunt improprii pentru agricultură sau silvicultură.“ Faptul că alte primării n-au impus această taxă, mai spunea secretarul comunei, s-ar datora „necunoașterii legii, dar Curtea de Conturi va avea grijă să remedieze neglijențele.“ Ar mai fi și a doua variantă: consiliile locale respective au acordat mai multe scutiri, în funcție de starea terenurilor, ori n-au considerat că micii crescători de animale s-ar încadra la „activități economice“.

2. Asociația crescătorilor de animale din Dușești încasează subvenția pentru restul suprafeței de izlaz comunal închiriată/concesionată, dar nu întreține pajiștea, susține fermierul Răruță. L-a rugat pe primarul localității, în calitatea de șef al administrației care deține în proprietate izlazul, să impună conducerii asociației să întrețină pajiștea, dar situația nu s-ar fi modificat. Semne de întrebare sunt ridicate și în legătură cu destinația subvenției, de vreme ce banii nu se întorc sub formă de lucrări de ameliorare/întreținere a suprafeței.

Primarul Sorin Ouatu: „Eu știu că asociația a efectuat acțiuni de curățire, chiar i-am ajutat cu ceva forță de muncă. Nu cunosc exact care este acum situația, dar o să trimit acolo o comisie, să verifice la fața locului cum stau lucrurile.“ Cât despre subvenție, chestiunea ar trebui lămurită în prima fază în interiorul organizației, președintele fiind obligat să le prezinte membrilor situația financiară. Dacă n-o face, există și alte instituții de control; condiția este să fie informate despre eventuale subvenții europene deturnate spre alte scopuri... Vestea bună este că, din acest an, se schimbă regimul subvențiilor în raport de asociațiile crescătorilor de animale, acestea din urmă trebuind transformate în grupuri de producători sau cooperative efectiv lucrative. Dacă nu, probabil nu mai încasează plățile pe pajiștile închiriate în numele crescătorilor pe care-i reprezintă.

Maria Bogdan

Așa susține Adrian Bota, directorul SCDCB Șercaia. Mai mult decât atât, afirmă că a crescut cu lapte de bivoliță. Iată că acum conduce destinele cercetării și dezvoltării pentru această specie în România și, chiar dacă au fost momente în care ar fi vrut să renunțe, acum este mai hotărât ca niciodată să continue. În septembrie 2015 a împlinit 22 de ani de când este angajatul stațiunii, iar de peste 16 ani este director.

SCDCB Șercaia, un aspect îngrijit, dar cu clădiri vechi

În fiecare an conducerea cosmetizează exteriorul sediului, dar igrasia roade colțurile fără milă. Clădirile nu au stâlpi de rezistență și cărămizile sunt parcă așezate direct pe sol. Nici urmă de temelie. Adevărul e că au fost construite prin 1950. Stațiunea a fost înființată abia în 1981. Până atunci aici a ființat ferma de vaci nr. 8 a IAS Făgăraș care, din cauza condițiilor pedoclimatice, avea pierderi mari cauzate de o morbiditate și mortalitate excesive.

Adrian Bota dorește să acceseze Măsura 4.1 din noul PNDR pentru a moderniza exploatația. Cel mai mult vrea să construiască un grajd nou, cu stabulație liberă, pentru că în cele de acum bivolițele sunt legate la iesle, iar curățenia se face manual. Se pare că, totuși, inițial grajdurile au fost dotate cu plug raclor. Instalația de muls este la bidon folosindu-se o linie de vacuum. Instalația asigură condiții foarte bune de muls, dovadă stă numărul total de germeni care nu depășește niciodată 100.000, chiar dacă pentru laptele de bivoliță este permis un NTG care poate atinge și 4.000.000. Acest tip de instalație nu a presupus inves­tiția într-o sală de muls care ar fi costat ceva bani. Dar, atunci când vor moderniza exploatația, își doresc o instalație de muls specializată pentru bivolițe pentru că timpul de stimulare la bivolițe este mai mare decât la vaca de lapte. Așa cum am văzut la Meșendorf.

SCDCB Șercaia mai are 500 de capete

Când Adrian Bota a venit în fermă, în 1993, erau 450 de bivolițe, iar înainte de Revoluție ferma a avut în jur de 900 de capete. Cel mai vârstnic exemplar, o bivoliță, are 23 de ani, iar în registru în dreptul ei sunt trecute nu mai puțin de 15 fătări. Longevitatea bubalinelor reprezintă unul dintre atuurile acestora în fața taurinelor. Apoi calitatea laptelui, în special aciditatea care este una dintre proprietățile cele mai importante ale acestui produs. Dar și grăsimea, în jur de 7%, sau cantitatea de proteine, care sunt superioare celui de vacă. Cu toate acestea, laptele de bivoliță are mai puțin colesterol decât cel de vacă. Laptele are o culoare albă, ca și cel de capră, iar iaurturile, dar și vestita mozzarella din lapte de bivoliță sunt produsele cele mai apreciate de către consumatori. Lactația medie se situează undeva la 1.700 l, iar maximul a fost de 2.300 l/lactație, spune directorul SCDCB Șercaia. Dar la început o mare parte din cantitatea de lapte este destinată creșterii vițeilor.

Carnea este folosită în țară aproape în totalitate pentru rețetele de mezeluri, la noi nefiind o piață formată pentru acest produs de nișă, susține conducătorul singurei Stațiuni de Cercetare și Dezvoltare pentru Creșterea Bubalinelor din țară.

Baza furajeră, asigurată de pe terenurile proprii

Stațiunea are 592 ha de teren agricol, care aparține în fapt Domeniilor Statului. Acestea sunt situate în lunca inundabilă a râului Olt și, atunci când sunt ploi în exces, cursul nefiind amenajat, de multe ori este inundat. De aceea anul acesta aveau doar 52 hectare cu porumb siloz. Lucernă nu prea mai pun pentru că e mult prea tentantă pentru hoții din zonă, iar ei nu au posibilitatea de a o păzi, spune cu regret directorul stațiunii. Ca hrană, bubalinele au cam aceeași rețetă de furajare ca taurinele. Furajele verzi, cele fibroase și suculentele le produc ei. Premixurile și concentratele le achiziționează de pe piața liberă. Mai dificil este cu managementul dejecțiilor. În mare parte gunoiul de grajd îl împrăștie pe terenurile aflate în administrare, dar cu costuri destul de mari. Poate de aceea din cei 21 de angajați doar trei sunt cercetători. Unul dintre ei, Florin Grigore, asigură și asistența veterinară. Au acum în derulare două teme de cercetare pentru MADR.

Investiția se recuperează greu

Ținând cont că un bivol se vinde cu circa 5.000 de lei (stațiunea nu vinde bivolițe de lapte), conform afirmațiilor lui Adrian Bota, l-am întrebat cam cât ar costa înființarea unei ferme și cam care ar fi profitul acesteia ca să fie viabilă economic. „După datele obținute în urma cercetărilor, o fermă cu 40 de bivolițe pentru lapte ar costa cam 100.000 de euro, o investiție destul de mare ținând cont că se recuperează mai dificil, deoarece profitul apare abia după al patrulea an.“ Cât despre eficiența economică, cercetătorul susține că activitatea de creștere a bubalinelor este rentabilă chiar și în lipsa subvenției. Acum, în Transilvania, există mai multe ferme familiale cu 20-50 de capete, dar cele mai multe exploatații au 2 sau 3 bivolițe. Cât privește exploatațiile mari, în afara stațiunii, mai știe doar de cea de la Meșendorf, care este o fermă modernă, a celor de la SC Transylvanian Natural Products SRL Rupea (o firmă cu acționariat britanic). Ferma aceasta deține o fabrică de procesare a laptelui în care preiau și laptele pe care stațiunea îl are disponibil. O parte din laptele de la SCDCB Șercaia se comercializează prin intermediul dozatoarelor din Făgăraș, la un preț de 4 lei/l.

Subvențiile ar trebui să stimuleze creșterea bubalinelor

Pentru ca acest sector să revină măcar la potențialul de dinainte de 2003, când în țară erau ceva mai mult de 56.000 de capete, numărul bubalinelor ar trebui să crească de 3 ori. În urma numeroaselor sesizări ale stațiunii, dar și în urma rezultatelor cercetărilor din ultimii ani, Guvernul român a aprobat o hotărâre privind acordarea unui prim sprijin financiar crescătorilor de bivolițe de lapte din zonele defavorizate, în limita unui palfon de 30 de milioane de euro. Schema de ajutor specific se adre­sează deținătorilor a maximum 50 de bivolițe. Cuantumul ajutorului specific este calculat la 187,5 euro/cap.

Unul dintre crescătorii care se încadrează la această schemă este și Martin Muller, administratorul SC SobySolution, cel care deține păstrăvăria Albota de la Arpașul de Sus. Era înregistrat în Registrul Genealogic cu 44 de bivolițe de lapte. Am fost să văd cu ochii mei ce s-a făcut acolo și am fost mai mult decât plăcut surprins să văd o activitate agricolă complet închisă prin intermediul procesării și mai apoi al desfacerii directe în restaurantul de la pensiunea din la Albota, dar și la restaurantul din centrul Sibiului. Iată că, încetul cu încetul, conceptul de slow-foods prinde bine și la noi.

Revenind la bivolii noștri nu pot să nu aduc aminte cititorilor că laptele de bivoliță este recomandat pentru creșterea apetitului, pentru îmbunătățirea sistemului imunitar, dar și pentru a preveni anemia. Asta dincolo de gustul plăcut! M-aș bucura să-l pot cumpăra și în Capitală de la dozatoare de lapte crud, așa cum am reușit în Făgăraș. Dar până atunci va mai trece ceva apă pe Dâmbovița.

Tudor CALOTESCU

Așa cum am menționat în cadrul articolelor publicate în cadrul proiectului PACINFO, UE condițio­nează 30% a plății subvențiilor directe de respectarea celor trei măsuri care se referă la protecția mediului, și anume: diversificarea culturilor, menținerea pășu­nilor permanente și stabilirea unei zone de interes ecologic.

În cazul în care fermierul dispune de teren arabil și suprafața acestuia este mai mare de 15%, trebuie stabilite zone de interes ecologic (EFA) cu o suprafață egală cu cel puțin 5% din terenul arabil al exploatației, începând din 1 ianuarie 2015. Această zonă poate fi stabilită și într-o altă suprafață sau în apropiere, nu neapărat pe terenul arabil, dar mărimile trebuie respectate.

În categoria zonelor de interes ecologic intră următoarele elemente, cu valoare diferită: pârloagele, terasele, elementele peisagistice (de exemplu, gard viu, alee cu arbori, arbori solitari, marginile lanurilor, mici lacuri, șanțuri, canale și canale de irigare, ziduri tradiționale), limitele de hotar, plante intermediare sau fâșii verzi, zone folosite pentru germinare, plantații, plante fixatoare de azot, șanțuri de protecție împotriva inundațiilor, zone împădurite.

În fâșiile de protecție este strict interzisă utiliza­rea îngrășămintelor chimice sau a pesticidelor, aceste fâșii putând fi acoperite de plante spontane sau plantate.

Sunt exceptați de submăsurile de ecologizare acei fermieri care îndeplinesc una dintre următoarele condiții:

l au terenuri arabile cu o suprafață mai mică de 15 ha;

l terenurile agricole cu 75% pajiști permanente sau terenuri necultivate, iar suprafața rămasă nu depășește 30 ha;

l terenurile agricole cu 75% pajiști permanente sau terenuri inundate, iar suprafața rămasă nu depășește 30 ha;

l terenurile agricole cu 75% pajiști, plante fura­jere, pârloage sau leguminoase, iar suprafața rămasă nu depășește 30 ha.

Zonele de interes ecologic îndeplinesc obiective de protecția mediului și, prin culturile de plante perma­nente, contribuie la conservarea biodiversității.

www.zonamontana.ro

Ministerul Agriculturii descoperă apa caldă şi anunţă public acest lucru. România exportă mult, exportă produse vegetale neprocesate şi, în acest fel, exportă şi subvenţia pe suprafaţă, a declarat recent la o conferinţă Daniel Botănoiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii. Acesta consideră că trebuie iniţiate politici de dezvoltare a industriei procesatoare şi integrată producţia vegetală în sisteme de valorificare superioară, cu accent pe sectorul zootehnic. Reacţia confederaţiilor de fermieri a fost promptă – cine i-a oprit până acum?!

„Aţi observat că, din punctul de vedere al producţiei vegetale, stăm oarecum bine comparativ cu anii precedenţi şi putem spune că avem un plus de producţie care ar trebui să se transforme în produse cu valoare adăugată mare, iar carnea este unul dintre aceste produse care ar permite agricultorilor să îşi garanteze în primul rând venitul. Sigur că aceste producţii bune obţinute au fost exportate ca atare. Din păcate, am exportat, odată cu aceste produse, şi subvenţia, ceea ce este un lucru extrem de îngrijorător“, s-a arătat preocupat Daniel Botănoiu la o conferinţă despre industria alimentară.

Cu ochii umezi de speranţă, către viitor

Oficialul MADR şi-a exprimat speranţa că viitorul va fi mai bun cu fermierul român. „Eu cred că, din punctul de vedere al viitoarei politici de dezvoltare a agriculturii româneşti, trebuie să avem o altă gândire cu privire la dezvoltarea fiecărui sector în parte, pentru că, dacă nu vom integra producţia de la vegetal şi nu vom avea acest lanţ extrem de scurt de la producţie până la consumator nu putem discuta despre menţinerea unei competitivităţi sau despre creşterea acestei competitivităţi şi nu putem avea o exprimare coerentă la export“, a mai spus Botănoiu.

Speranţa oficialului MADR este împărtăşită şi de fostul comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş, „Va exista un punctaj suplimentar pentru cei care înţeleg să integreze producţia, un plus de 20% fonduri nerambursabile. De anul acesta subvenţia va fi acordată cu mult mai puţină birocraţie. Va fi mai multă simplicitate în acordarea acesteia. (...) Uniunea Europeană este principalul exportator de produse ca valoare, nu ca şi cantitate. România nu are interesul să exporte vapoare de cereale, ci produse procesate“, a declarat Dacian Cioloş, fostul comisar european pentru Agricultură.

Fermierii sunt de acord cu MADR

Contrar aşteptărilor, de această dată reprezentanţii confederaţiilor de fermieri se declară perfect de acord cu Daniel Botănoiu. „De data aceasta îi dau dreptate domnului Botănoiu, dar nu ştiu cine l-a oprit până acum să stimuleze dezvoltarea sectorului de procesare. Ei sunt complici la această situaţie. Nu ştiu cine-i opreşte să facă proiecte, să realizeze strategii de dezvoltare a industriei procesatoare. Aici, de fapt, hoţul strigă hoţii“, a arătat Baciu.

Şi reprezentanţii micilor fermieri susţin că avem de-a face cu o anomalie. „Noi exportăm materie primă pe care o procesează străinii şi o exportă înapoi în România. Străinii ne exploatează resursele, forţa de muncă ieftină, iar noi importăm produse de calitate inferioară. Este, evident, o politică antinaţională“, a declarat Bogdan Buzescu, preşedintele Confederaţiilor Asociaţiilor Ţărăneşti din România (CATAR). Reprezentanţii fermierilor vin şi cu soluţii, chiar dacă acestea nu sunt un secret pentru nimeni. „Noi trebuie să investim în unităţi de procesare, în formarea cooperativelor, să păstrăm în ţară produsele de calitate superioară şi surplusul să-l dăm la export. Noi acum exportăm hrană bună şi importăm produse cu OMG. Astfel, scade calitatea genetică a populaţiei şi asistăm la o uniformizare genetică“, a mai spus preşedintele CATAR. Cea mai mare confederaţie de fermieri din România, LAPAR, a atras atenţia că nici în noul PNDR nu există o măsură dedicată industriei prelucrătoare. „Discuţia aceasta am tot avut-o pe noul PNDR, dar cei de acolo sunt foarte încăpăţânaţi. Trebuia introdusă o măsură specifică doar pe dezvoltarea producţiei agricole, pe procesare carne, cereale, legume-fructe“, a arătat Baciu.

Exportăm pe rupte grâu, importăm carne de porc şi produse procesate

Excedentul comercial al schimburilor României de produse agroalimentare a fost, anul trecut, de 324,9 mil. euro, comparativ cu un deficit de 745,5 mil. euro în anul 2012. România a exportat în 2013 produse agroalimentare în valoare totală de 5.098,1 mil. euro, cu 1.183,2 mil. euro mai mult faţă de anul precedent (plus 30,2%), în timp ce importurile, în sumă de 4.773,2 mil. euro, au depăşit cu doar 2,4% valoarea înregistrată în anul 2012. Raportat la anul anterior, livrările intracomunitare s-au majorat cu 10,9%, iar exporturile în ţări terţe au crescut cu 72,4%, potrivit MADR.

Livrările externe de grâu, principalul produs exportat, au adus un plus de 433,6 mil. euro faţă de valoarea exporturilor de grâu din 2012, rezultat al dublării cantităţii exportate (4.773,3 mii tone). Comparativ cu anul precedent, în 2013 s-au obţinut venituri suplimentare la majoritatea grupelor de produse agroalimentare exportate: seminţe de floarea-soarelui (+215,1 mil. euro), seminţe de rapiţă (+150,8 mil. euro), porumb (+134,5 mil. euro), orz (+69,6 mil. euro), ţigări (+51,2 mil. euro), turte din extracţia grăsimilor vegetale (+33,1 mil. euro), produse de brutărie-patiserie (+17,3 mil. euro), preparate şi conserve din carne (+16,3 mil. euro), brânzeturi (+10,0 mil. euro).

Carnea de porc, zahărul, şroturile de soia, produsele de brutărie-patiserie şi preparatele alimentare s-au situat pe primele locuri în structura importurilor din anul 2013.

Uniunea Europeană a fost principalul partener în comerţul agricol al României: livrările de produse agroalimentare către această destinaţie au avut o pondere valorică de 58,4%, iar achiziţiile din statele membre UE au deţinut o pondere de 80,9%.

Marius Şerban

De 9 ani, Adrian Ioan Trâmbiţaşu, din Săcele, Braşov, creşte animale şi păsări exotice: iepuri, păuni, gâşte, raţe şi găini. Activitatea şi implicarea în propria microfermă nu le consideră o afacere în sine, ci, mai degrabă, un hobby foarte costisitor. De aceea se plânge că cei care ar trebui să se ocupe de subvenţionarea acestui segment n-au dat pentru cocoşii lui nici măcar o punguţă cu doi bani.

Investiţie de 20.000 de euro într-o „afacere exotică“

La recent încheiatul târg IndAgra, în pavilionul destinat Uniunii Crescătorilor de Păsări din România, într-un careu definit de cuştile suprapuse cu păsări şi iepuri, cu o pălărie verde (à la Robin Hood) pe cap, plus o pană de păun prinsă la panglica pălăriei, îşi inspecta atent „exponatele“ aduse spre vânzare. De profesie inginer sectoare calde, activând însă într-un alt business ce n-avea nicio legătură cu diploma de absolvire, lua ca pe un hobby şi nu ca pe o afacere creşterea înaripatelor la el în ogradă. „Fac parte din Asociaţia crescătorilor de păsări mici şi mijlocii din Braşov şi am de 9 ani acest hobby. Păsările, în primă fază, le cumpăr din expoziţiile internaţionale şi naţionale, după care le reproducem noi acasă. Am un fel de microfermă, dacă o pot numi aşa, la mine în curte. De vândut, vând la târgurile organizate, dar nu scot cine ştie ce bani din asta. Este o meserie atât de costisitoare încât te ustură la buzunar, de aceea cei care o practică, o fac mai mult ca hobby. Din păcate, nu suntem ajutaţi, nu suntem subvenţionaţi în niciun fel de cei care guvernează. Gândiţi-vă numai cât costă alimentaţia lor, cât înseamnă oamenii care fac curat şi dau mâncare la păsări şi animale. Doar în prima fază investiţia făcută a fost de 15-20.000 de euro. Banii băgaţi n-au fost nici pe departe amortizaţi în cei 9 ani de zile. D-aia spun că nu e o afacere în sine, ci mai mult un hobby.“

Gâşte de 15 kg bucata

În jur, cocoşii trâmbiţau puternic, găinile cotcodăceau fudule (ca-n poveste) de parcă ar fi ouat o mărgică, gâştele gâgâiau şi sâsâiau pe toată lumea, iar raţele se plimbau de acolo-acolo clătinându-se instabil pe cele două picioare. Numai iepurii stăteau cuminţi, mişcând tremurat boticurile umede şi ciulind atent urechile. Obişnuit cu hărmălaia, Trâmbiţaş îşi trece în revistă „marfa”: „Am adus găina Cochinchina, care face parte din rasa grea a găinilor. Cocoşul ajunge la o greutate de 5-6 kg, iar găina la 3-4 kg. Perechea se vinde cu 200 de euro. Gâştele de Toulouse sunt de frumuseţe, nu de consum. Se cresc în Germania, pentru ficat îndeosebi, şi costă între 300-500 de euro perechea, luându-se în calcul calitatea exemplarelor. În funcţie de alimentaţie, conform standardului, gâscanul poate ajunge la o greutate de 15-16 kg, iar gâsca până la 12-13 kg. Mulţi cred că ar fi bună şi pe varză, dar nu este aşa, are foarte multă grăsime. Răţuştele, mandarine, caroline, califar (pe auriu şi pe alb), călugăriţele sunt nişte vietăţi exotice care înfrumuseţează şi dau o notă de culoare oricărei gospodării sau pensiuni. Perechea de iepuri poate ajunge între 150-200 de euro, în funcţie de calitatea lor. Păunii (standard „albastru“, albi şi umeri negri) se vând între 4-500 de euro perechea“, se înfoaie în pene Trâmbiţaşu.

Omul cu 500 de păsări… pe cap

Spune râzând că, dacă fiecare om are o păsărică la cap, el are 500, dar nu la cap, ci pe cap, păsări care vieţuiesc la el în curte şi de care are mare grijă. E hotărât, însă, să-şi întreţină hobby-ul câtă vreme o să-l ţină buzunarul sau, mai bine zis, câtă vreme îi va merge business-ul de care vorbea. „Acum mai mulţi ani asociaţia din care fac parte a făcut demersuri către Ministerul Agriculturii pentru obţinerea de subvenţii. La un moment dat au fost alocate nişte subvenţii pentru păsări, dar s-a renunţat. Oricum, suma era mizeră, ceva de ordinul unei punguţe cu doi bani. Adică pentru altele s-au găsit bani, dar pentru găinile şi cocoşii mei nu! Anul trecut am avut o discuţie la standul meu, tot aici, la IndAgra, cu ministrul Daniel Constantin. I-am spus nişte lucruri, pe care dânsul se pare că nu le cunoştea, referitoare la faptul că nu avem o abatorizare de iepuri la noi în ţară, în timp ce în marile magazine se aduc iepuri din Ungaria. Asta deşi sunt atâţia crescători în ţară care nu au unde să valorifice carnea de iepure. În marile magazine se aduc raţe, iepuri, gâşte şi multe altele, în timp ce noi stăm cu păsările şi animalele în curte, fiindcă nu avem cum să le valorificăm. Surplusul pe care-l avem l-am putea valorifica pentru consum intern. Un neavizat ar crede că măcar din iepuri – că se zice că se înmulţesc rapid, nu? – se poate scoate investiţia făcută. Da, se poate scoate repede investiţia vânzând 2 iepuri dintr-un cuib de 6, iar pe restul să-i tai, să-i bagi la congelator şi să-i mănânci cu familia“, persiflează cu amărăciune Adrian Ioan Trâmbiţaşu.

Paul ROGOJINARU

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti